Home Regional

0 0

Citim, în ultima perioadă, un val de comunicate de presă venite dinspre parlamentarii și consilierii PSD de Arad. Ba că vor sesiza Ministerul Mediului, ba alte bazaconii de nivel de răfuieli de curtea școlii.

Pesediștii fac tot posibilul să demonstreze că oamenii implicați în proiect au făcut și fac o treabă proastă. Dar atunci ce treabă fac instituțiile controlate de PSD, care ar trebui să se asigure că proiectul este corect gestionat de firmele care iau banii arădenilor și ar trebui să asigure un Arad curat? Sigur că, jucându-ne cu ideea, ne putem întreba dacă nu cumva organele de control din subordinea Guvernului PSD tolerează intenționat situația legată de colectarea, sortarea și depozitarea deșeurilor în județul Arad, doar să furnizeze „muniție” pentru pesediștii care atacă administrația județului. Și procedează astfel fără să le pese de arădeni, ci doar de calculele politice, populiste.

„Tunurile” PSD sunt puse pe Consiliul Județean, pe conducerea acestei instituții, ca fiind principala vinovată pentru situația colectării gunoiului din întregul județ! Doar că PSD nu face diferența între implementarea proiectului și colectarea efectivă a deșeurilor! Nu face diferența pentru că nu vrea, și chiar dacă ar vrea, probabil că nu pricepe. Ca în multe alte situații, PSD a transformat și tema deșeurilor într-o armă politică de atac.

Proiectul a fost dus la bun sfârșit, inclusiv prin scoaterea la licitație a serviciilor de salubritate și adjudecarea acestora! Un proiect implementat, atenție (!), de ADI SIGD Arad, adică de Asociația de Dezvoltare Intracomunitară „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor”. Asociație din care fac parte toate primăriile din județ, Consiliul Județean fiind membru cu aceleași drepturi ca și celelalte 78 unități administrativ-teritoriale din județ. Nu doar Consiliul Județean este partenerul operatorilor de salubritate, ci ADI-SIGD! Adică toate cele 79 de entități administrative. Deci inclusiv primăriile PSD din județul Arad!

De asemenea, trebuie precizat că acest proiect a fost demarat acum 11 ani de Ministerul Mediului, care a stabilit prețurile și condițiile de lucru. Acum datele problemei sunt altele, iar reactualizarea acestora produc, cum e și firesc, inadvertențe în aplicarea proiectului, neajunsuri perfectibile, dar care nu intră în atribuțiile Consiliului Județean, ci a Asociației de Dezvoltare.

Pesediștii contestatari ai acestui proiect ar trebui să cunoască aceste aspecte. Ar trebui să cunoască faptul că nu doar Consiliul Județean are obligații în acest proiect, ci și fiecare unitate administrativ-teritorială, dar și alte instituții, spre exemplu Garda de Mediu, care ar trebui să fie un jucător activ în această problemă a deșeurilor. organele de control, care sunt instituții guvernamentale, adică ale unui Guvern PSD-ALDE susținut de o majoritate PSD-ALDE! Și care ar putea să ia atitudine instituțional, pentru reglementarea procesului de administrare a deșeurilor. Câte comunicate de presă a emis PSD împotriva organelor de control? Sau a Ministerului Mediului? Niciuna, pentru că sunt instituții controlate politic de PSD. Dar rezolvarea problemei deșeurilor în anumite zone din județ ține tocmai de acestea!

În loc să se implice activ și concret în procesul de implementare a proiectului de colectare selectivă a deșeurilor, în loc să pună umărul la reușita acestui proiect de 30 de milioane de euro al județului Arad, PSD instigă la atacuri împotriva Consiliului Județean, împotriva interesului arădenilor. Ne întrebăm: oare ce ar avea de câștigat PSD și parlamentarii săi dacă Aradul ar trebui să restituie cele 30 de milioane de euro câștigate prin proiect? Ar fi, într-adevăr, o mare realizare a celor de la PSD.

Din fericire, nu există nici cel mai mic pericol de restituire a banilor. Singura problemă este legată de felul în care instituțiile abilitate ale statului, aflate sub controlul PSD, vor ști să constrângă firmele să respecte colectarea și depozitarea deșeurilor. Aici, într-adevăr, dacă ar vrea, PSD s-ar putea implica.

Autor: G.A.

Foto: servuspress.ro

0 0

Consiliul de conducere al Societății Timișoara a decis cine vor fi laureații premiilor organizației pe 2018.

Societatea Timișoara premiază în fiecare an proiecte civice, instituții și personalități pentru abordarea temerară și responsabilă a unor teme majore din societatea românească, precum şi pentru promovarea valorilor europene în arhitectura instituțională a României.

Astfel, la 29 de ani de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara, Societatea Timişoara reafirmă principiile şi valorile în care a crezut şi pentru care a luptat de la început.

Premianții care vor fi invitați în jurul datei de 11 martie, ziua Proclamatiei de la Timișoara, la ceremonia de înmânare de la Timișoara sunt:

*Augustin Lazăr, procuror general – Ministerul Public, Premiul „Speranța” *Mihai Șora, filosof, Premiul „Ion Monoran”

*Cristian Pantazi, jurnalist, Premiul „Oscar Berger”

*Tudorel Toader, ministrul justiției, Premiul „Secera și Ciocanul”

Premiile vor fi însoțite de trofee, opere ale artistului Ioan Nemțoi. Consiliul de conducere al Societății Timișoara

Societatea Timişoara fondată în prima lună după Revoluţia din decembrie 1989 de un grup de intelectuali timișoreni promovează constant valorile democrației în care libertatea cuvântului, justiția și drepturile universale ale cetățenilor constituie fundamentul. Acţiunea publică a Societăţii are în vedere consolidarea societăţii civile, promovarea principiilor cuprinse în „Proclamația de la Timișoara” din 11 martie 1990, apărarea principiilor statului de drept, a democrației și a drepturilor omului, stimularea inițiativei și educației civice.

Organizația acordă anual premii personalităților care s-au remarcat în apărarea acestor valori.

Foto: Digi24

0 0

Sute de vânători şi gonaci au ieşit să prindă iepuri sălbatici, pe un câmp de lângă Arad! Asta după ce animalele s-au înmulţit excesiv în ultimii ani, spre disperarea agricultorilor. Asistaţi de colegii din Ungaria, vânătorii au întins plase şi au reusit să prindă 200 de exemplare. Iepurii vor fi relocaţi în zone depopulate.

Cu fluierături şi tot felul de alte zgomote, dar şi cu o anumită aşezare în teren, vânătorii au reuşit să prindă în capcană 200 de iepuri.


Odată prinşi în plase, iepurii au fost mutaţi în lăzi pentru a fi relocaţi în Covasna şi Dâmboviţa, acolo unde numărul iepurilor sălbatici este foarte mic. Un exemplar costă 90 de euro.

Gheorghe Mihăiescu AJVP Arad: Dorim să micşorăm numărul animalelor care au produs pagube destul de mari agriculturii, avem probleme cu fermierii, în principal la culturile de rapiţă şi de floarea soarelui în primăvară. 

Plasele şi prinzătorile sunt ale vecinilor ungari. Alături de ei au mai venit şi alţi străini.

Nicu Deme presedinte asociatia vanatorilor si pescarilor Arad: Am prins iepuri vii înainte de Revoluţie, dar era o situaţie mai greoaie, erau plase de alt fel, trebuiau bătute pari întins, pământul era îngheţat. 

Inmulţirea excesivă a iepurilor de câmp le-a dat ani la rând bătăi de cap agricultorilor.

Agricultor: În special cultura de floarea soarelui distrusă primăvara în proporţie de 50% şi trebuie întoarsă şi în ultimii ani au fost aşa pagube încât agricultorii insită ca anul acesta să nu mai cultive deloc floarea soarelui. 

Astfel de acţiuni de prindere şi relocare a iepurilor ar putea fi organizate şi în viitor. Asta în cazul în care micile animale vor continua să provoace pagube agricultorilor din vestul ţării.

SURSA: https://observator.tv/social/vanatorii-din-arad-si-oradea-au-reusit-sa-prinda-200-de-iepuri-282265.html

0 0


Cum vedeau românii… cinematograful, cu 90 de ani în urmă?

Ca pe o ciudățenie, ca pe o provocare, ca pe o noutate revoluționară?

Iată ce scrie „Unirea Poporului”, din Blaj, la 12 mai 1929: „Nouă descoperiri în ce priveşte cinematograful. 
Puţini ţărani vor fi astăzi cari să nu fi văzut vreodată cinematograf, adecă chipuri sau icoane mişcătoare pe o pânză albă. Vederi de tot feliul, întâmplări, pilduiri, glume şi multe de toate se arată la cinematografe, aşa că omul poate îavăţa foarte multe lucruri frumoase. În schimb nu e vorbă că şi rele poţi învăţa câte vrei. Inginerii cei învăţaţi însă nu se îndestulesc cu asta. Ei încearcă să înlocuiască şi teatrul prin film, adecă prin fâşia aceea Iungă de pe care se oglindesc icoanele pe pânză. Sunt acuma filme vorbitoare, adecă, văzând icoana, auzi şi vorba celor ce joacă. Un inginer nici cu asta nu s’a îndestulă. A făcut ce a făcut, aşa că astăzi filmele în America vorbesc englezeşte, în Franţa franţuzeşte, în Germania nemţeşte, iar în România româneşte. Un altul a iscodit un lucru şi mai şi. A făcut o maşinărie, de care legi o sârmă, iar această sârmă duce puterea electrică de oglindire şi vorbire a filmului în mai multe oraşe deodată, aşa că acelaş film îl văd şi aud 10—15 oraşe deodată. Inginerul englez Dr. Heibert Ives in sfârşit a întocmit maşina lui de aşa, încât icoanele de pe pânză nu mai par icoane, ci oameni în toată regula, ca şi când ar fi din carne şi oase, arătând întreaga forma trupului.”

A consemnat: Andrei ANDO

0 0


Referitor la sesizările privind degradarea asfaltului pe tronsonul de drum Pâncota-Seleuș, Consiliul Județean Arad face următoarele precizări:

„Nu este vorba despre stratul final (de uzură), pentru că lucrarea este încă în derulare. Având în vedere că drumul Pâncota-Seleuș este un șantier în lucru, constructorul a realizat doar stratul de legătură, ca participanții la trafic să circule în perioada de iarnă pe asfalt, și nu pe stratul de piatră.

În vara anului 2018, tronsonul respectiv a intrat în modernizare, iar durata de execuție este de 18 luni. Pentru ca în perioada iernii pe drumul aflat în lucru sub trafic să se poată circula în condiții cât mai bune, constructorul a procedat la realizarea primului strat de asfalt, cel de legătură, cu o grosime de 8 cm, care urmează să fie acoperit cu un încă un strat de asfalt, cel de uzură.

Pe tronsonul respectiv a fost realizat un marcaj de culoare galbenă, specific șantierelor în lucru, pentru a veni în sprijinul participanților la trafic. Marcajul galben informează și asupra caracterului provizoriu al lucrării.

Precizăm că toate reparațiile și intervențiile asupra lucrării se realizează exclusiv pe cheltuiala constructorului și nu a Consiliului Județean Arad.

Constructorul care a câștigat licitația, SC Intermed Utilaj SRL, a solicitat ca din momentul recepționării lucrării, perioada de garanție ofertată să fie suplimentată cu un an de zile și să ajungă, astfel, la opt ani, cea mai lungă perioadă de garanție acordată unui drum județean din Arad. Drumul Pâncota-Seleuș este prima lucrare în județul Arad la care Consiliul Județean beneficiază de o garanție de opt ani din partea constructorului.

Insistăm asupra faptului că drumul Pâncota-Seleuș este un șantier în lucru, iar lucrarea nu este finalizată! Lucrările se vor relua în primăvara anului 2019, odată ce condițiile meteo vor permite.

Rugăm cetățenii să înțeleagă că este vorba de un șantier, că ne dorim o lucrare de calitate și respectăm contractul cu constructorul, tocmai pentru asigurarea calității.”

0 0

PSD i-a mințit pe arădenii din județ că „le rezolvă” problema gazului, prin extinderea rețelei. O minciună ca multe altele, pentru că se știe foarte bine că singurele probleme pe care le rezolvă PSD sunt cele ale pușcăriașilor, retrimiși pe străzi să fure, să dea în cap, să violeze, să omoare. În rest, în doi ani de guvernare, PSD nu a fost în stare de nimic. Iar arădenilor, în doi ani de zile, PSD mai mult le-a luat decât le-a dat, că așa s-au obișnuit oamenii lui Dragnea, să scoată banii din Arad ca din bancomat!

„Mai nou, vârful de lance al pesediștilor în extinderea rețelei de gaz în județ este deputatul Florin Tripa. Asta, în sine, este o dovadă că PSD nu ia în serios această problemă. Cine îl acultă pe Tripa la București, când și în PSD Arad se fac bancuri?! Tare ne este teamă că PSD a mirosit și aici vreo afacere, că se și gândește deja că gazul arădenilor este un nou prilej de haiducie pentru PSD, să ia de la arădenii săraci din județ și să cotizeze la șmecherii lui Liviu Dragnea” – a declarat prim-vicepreședintele PNL Arad, Iustin Cionca.

Singura șansă ca rețeaua de gaz să se extindă într-adevăr în județul Arad este ca oamenii competenți și capabili să se ocupe de asta. PSD, dacă tot vrea să se implice, să desemneze pe cineva care se pricepe și înțelege ce înseamnă extinderea rețelei de gaz, în colaborare cu administrația județului Arad, așa cum este firesc să se întâmple. Extinderea rețelei de gaz din județ nu trebuie să fie încă o afacere marca PSD!

0 0


Lipsa bugetului creează blocaje! Acesta este avertismentul președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca. În opinia sa, întârzierea datorată Guvernului va și mai mult funcționarea instituțiilor și administrațiilor locale. ,,Și mai mult”, după ce în anii 2017 și 2018 legile proaste au întârziat realizarea investițiilor publice și au fost ca o piatră de moară pentru dezvoltarea României.

Săptămâna trecută, Iustin Cionca a adresat o solicitare publică parlamentarilor arădeni, de a readuce la Arad zecile de milioane de euro confiscate de Guvern județului nostru, prin bugetul anului 2018.

Ce e de făcut?

Președintele Consiliului Județean Arad susține că bugetul național pe anul 2019 trebuie să reflecte acea bunăstare cu care Guvernul se laudă permanent. De aceea, în opinia sa, singurul buget acceptabil este unul care este construit pe următoarele principii:

*Suplimentarea fondurilor destinate dezvoltării locale;

*Încurajarea investițiilor în infrastructură la nivel regional, național și local;

*Stimularea principiului subsidiarității, prin alocarea sumelor necesare finanțării corespunzătoare a activităților descentralizate;

*Stimularea investitorilor din sectorul privat în vederea dezvoltării afacerilor în sectoarele inovative și asigurarea stabilității investițiilor în curs;

*Finanțarea urgentă și consistentă a învățământului dual pentru pregătirea necesarului de forță de muncă în industria românească;

*Alocarea corectă pentru serviciile sociale, chiar de la începutul anului, pentru a nu crea incertitudini în sistemul social în ceea ce privește salarizarea personalului, asigurarea investițiilor și a standardelor de cost, deci crearea condițiilor corespunzătoare pentru asigurarea serviciilor sociale către persoanele defavorizate.

„Nu eliberarea pușcăriașilor…”

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, susține că numai elaborarea și implementarea unui buget corect, axat pe nevoile reale ale românilor se poate opri hemoragia de tineri și specialiști care a transformat România, în ultimii ani, într-unul dintre statele care alimentează în cea mai mare măsură emigrația internațională:

„Dacă vrem ca românii să rămână acasă, Guvernul trebuie să le dea speranța că lucrurile merg înspre bine. Să creeze condiții prin politici bune și să susțină și administrațiile locale să se dezvolte. Nu eliberarea pușcăriașilor, nu amnistierea și grațierea corupților, ci dezvoltarea economică a României trebuie să fie principala preocupare a celor care conduc țara” – a declarat președintele Consiliului Județean Arad.

0 0

De unde vine numele Moneasa? Denumirea stațiunii din județul Arad are o etimologie incertă!

Baza selectă de tratament a stațiunii a fost construită în perioada dualismului austro-ungar și a funcționat până la revoluția anticomunistă din decembrie 1989, când a fost devastată. Astăzi mai există doar pilonii de marmură care susțineau balconul deasupra intrării principale

Sunt cel puțin trei „scenarii”, cu rădăcini în trei culturi diferite, dar fiecare dintre ele are farmec. Prima ipoteză izvorăște din dominația turcească a locului, cuvântul „MONEA” însemnând, în limba turcă, „loc de scăldat”. Istoricul local Gheorghe Bărbuceanu susține că denumirea ar fi românească, derivată din cuvântul „MÂNIOASA”, o trimitere la revărsarea furibundă a pârâului umflat de ploi, în sezonul umed. A treia posibilă explicație a numelui stațiunii, MENYHÁZA, este de origine maghiară. Istoricul Kozma Pál, în descrierea comitatului Arad, o identifică în anul 1561. Tradus în limba maghiară, numele comunei înseamnă „paradis”.

Ilustrată bilingvă din perioada interbelică, prezentând principalele atracții ale stațiunii
În imaginea din stânga-jos, aspect cu trenul care lega Moneasa de Sebiș. În celelalte imagini ale colajului, posibilități de agrement în stațiune

În monografia istorică a comunei, Felicia Aneta Oarcea și Spiridon Groza enumeră unele dintre toponimele românești ale localității: Pietroasa, Butușeasca, Valea Lungă, Podul lui Țurca, Cristapasca, Izoi, Corbu, Ciopoi, Părăul lui Oloi, Câmpul Nirești, Pancoi, Fântâna lui Vlad, Băile Nemților, Cristeasca.

Hotelul Central din Moneasa, înaintea Marii Uniri. Astăzi, aici funcționează Vila Cerbul Albastru.
Detaliu cu două vile. Una dintre ele este, astăzi, Club Castel Moneasa (în partea dreaptă a imaginii), proprietatea unui cetățean italian. Vila din partea stângă a fost folosită înaintea revoluției anticomuniste de Securitate, astăzi fiind nelocuită.

Stațiunea Moneasa a fost, începând cu secolul al XIX-lea, principalul loc de agrement al aristocrației arădene. Până în secolul XX a funcționat și un tren cu ecartament îngust, care făcea legătura între Sebiș și Moneasa, pe o distanță de aprox. 20 km, greu de parcurs cu trăsura. Aceeași lucrare monografică citată precizează că aristocrații aflați în vacanță la Moneasa se destindeau prin plimbări dese și lungi în parcul stațiunii, unde accesul localnicilor era interzis, aceștia putând folosi doar poteca de pe marginea drumului județean actual.

Autor: Andrei ANDO

0 0

De ce au nevoie de odihnă adolescenții? La nivel mondial, tinerii cu vârste între 10-18 ani se culcă nu mai devreme de ora 23. Ei ajungând să nu simtă nevoia de somn până la ora 22.45. În regimul vieții sociale actuale, oamenii de știință afirmă că tinerii au nevoie între 8 și 10 ore de somn pe noapte pentru că resursele lor interioare să capete puteri pentru a două zi. 

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, funcționarea și tot procesul de dezvoltare a unui tânăr se întâmplă la un orar de somn staționar, iar școlile care au încă un program foarte matinal au rezultate mai slabe decât școlile care au pus începutul programului mai târziu.“Tehnologia, distragerile, stimulii exteriori, factori excesivi de divertisment, sunt cele mai întâlnite instrumente care folosesc energia unui adolescent. Tinerii, în timpul orarului școlar, observă lipsa de odihnă mentală prin lipsa de atenție pe care o acordă profesorilor. Ei ajungând uneori să căște, să li se facă somn sau să se preocupe de alte lucruri în timpul predării. Atenția și concentrarea devin deficitare prin lipsa de energie. Trezitul dimineața odihnit este o situație de biologie, nu atitudine. Cel puțin teoretic, tinerii pot ajunge să funcționeze bine biologic dacă ar avea un ritual de somn, de folosire a tehnologiei și al distracției. Ei nu sunt capabili tot timpul de o trezire naturală și astfel, apelând tot timpul la ceas sau telefon pentru alarmă, riscă în viitor să întâmpine probleme destul de serioase cu dormitul și alte disfuncții mentale”, explică psihologul.

Libertatea implică ordine

Specialistul afirmă că până modul în care adolescenții au înțeles conceptul de libertate poate afecta buna lor dezvoltare și perturba echilibrul psihologic de care au nevoie. “Libertatea nu înseamnă să faci ce ceea ce vrei, ci înseamnă în primul rând ordinea firească a lucrurilor, înseamnă autodisciplină. Tânărul nu poate trăi doar prin ceea ce îi place, deoarece acest stil de viața îi poate genera un dezechilibru major în dezvoltarea lui. Adesea părinții gândesc că libertatea e o formă de manifestare individuală pentru ca adolescentul să acumuleze experiențe tot mai diverse și mai vaste, dar în același timp îi asistă în așa-zisa “libertate controlată”. Acumularea de experiențe implică totuși ca tânărul să nu aibă întotdeauna parte de ajutor din partea adulților, ci să fie expus unei direcții clare, iar îndeplinirea task-urilor să conducă la completarea discernământului individual”, declară psihologul Alexandru Pleșea.


Acumulatorii interni ai adolescenților sunt supraturați

Mai mult decât atât, psihologul afirmă că acumulatorii interni de energie ai tinerilor care stochează și generează resurse în corpul și mintea unui tânăr sunt folosiți în zilele noastre la randament maxim. “O bună funcționare a acestor acumulatori trebuie direcționată din partea adulților, care la rândul lor trebuie să fie exemple personale pentru tineri. Adolescenții, care se vor odihni fizic, emoțional și mental, și vor avea un program constant cu activitățile zilnice, au șanse mai mari să genereze noi resurse interioare în viitor. Odihna fizică se face prin relaxare musculară, cea emoțională prin acceptare și determinare, iar cea mentală prin natură”. Acumularea și păstrarea energiei în corp, pentru a fi capabil adolescentul de memorie bună, realizarea oricărui scop, cât și dezvoltarea unor noi abilități dorite, reprezintă un efort care are nevoie de ghidajul părinților sau al celor care conduc tinerii prin viață˝, conchide psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.
Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România şi de peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente.

Autor: Plus Communication

0 0

Zăpada de marți seara a transformat autostrada într-un veritabil patinoar. Așa cum se vede în imagini, zăpada a stat în strat considerabil pe sensul de mers înspre Timișoara. Același drum greu practicabil l-am întâlnit după-amiaza târziu și între Vama Vărșand și Chișineu Criș, unde conducătorii auto căutau să meargă în urma TIR-urilor care împingeau zăpada cu pneurile. În jurul orei 19.30, un utilaj de deszăpezire care staționa la coborârea de pe pod în Chișineu-Criș, spre Socodor, a dat peste cap tot traficul.
Nu putem să nu ne întrebăm: așa trebuie să arate drumurile „întreținute” de statul români pe bani grei? Oare este cineva mulțumit de această deszăpezire de pe drumurile naționale și autostradă?!

0 0

Chiar dacă par tulburări de comportament specifice adulților, psihologul Lenke Iuhoș este de părere că tot mai mulți tineri sau copii se confruntă cu gânduri suicidare. Din nefericire, tema morții este foarte puțin spre deloc abordată la școală și în familie, iar răspunsurile pe care tinerii le căută pe Internet sunt mai mult toxice decât folositoare. 

În opinia psihologului Lenke Iuhoș, realitatea contrazice credinţa conform căreia tinerii nu sunt trişti, nu au de ce să fie supăraţi, nu au motive să se simtă retraşi. “Există îngrijorător de multe studii sociologice care arată că tinerii ar putea opta pentru suicid ca soluţie pentru problemele lor. Aceste probleme se întind în zona familială, socială, şcolară sau chiar individuală. O scenă clară, care poate duce copilul sau adolescentul cu gândul la moarte are următoarele elemente care apar de multe ori legate: abuzuri, conflicte în famile, standarde ridicate impuse de familie şi şcoală, dificultate de adaptare, de socializare, sentimentul de singurătate, neajutorarea, lipsa de speranţă, dificultăţi în rezolvarea problemelor, boli incurabile”, explică specialistul. 
Părinţii, adulţii din jurul copilului au puterea să identifice majoritatea situaţiilor de risc, care duc paşii tinerilor spre moarte Să recunoşti un copil cu risc de suicid este foarte dificil, dar semnalele comportamentale de comunicare duc adulţii la nişte concluzii care evită riscul cu moartea. “De multe ori, adulții cred că tânărul e obosit, e stresat, suferă din dragoste, apoi îi trece. Mulţi se bazează şi pe copilăria lor, pe experiențele din copilăria lor, astfel se ascund să vadă pericolul: neliniştea copilului. Copiii şi adolescenţii își exprimă în mod incert şi neclar intenţiile, dorinţele lor pe moment, ceea ce face dificilă observarea problemei, mai ales în contextul în care diferențele de semnalmente dintre generații sunt mai mult decât evidente. Astfel, două elemente pe lângă care planul de suicid poate să se concretizeze sunt neclaritatea comportamentelor copiilor şi neatenţia noastră,  ca adulţi”, declară psihologul Lenke Iuhoș. 
De mare ajutor în descoperirea gândului suicidar sunt câteva indicii clare care nu pot fi ignorate: 

1. Tentativele. “Mulţi cred că, dacă adolescentul a trecut printr-o tentativă, din cauza experienţei dureroase, acesta nu va mai încerca a doua oară. Nu e chiar aşa de simplu de uitat. Orice început poate avea urmări. O tentativă anterioară eșuată duce în majoritatea cazurilor la consecințe grave, în special din cauza amplificării frustrărilor generate de eșuare. După tentativele eșuate, pot apărea comportamente uşor observabile: consumul de substanţe, alcool sau ţigări, înfomătarea, ieşirea în evidenţă reprezentată prin retragere sau euforie exagerată, de scurtă durată. În multe cazuri, sunt etape prin care tânărul se pregătește psihic pentru o altă tentativă”, este de părere psihologul Lenke Iuhoș.

2. Ameninţări. Nu vreau să mai trăiesc! Nu mai pot aşa! Ar fi mult mai bine, să mor! – sunt mesaje cu un conţinut bizar care nuanţează moartea și trebuie luate în serios de adulți, nu în glumă. „În primul rând, în niciun caz nu este acceptabilă gluma pe baza acestor afirmaţii. Aceeaşi importanţă are şi excluderea pedepsei pentru astfel de afirmaţii. În astfel de situații părinţii trebuie neapărat să ofere copilului suport prin comunicare şi prezenţă activă”, spune psihologul.

3. Comportamente atipice. Nefericirea copiilor se vede în câteva comportamente atipice, iar starea de nemulţumire, epuizare, de nepreţuire a copiilor şi adolescenţilor se manifestă la nivelul ochilor și grimaselor acestora. “Comportamentele clare, care nu sunt caracteristice personale, precum agresivitatea fizică şi verbală, chinuirea animalelor, schimbări bruşte de comportamente, sunt semnale care vorbesc despre pericol. Pedeapsa accentuează suferinţa. În astfel de cazuri empatia ajută mult colaborarea, deciziile luate împreună, rezolvarea problemelor în colaborare cu părinții și profesorii. Este benefic pentru copil ca acesta să simtă că nu este singur în suferința lui”, explică Lenke Iuhoș.

4. Izolarea. “Durerea se trăieşte în singurătate, iar singurătatea la copii duce la retragere față de prieteni. Durerea lor este atât de puternică încât ei se devalorizează nedorind să deranjeze, să solicite ajutor şi se retrag în lumea lor ascunsă. Refuză chiar să părăsească casa.  Îşi caută răspunsuri. Negăsindu-le sau găsind nişte răspunsuri nerealiste, aceștia se gândesc la ce rost mai au să trăiască”, spune specialistul.

5. Depresia. Tristeţea profundă şi trăirea ei există atât la copil, cât şi la adolescent, chiar dacă noi credem că are de toate. “Semnele depresiei persistă mai mult de două săptămâni. Apar comportamente care ies din tiparul de trai al copilului sau adolescentului, tipar care indică starea de neputinţă. Apare lipsa poftei de mâncare, stare de apatie, dezinteres pentru activităţile plăcute, oboseală accentuată, insomnii, dificultăţi de adormire sau somn mult şi adânc, probleme şcolare, scăderea performanţelor academice. Se simte nevoie acută de ajutor de specialitate”, explică psihologul Lenke Iuhoș.

6. Abuzul de substanțe. Multe cazuri arată că un număr mare de adolescenţi au consumat substanţe înainte de actul suicidar.

7. Renunţarea. Este o acţiune cruntă. Copilul, adolescentul îşi aruncă din lucruri, dă mai departe obiecte de valoare. Nu mai există simţul proprietăţii. Nu doreşte noutăţi, sau dacă da, doar pentru a–şi pregăti planul final. Părinţii au datoria să acţioneze imediat. Să ajungă în timp scurt la specialişti.

8. Preocuparea. “În faza de depresie acută, apar desene cu simboluri de moarte, poezii, muzică cu nuanţă tristă, postări cu mesaje triste, cu poze triste. Copilul deschide discuţii despre moarte, existenţă, nefiinţă. Primul pas de ajutor este comunicarea deschisă, calmă cu copilul sau adolescentul. Chiar dacă la prima încercare refuză această opţiune, schimbarea atitudinii şi a stilului de comunicare din partea adultului va fi imediat resimţită de acel copil şi va lăsa să se discute cu el; chiar dacă foarte vag, dar şi acesta este deja o reuşită din partea noastră. Cuvintele alese cu drag şi înţelepciune vor ajuta copilul, adolescentul preocupat de suicid măcar să vadă, dacă nu mai mult, că problemele apar ca acestea să fie rezolvate. Retragerea, tristeţea, neputinţa nu îşi au rostul în astfel de momente. Important e să afle şi să ştie că nu au de unde să cunoască totul, iar obiectivul nostru este de a-i lăsa să se apropie de noi pentru a se simți în singuranță. A nu discuta despre o problemă nu înseamnă dispariţia ei”, explică psihologul Lenke Iuhoș.

Autor: dr. Tanase Tasente

Foto: Pixabay

0 0

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, solicită parlamentarilor puterii, PSD și ALDE, ca în bugetul pe anul 2019 să readucă la Arad banii confiscați de Guvern anul trecut de la fiecare localitate din județ!

La începutul anului 2018, județul Arad pierdea aprox. 45 de milioane de euro, prin votul parlamentarilor arădeni ai puterii, deși cu câteva zile înaintea votului aceștia promiteau că Aradul nu va pierde nimic. Cele mai consistente sume au fost confiscate de Guvern de la Primăria Arad (16 milioane de euro) și Consiliul Județean Arad (11 milioane de euro). „Anul trecut le-am cerut parlamentarilor să ajute Aradul. Ce s-a întâmplat? Pe de o parte s-au dus la primari și le-au spus că nimeni nu va avea de suferit, pe de altă parte au contribuit chiar ei la confiscarea banilor arădenilor. Așa ceva nu trebuie să se mai întâmple! Ei, în loc să lupte pentru arădeni, au dat tot anul trecut sfaturi, au fost mai ocupați cu comunicatele de presă decât cu proiectele județului”, spune Iustin Cionca.

La rectificările bugetare din timpul anului, Aradul a primit mărunțiș. Județul este printre puținele din România care a contribuit cu sute de milioane de euro din TVA la bugetul de stat, dar a primit ZERO lei din această sumă, pentru a investi în nevoile arădenilor.

Consiliul Județean și Primăria Municipiului Arad au câștigat în anul 2018 proiecte europene în valoare de aprox. 200 de milioane de euro. Asta însă nu înseamnă că Guvernul își poate băga în continuare mâna în buzunarul arădenilor și se poate opune proiectelor de dezvoltare a localităților din județ, susține președintele Consiliului Județean.

„Parlamentarii PSD au acum posibilitatea să demonstreze că (deși niciun arădean nu crede asta) au totuși forță la București și că se luptă pentru județ. Le solicit din nou, public, să aibă în vedere că trebuie să cofinanțăm proiectele europene pe care le-am câștigat, că avem investiții în curs, că pentru nevoile persoanelor asistate social ne trebuie bani. Le solicit să nu blocheze dezvoltarea județului și să nu uite că reprezintă arădenii”, a declarat președintele Consiliului Județean. 

0 0


Recent s-a semnat un contract în valoarea de aprox. 10 milioane de lei, cel de-al treilea contract de lucrări semnat în cadrul Proiectului „Fazarea Proiectului Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Arad”. Termenul de execuţie al lucrării este de 16 luni.

Se va construi o staţie de epurare mecano-biologică pentru 7.000 de locuitori, proiectată să preia un debit maxim zilnic de 2.184 mc/zi. Lucrările nu influenţează obiectivele existente în zonă, nu modifică secţiunile de scurgere a apelor şi nu prezintă surse de poluare.

Valoarea totală a proiectului major este de 148.441.066 lei, din care 89,98 % reprezintă finanţarea nerambursabilă formată din contribuţii de la: Fondul de Coeziune (85%), Bugetul de Stat (13%) şi bugetul autorităţilor locale din aria proiectului (2%), diferenţa de 10,02 % fiind asigurată de Compania de Apă Arad S.A. Finanţarea a fost obţinută în vederea continuării şi finalizării investiţiilor începute cu fonduri europene în cadrul POS Mediu 2007-2013.

Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (POIM 2014 – 2020).

Foto: msnews

0 0

133.805 piese! Acesta este, dincolo de pereți, patrimoniul material al Complexului Muzeal al Județului Arad, ceea ce îl face deosebit în peisajul cultural național și îi conferă capacitatea să devină unul dintre cei mai importanți piloni culturali ai vestului României.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, în foaierul Palatului Cultural, înainte deschiderii evenimentului dedicat aniversării Muzeului
Președintele Asociației Culturale Kölcsey din Arad, Fekete Károly, alături de directorul Complexului Muzeal, Constantin Inel, întâmpină invitații din țară

În ultimele zile ale anului 2018,  Complexul Muzeal arădean a sărbătorit 125 de ani de la prima sa expoziție permanentă, considerată și „certificatul de naștere” al acestei instituții de cultură. În anul 1967 începea și activitatea editorială a Muzeului, prin revista Ziridava, iar după 1990 alte două publicații completau paleta editorială a instituției, alături de . Aceste repere, și multe altele, au fost incluse în volumul „Museum Arad 125”, axat în primul rând pe prezentarea vizuală a unora dintre cele mai relevante exponate (câte unul pentru fiecare an sărbătorit).

Colectivul Muzeului, la primirea invitaților
Pofesorul Cornel Pădurean, alături de rectorul Universității „Aurel Vlaicu”, prof. Ramona Lile

În 309 pagini dense, volumul promovează Aradul, ca expresie a frumuseții și diversității. Este o ușă deschisă către Complexul Muzeal, prin care și cei care nu au cunoscut până acum patrimoniul său își pot crea o imagine despre bogăția sa, despre valoarea și splendoarea unor exponate, dar primesc și repere istorice referitoare la evoluția instituției.

Prezentarea volumului „Museum Arad 125”
Interes crescut față de evenimentului Complexului Muzeal

Am identificat trei motive principale care justifică utilitatea unui astfel de demers editorial:

1.Prezentarea caracteristicilor specifice ale societății arădene;

2.Ilustrarea evoluției Aradului;

3.Centralizarea și redarea imaginilor, tablourilor, artefactelor, obiectelor diverse care conturează dimensiunea Aradului de ieri și de astăzi, într-un volum accesibil (faptul că este bilingv, în limbile română și engleză, îi sporește valoarea!), bogat în informații și ilustrații, publicat în condiții grafice bune.

Piese din colecția de etnografie, la expoziția asociată evenimentului de la Palatul Cultural
Publicul a putut vedea unele dintre piesele muzeului, expuse la Palatul Cultural

Catalogul este ca o capsulă redeschisă a timpului. Oferă o trecere prin perioade istorice, evenimente, episoade de viață, care definesc identitatea Aradului, structurate pe:

-istorie

-arheologie

-artă, meșteșug

-etnografie

-artă contemporană

-cultură și civilizație arădeană

-științele naturii

Este un recurs la memoria colectivă, în care zac, latent, amintirea transporturilor de sare de pe Mureș, vămile din curțile bazilicilor construite pe cursul apei, tropotele cuceritorilor care au interacționat uneori subtil și sublim cu băștinașii, alteori violent și fără compromisuri, creând un Arad al diversității.

Dr. Constantin Inel, directorul Complexului Muzeal al Județului Arad

Încheiem cu o remarcă a directorului Complexului Muzeal al Județului Arad, Constantin Inel, din prefața volumului „Museum Arad 125”: tuturor oamenilor din trecutul și prezentul muzeului arădean, le transmitem recunoștința noastră și a comunității arădene”.

Președintele Asociației Culturale Kölcsey, Fekete Károly, primește placheta aniversară a Muzeului, în semn de apreciere pentru contribuția asociației la fondarea și dezvoltarea instituției

Un cuvânt de apreciere pentru faptul că la evenimentul aniversar Asociația Kölcsey, care a fondat muzeul arădean în urmă cu 125 de ani, nu a fost uitată. Ea nu numai că a fost invitată să participe la festivitate, ci președintele ei, Fekete Károly, a făcut și oficiile de gazdă, alături de conducerea actuală a instituției, de directorul Constantin Inel. Este un gest de normalitate, în fond, dar într-un context al individualismului care caracterizează zilele noastre, la nivel global, în care normalitatea este un pod prea îndepărtat, invitarea Asociației Kölcsey și onorarea contribuției sale la fondarea și funcționarea Muzeului, în anii dificili de început, este de apreciat și ne demonstrează că în cultură barierele sunt, cel mult, mentale, nu lingvistice, confesionale ori de orice altă natură. Apropo de asta, mesajul președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, pe paginile volumului de prezentare a Complexului Muzeal este cea mai elocventă declarație politică în spiritul arădean al coabitării inteligente: „Aradul, un oraș deschis, cu o mentalitate progresistă, și-a fundamentat creșterea pe potențialul tuturor locuitorilor săi, indiferent de etnie și de religie. Astfel s-a creat Muzeul nostru și astfel îl vedem și în viitor, ca pe un spațiu al diversității și al pluralismului, un loc care să oglindească aspirațiile către mereu mai bine ale comunității arădene”.

Arădenii au participat în număr mare la evenimentele organizate pentru aniversarea Complexului Muzeal, fie că a fost vorba de expoziții, spectacole de muzică, lansare de carte sau colinde tradiționale

În loc de concluzie, despre albumul Muzeului, doar atât: luați-l, citiți-l, păstrați-l! Am așteptat prea mult după un astfel de demers editorial, iar așteptarea a meritat!

Autor: Andrei ANDO

Foto: Nelu Scripciuc

Toți foștii și actualii angajați și colaboratori ai Complexului Muzeal au fost premiați. În imagine, o parte dintre specialiștii pensionari (sau reprezentanții lor) și cei activi

0 0

Arădenii s-au bucurat joi seara de tradiționalul concert de an nou al Filarmonicii orășenești. Sala s-a umplut până la refuz, abia dacă zăreai un loc gol, și acela în sectorul abonaților. Și nu întâmplător. Publicul tradițional cunoaște foarte bine farmecul primului concert din an, iar publicul ocazional este atras în număr mare de publicitatea excelentă a concertului similar vienez. În privința repertoriului nu au fost diferențe majore între concertul de la Arad și cel din capitala valsului. Iar interpretarea orchestrei locale a fost excepțională, răsplătită cu aplauze îndelungi de arădenii recunoscători. S-a interpretat Johann Strauss, Josef Strauss, Franz Lehar și, o frumoasă surpriză pentru public, în primă audiție la Arad, joi seara, Emile Waldteufel, „Les patineurs vals”. Foarte apreciată evoluția scenică a simpaticului dirijor Cristian Neagu, care a presărat cu intervenții personale spirituale piesele ritmate. Nu suntem critici de specialitate, de aceea ne pronunțăm doar în calitate de melomani profani, din perspectiva privitorilor admiratori ai artiștilor arădeni: a fost o seară a bucuriei, una care a pus în valoare talentul orchestrei și a reconfirmat privilegiul arădenilor de a avea la noi acasă o Filarmonică de valoare. Desigur, se cuvine să apreciem și atitudinea managerului Doru Orban, nu doar un factor de echilibru în această instituție sensibilă, ci și un promotor al valorilor arădene autentice! Săptămâna viitoare, joi, Filarmonica va prezenta suite de balet sub bagheta dirijorului Dorin Frandeș. În program, Léo Delibes – Coppélia Piotr Ilici Ceaikovski – Spărgătorul de nuci, Piotr Ilici Ceaikovski – Lacul lebedelor.

0 0

Al cincilea an de război. Departe de linia frontului, Aradul trăiește, în general, auster, marcat de privațiunile impuse de strategii politici de la Viena și Budapesta, plătindu-și contribuția pentru susținerea trupelor combatante, așteptând cu sufletul la gură vești despre cei ajunși departe de casă să apere cu arma interesele Puterilor Axei.

Ziarul Aradi Közlöny publică în prima ediție a anului 1918 nota intitulată „1918”, o recapitulare dulce-amăruie a perioadei precedente, încheiată cu o speranță legată de anul care tocmai a început, în ton cu dorința generală de a pune punct războiului sângeros.

„1918.

Sub razele arzătoare ale soarelui, cu cântec vesel au plecat eroii la război, în anul 1914. Măcelul s-a prelungit și în anul 1915. În al doilea an al torentului de sânge industria de război a creat plachete, sculpturi; soldat rezemat pe pușcă privea înspre orizontul incert, iar mama cu copilul în brațe simboliza femeia maghiară deposedată de tot ce a avut. Sub imaginea  simbolică sunt inscripționați doi ani: 1914-1915. Am crezut, atunci, că aceste două numere vor epuiza războiul mondial, am crezut că aceste plachete le vom păstra timp de decenii, ca amintire de război. Dar urgia a făcut ravagii și în anul 1916. Au apărut noi opere de artă, sub personaje industria de război a trecut însă deja trei numere: 1914-1915-1916. Războiul mondial însă nu s-a aliniat plachetelor, ci s-a întins și în anul următor. Așa că perioada conflagrației, sub sculpturi, s-a modificat: 1914-1917. Am tremurat de speranța ca aceste numere care simbolizează trei ani de amărăciune, trei ani de suferințe nemăsurate, chinuri, mizerie, lacrimi și tristețe să fie suficiente. Iar acum suntem în prag de an nou. Dinspre Răsărit deja se crapă de zorii păcii mântuitoare, dar în Apus tremură încă pământul sub arme, mai șuieră aerul crăpat de grenade, se mai sfâșie încă oamenii. Sub plachetele simbolice apar ani noi: 1914-1918. Sperăm ca aceste plachete să le putem deja pune deoparte, printre relicvele războiului. Sperăm că lacrimile noastre vor fi șterse de zâmbetul senin al păcii în Anul Domnului 2018.”

Aceeași publicație realizează un reportaj de atmosferă despre noaptea dintre ani, respectiv felul în care arădenii au preferat să petreacă sărbătorile de iarnă și trecerea în noul an.

„Aradul care se distrează. Revelionul sub semnul păcii. De la corespondentul ziarului Aradi Közlöny.

Cea mai arzătoare întrebare a ultimelor zile, în familiile arădenilor, este:

– Unde să petrecem Revelionul?

Această întrebare întâmpină și intimidează la prânz și seara capul familiei. Mamele și fiicele îl strunesc pe tată, printre dezmierdări emoționante:

-Ne-ai rezervat deja o masă? Să nu pățim ca anul trecut, când am ocupat masa și când am ajuns acolo stăteau deja 14 la o măsuță de 4. Scoate portofelul, tăticule! Plătește șeful de sală, ospătarele, ajutorul de ospătar, închiriază un piccolo să se așeze pe masă până ajungem și să ține un steag inscripționat cu „OCUPAT!”

Cam așa se discută prin toate casele, iar dacă Aradul ar avea de cinci ori mai multe localuri elegante, toate s-ar fi umplut astăzi cu clientelă selectă.

E curios cum nimeni nu a vrut să rămână astăzi acasă. Sau, măcar, foarte puțini. Parcă ar fi trecut, ca fumul, familiaritatea vechilor Revelioane intime în familie, oamenii nu vor să filosofeze despre anii precedenți, ci să se binedispună, să se distreze, să se bucure de prezent și de viitor. Sentimentele ascunse caută să ajungă la suprafață, bucuria prea mult timp refulată caută să răbufnească în noaptea iluminată de energia electrică.

-Pace! Pace! – zvâcnesc inimile, iar speranțele de dată recentă, ca niște pitici se adună în venele oamenilor, dansează și incită fantezia cu splendorile vremurilor care vor urma. Dar sufletul nu mai are răbdare să aștepte după ele și profită de orice ocazie să guste în avans din vremurile în care oamenilor le va fi în sfârșit permis să arate că sunt din carne și oase, că au fost asamblați din sentimente, imaginați și entuziasm.

Toți au vrut să fie astăzi astfel de oameni! Iar la femei și fete temperamentul a dat și mai mult în clocot decât în bărbați. Ochii lor tânjeau după muzică! Nu este lipsită de interes observația pe care am făcut-o în cafenelele supraaglomerate: în timp ce pe acordurile muzicii militare doar bărbații par nici în restaurantul mai animați, muzica țigănească pune în mișcare șoldurile subțirele ale doamnelor și piciorușele lor drăgălașe.

Pe străzile arădene animația a fost neobișnuit de mare încă pe la ora 21. Familii și indivizi singuratici se grăbeau să își găsească locul în cafenelele și restaurantele iluminate. A fost o veritabilă luptă, aceasta, fiecare se considera mușteriu de vază și invoca acest drept în câte un local. Proprietarii și șefii de sală, ca niște mareșali, se plimbau strategic printre mese, adică mai bine zis s-ar fi plimbat, dacă din cauza meselor de rezervă nu ar fi fost în pericol să răstoarne totul împrejur. Iar cafegiii nu s-au dovedit deloc a fi strategi, pentru că amplasarea în sală nu au făcut-o ei, ci clienții, și încă nu lipsit de scandaluri. În epilogul vechiului an s-au făcut niște afirmații pe care părțile beligerante nu le vor pune în vitrina noului an! Dar pasiunile s-au liniștit, mamele voluminoase și-au ocupat tronul, nimeni nu s-a supărat fiindcă duduile și bărbații au fost nevoiți să stea mai înghesuiți…

-Tătuță, nu ne-au adus încă ceaiul, nu a venit nici punciul, mă întreb ce-o fi și cu laptele?

-Șampania asta este incredibil de proastă!

-Ilonka, m-ai călcat pe picior!

-Pardon, îmi cer scuze, eu eram…

-Of, dar mult mai suflă în trompetă fanfara asta militară!

Din hărmălaie se desprind, ca niște crucișătoare negre, ospătari încărcați, cu fracuri sobre. Spintecă fumul gros, care îi împresoară. Cară câte trei, patru, cinci butelii de șampanie. Nu contează cum e clientul, grizonat, roșcată, țărăncuță, toți cer șampanie. Se consumă cantități incredibile, de câteva zile restaurantele și cafenelele nu mai apucă să se aprovizioneze, în fața valului de cereri din partea publicului arădean. Ieri seara nu mai puteai cumpăra nici cu aur o sticlă de șampanie de la magazine. Publicul a băut pe nerăsuflate această băutură, băutura bogaților. A fost o adevărată orgie culinară, de parcă arădenii amețiți de speranțele legate de viitor s-ar fi crezut, fiecare, miliardar.

Spre ora 22 nu mai găseai țipenie de loc nici la Cafeneaua Orășenească, nici la Hungária, nici în restaurantul Central, extins cu sala cabaretului. Fete, bărbați, femei se întrec în vociferări, strigă, râd, fără să fie atenți nicio clipă la vecinii de la celelalte mese.

Clubul Lloyd a organizat o petrecere de mare succes, la care au participat nu numai membrii, ci și alte personalități ale înaltei societăți arădene. În sala mare s-a întins masa, iar după ora închiderii fetele frumoase au încins dansul, pe muzică țigănească.

Artiștii teatrului au organizat un spectacol reușit de cabaret în Hotelul Central. Publicul s-a distrat foarte bine la recitalul lui Harmath Józsa, Rozsnyói Ilonka, Barics și Varnai. A prezentat Forgács Sándor.

Evident că populația Aradului, avidă de distracție, nu a putut fi absorbită de cele câteva localuri. Și cafenelele mai mici s-au umplut până la refuz, dar majoritatea chefliilor de Revelion a rămas, totuși, pe dinafară. Cei care au prevăzut asta, nu au putut sau pur și simplu nu au vrut să se bată pentru câte un loc în restaurant sau cafenea, au sărbătorit acasă trecerea în noul an, dar mult mai elegant decât în anii precedenți. În cele mai multe gospodării s-au făcut pregătiri intense pentru această noapte. Știm despre o reuniune de familie din Arad unde a fost adus un cunoscut pianist de la Budapesta. În alt loc, membrii familiei au amenajat o sală de cinema pentru ei și oaspeții lor. În al treilea loc cânta un țigan din Lipova, altundeva unul de la Oradea. Sălile Casinoului au fost, ce-i drept, întunecate azi noapte, dar tineretul obișnuit cu Casinoul s-a deplasat la palatele de la țară ale nobilimii arădene. Și peste tot muzică, dans, fanfară, muzică țigănească, csárdás, pian. Aradul a fost acoperit în această noapte de o fericire spumoasă și chiar și orarul prelungit al localurilor a fost insuficient pentru a putea cuprinde pofta nesfârșită de distracție de Revelion, neobișnuit de intensă.

Străzile au rămas animate și după ora 1 noaptea. Perechi care cântau și dansau pe „parchetul” de asfalt păreau că vor să aștepte pe stradă să se crape de ziuă în primele zori ale anului, în zorile anului care sperăm că va aduce în sfârșit vremurile mult așteptate ale libertăților și drepturilor omului”.

Bilanțul petrecerii de Revelion a fost realizat, a doua zi, de aceeași publicație. Reporterul de teren trimis la fiecare dintre cafenelele și restaurantele principale raportează „cifre amețitoare, despre care nici în anii îndepărtați ai păcii nu se putea auzi.” Chiar dacă șefii de sală și ospătarii se plâng de lipsa pierderi mari, cafegiii și garderobierele sunt foarte mulțumite de banii câștigați în noaptea dintre ani.

Referindu-se la surse din interior, reporterul susține că la Cafeneaua Hungária s-au consumat pe o sută de sticle de șampanie, generându-se un rulaj de 2600 de coroane doar din șampanie. Estimările totale ale Revelionului sunt de 6000 de coroane, în acest local.

La Cornul Vânătorilor se știe cifra exactă a încasărilor: 9996 de coroane. Proprietarul Lörinczy are un regret: că nu a reușit să încaseze încă patru coroane, să fi atins pragul psihologic de 10.000.

Și restaurantul și cafeneaua Crucea Albă au fost pline până la refuz. Cafeneaua a încasat aproape 3000 de coroane, s-au consumat 30 de sticle de șampanie. La Clubul Lloyd s-au băut 60 de sticle de șampanie.

Mulți arădeni au plecat din restaurante și cafenele fără să plătească. Consumația lor a trebuit suportată de chelneri și șefii de sală, care deși au acumulat din bacșișuri câte 300-500 de coroane, au pierdut mult mai mult plătind facturile celor care au șters-o englezește după ce au primit nota de plată.

Autor: Andrei ANDO

(Fragment dintr-un volum în lucru)

0 0

Aradul se dezvoltă din fonduri europene! Aceasta este concluzia pe care o putem trage din evenimentele anului 2018, la nivel de municipiu și de județ. Practic, Primăria Arad și Consiliul Județean au absorbit maximul posibil din fondurile europene care au stat anul acesta la dispoziția administrațiilor locale.

Directorul general al Agenției de Dezvoltare a Regiunii V Vest, Sorin Maxim (în stânga imaginii) semnează, la sediul Consiliului Județean Arad, contractul de finanțare pentru proiectul de modernizare a drumurilor județene. În centrul imaginii, președintele Iustin Cionca, alături de vicepreședintele Sergiu Bîlcea

Aradul încheie un an bun, un an în care au fost puse bazele unora dintre marile proiecte de dezvoltare ale perioadei următoare. Chiar dacă anul a început cu vestea proastă că Guvernul a tăiat 45 de milioane de euro din bugetul județului (majoritatea banilor de la Primăria Arad, 16 milioane de euro, și de la Consiliul Județean, 11 milioane de euro, iar diferența de la primăriile din județ), administrația arădeană a reușit să aducă de aproape cinci ori mai mulți bani din fonduri europene decât suma confiscată de Guvernul României de la arădeni. 

Prin proporția fondurilor europene accesate într-un singur an, putem spune că 2018 este unul dintre cei mai eficienți ani ai Aradului. Rezultatele însă vor începe să apară abia peste un an-doi, când lucrările finanțate din aceste fonduri vor începe. Până atunci, se trece prin furcile caudine ale procedurilor de achiziție publică, unele care la nivel național au paralizat întreaga administrație românească, în anul 2018. Una dintre marile probleme ale anului a fost că guvernanții, în loc să se concentreze pe deblocarea mecanismelor de dezvoltare a țării, și-au consumat aproape integral energia pentru a scăpa pușcăriașii (și pușcăriabilii) de închisoare, cu atâta înverșunare de parcă România ar fi o țară hoților. 

În ciuda apelurilor repetate ale administrației municipiului și județului Arad, la Guvernul României, cele 45 de milioane de euro tăiate din bugetul județului nu au mai revenit la Arad. Suma ar fi fost suficientă pentru modernizarea a 90 km de drumuri județene sau pentru construirea celui mai modern spital de Cardiologie din România, la Arad

Dar revenim la administrația Aradului, în anul 2018.

La nivelul Consiliului Județean, au fost depuse proiecte de finanțare în valoare de peste 150 de milioane de euro în ultimii doi ani. Dintre acestea, doar anul acesta s-au semnat proiecte de 100 de milioane de euro, iar celelalte sunt încă în evaluare. 

Proiectele semnate vizează cu precădere investiții în drumurile județene și sistemul de sănătate publică. 

Conducerea Consiliului Județean a declarat că are ca obiectiv modernizarea a 300 km de drumuri județene în următorii ani, iar pentru asta folosește fonduri din patru surse: europene, fonduri din proiecte finanțate din credite luate de stat, credite ale Consiliului Județean și fondurile Consiliului Județean.

Drumul județean Nădlac-Peregu Mare, modernizat anul acesta din fonduri europene, a fost dat în folosință în toamna anului 2018

Proiectele semnate pentru drumurile județene, în anul 2018 (deci cele care vor intra în lucru în perioada următoare sau unde șantierele au fost deja deschise) sunt:

*Modernizarea drumului județean Arad-Horia-Șiria-Galșa-Mâsca-Pâncota-Măderat-Târnova-Șilindia-Luguzău-Cuied-Buteni

Valoare totală proiect: 141,7 milioane lei  

*Modernizarea Drumului județean Sânpetru German-Secusigiu-Satu Mare-limită judeţ Timis

Valoare totală proiect: 15,7 milioane lei  

*Modernizarea drumului județean Pîncota-Seleuş, reabilitarea drumului județean Nădab-Zărand-Seleuş

Valoarea proiectului: 41,6 milioane lei

*Modernizare Drumului județean Nădlac-Peregu Mare

Valoare totală proiect: 5,7 milioane lei  

*Modernizarea drumului județean 709G, inclusiv pod Mureş, pentru funcţiunea de centură Est Arad (cu un pod nou peste Mureș și pasaj peste calea ferată la Vladimirescu, respectiv pistă de biciclete.)

Valoare totală proiect: 177,4 milioane lei  

*Modernizarea Drumului județean limită Județ Timiș-Șiștarovăț-Cuveșdia-Lipova

Valoare totală proiect: 51,5 milioane lei    

*Reabilitarea drumului județean DN 79 – Mișca-Vânători-Satu Nou–Apateu – Berechiu

Valoare totală proiect: 45.156.692,78 lei

*Modernizare Drumului județean Dorobanţi-Macea şi modernizare DJ 709 J Pecica-Turnu

Valoare totală proiect: 22.871.014,51 lei

Se lucrează pe șantierul drumului județean Neudorf-limită de județ Timiș, unde în această toamnă s-a turnat primul strat de asfalt, ca drumul să fie practicabil. Lucrarea se va încheia în primăvara anului 2019

În domeniul sănătății publice, trei spitale noi vor fi construite, în următorii ani, în județul Arad, de către Consiliul Județean! Două dintre ele (Oncologie și Psihiatrie) vor fi deschise în anul 2020, iar al treilea, un complex de Pediatrie-Matern – care va avea șapte nivele – în ciclul următor! Cu investiții care vor ajunge la 90 de milioane de euro, Aradul devine astfel județul din România cu cele mai mari investiții în sistemul de sănătate publică! Ceea ce realizează acum Consiliul Județean Arad este fără precedent în România! Din fonduri europene, din resurse proprii și bani de la Guvern (deși în ultimii doi ani Spitalul Județean din Arad nu a primit niciun leu pentru investiții, de la Ministerul Sănătății!), se reconstruiește, practic, sistemul de sănătate publică din Arad! Nu este un proces care să se încheie peste noapte dar, cu siguranță, este unul cu rezultate deja vizibile și spectaculoase. Și suntem abia la început! 

Societatea civilă s-a alăturat, și anul acesta, eforturilor pentru modernizarea sistemului de sănătate publică din Arad

În ultimele 12 luni, împreună cu Primăria Arad, Consiliul Județean a dotat Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, în medie cu câte un aparat medical modern în fiecare săptămână!

60 de milioane de euro! Atât investește Consiliul Județean Arad în spitalele arădene, în următorii ani! Această sumă se adaugă celor aprox. 30 de milioane de euro investite în Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, de la preluarea sa de către Consiliul Județean Arad, în anul 2010. Asta înseamnă o infuzie de 90 de milioane de euro în sistemul de sănătate publică al Aradului! Să nu uităm nici faptul că Aradul este singurul județ din România care și-a construit un spital nou (cel TBC, care astăzi este printre cele mai moderne la nivel național!) și unde societatea civilă s-a implicat și a modernizat la standarde europene o secție întreagă de spital (este vorba despre proiectul Asociației „Cetatea Voluntarilor”, care a vizat modernizarea totală a Pediatriei). Sunt cele mai mari investiții în Spitalul Județean din Arad, în ultimii 40 de ani!

Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Județean este una dintre cele mai moderne din România, după investițiile realizate de Consiliul Județean Arad

Și Primăria municipiului Arad a semnat proiecte consistente de finanțare din fonduri europene, în valoare de 99 de milioane de euro, anul acesta! La acestea se adaugă proiectele realizate din bugetul Aradului.

Cu o valoare de 49 de milioane de euro, Primăria a început cel mai mare proiect de regenerare urbană din România, prin care se schimbă aspectul celor mai populate cartiere din Arad, unde locuiește jumătate din populația municipiului. 

Semnarea contractului pentru regenerarea urbană a cartierelor Alfa și Confecții, cu executantul lucrării. În imagine, directorul firmei PORR (în stânga), primarul Gheorghe Falcă și viceprimarul Călin Bibarț

În domeniul cultural, Primăria a primit 4,3 milioane de euro după finalizarea renovării Palatului Cultural (investiția fiind realizată, astfel, din fonduri europene) și a câștigat 3,5 milioane de euro pentru a începe de anul viitor renovarea Teatrului. 

În fundalul imaginii, Palatul Cultural din Arad

Primăria a finalizat licitatia pentru modernizarea a 55 de drumuri de pământ, la care vom începe lucrările în 2019. 

În municipiul Arad se va derula cel mai mare proiect din România dedicat modernizării transportului public. Valoarea sa este de 49 milioane de euro și presupune, inclusiv, un nou pod peste Mureș, 10 autobuze electrice, încă 10 tramvaie moderne în prima fază și 28, în total, în următorii patru ani, 22 de puncte de închiriat de biciclete, reabilitarea liniei de tramvai de pe strada Pădurii (4 milioane de euro). Anul acesta s-a decis reabilitarea zonelor Mărului și periferia Micălăcii 500, proiect de 5 milioande de euro.

Autor: Andrei ANDO

Din anul 2019 arădenii vor putea închiria biciclete stradale

0 0

O scrisoare transmisă de pe front de soldatul Gruber Imre, în ianuarie 1918, descrie atmosfera ultimului Crăciun al Marelui Război. Soldații din Arad care au luptat pe frontul de est, în Ucraina, la Burdiakowce, au avut parte de un tratament special de Crăciun:

„Crăciunul a trecut, mai bine zis, nici nu am simțit că există. Aici o zi este la fel de cenușie și monotonă ca alta. Soldatul muncește zi-lumină, orele zboară repede. E drept că și ziua este scurtă, una-două cade seara, lunga seară de iarnă. Asta ni se pare îngrozitor. 

Cât pe ce să uit! Ar fi trebuit să remarcăm sărbătoarea, pentru că am avut un meniu „îmbunătățit”.

Luni seara: Zeamă de vin, paste cu compot de prune și cafea.

Marți la prânz: Supă de vită, carne, paste, marmeladă și vin fiert. Prânzul acesta a simbolizat sărbătoarea, altminteri și zilele astea au trecut ca celelalte. 

În afară de asta, în ambele zile au fost declarate zile libere. ceea ce s-a și respectat cu sfințenie, soldaților, tineri și bătrâni, le-a căzut tare bine odihna. 

Bineînțeles că vinul, oricât ar fi de puțintel, creează atmosferă bună. Am scos de la păstrarea cântecele de petrecere, iar tranșeele austere altădată atât de liniștite au răsunat până târziu în noapte de buna dispoziție a soldaților.”

Autor: Andrei ANDO

(Fragment dintr-un volum în lucru)

Foto credit: The Observer (fotografia este doar o ilustrație, nu reprezintă scena descrisă în text)

0 0

Peste cinci sute de arădeni s-au reunit în această dimineață în campusul Universității de Vest „Vasile Goldiș”, din Arad, să aducă un ultim omagiu rectorului fondator al Universității, prof. univ. dr. Aurel Ardelean. Temperatura scăzută și cerul plumburiu, care amenința să prăvale stropi reci peste mulțimea îndoliată, nu au intimidat arădenii veniți să îl însoțească pe profesorul Ardelean pe ultimul drum. În cele trei ore cât a durat ceremonia nu a plouat, nu a nins, dar un val de aer rece s-a lăsat peste curtea interioară a campusului de pe strada Pădurii, spintecat de flama timidă a sutelor de lumânări…

Asistența îndoliată, în curtea Campusului Universității de Vest „Vasile Goldiș”

Inițial, ne-am întrebat dacă nu ar fi fost mai potrivit ca slujba să se oficiat în noua Catedrală a orașului sau chiar în Palatul Administrativ. Am înțeles însă că această Universitate, care a fost viața profesorului Ardelean, trebuia să fie și ultimul său popas. Nu se putea face o alegere mai adecvată, care reprezintă în același timp și omagiul Universității față de fondatorul ei, dar și, din partea ctitorului, un adio emoționant de la ctitorie.

Ultimul omagiu al conducerii administrative a Aradului
Emoție…
Profesori, consilieri locali, directori de instituții, funcționari publici, în mulțimea îndoliată

În slujba oficiată de Înalt Preasfinția Sa Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului, s-a insistat corect pe faptul că prin trecerea la cele veșnice a profesorului Ardelean, nu înseamnă că munca sa, aspirațiile sale s-au stins. Ele trăiesc și continuă în zecile de mii de arădeni absolvenți ai acestei universități, în profesorii și personalul școlii superioare, în proiectele începute de prof. Ardelean și cei care, de-a lungul a 28 de ani, s-au dezvoltat sub protectoratul său.

Ministrul secretar de stat Petre Andea, prezentând condoleanțele Ministerului Educației și Cercetării
Onorul Armatei Române

Academicianul Gheorghe Benga, reprezentantul Academiei Române a anunțat, cu ocazia funeraliilor, că în ședința din luna noiembrie a Academiei s-a pus în discuție conferirea titlului de membru de onoare al Academiei Române profesorului Aurel Ardelean, dar ședința a fost amânată pentru luna ianuarie, datorită volumului mare de lucru de la finalul anului. Asta înseamnă că fostului rector i se va conferi această demnitate post-mortem!

Cortegiul funerar s-a format la intrarea în Cimitirul Pomenirea

Au transmis mesaje de condoleanțe Academia de Științe Medicale, a cărei membru a fost Aurel Ardelean, ministerul Educației și Cercetării, prin academicianul Petru Andea, ministru secretar de stat, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, primarul orașului Chișineu Criș, Gheorghe Burdan, președintele Senatului Universității de Vest „Vasile Goldiș”, Sorin Bașchir.

Pe ultimul drum…

În public am remarcat toate oficialitățile importante ale Aradului, printre care președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca, prefectul Florentina Horgea, directorul Spitalului Județean, Carmen Lucuța, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate, Gheorghe Domșa, medici, avocați, procurori, judecători, dascăli, cei doi viceprimari ai municipiului Arad, oameni de afaceri, funcționari din administrația municipală și județeană, consilieri municipali și județeni, parlamentari, studenți, arădeni recunoscători.

Aradul și-a adus omagiul fondatorului Universității de Vest „Vasile Goldiș”

Aurel Ardelean a fost condus pe ultimul drum cu onoruri militare. Patruzeci de militari din Cetatea Aradului au însoțit sicriul, iar la cavoul familiei, de la Cimitirul Pomenirea, s-au tras trei salbe de focuri de armă, ceea ce a amplificat emoția momentului.

Salvă de focuri de armă, în onoarea celui trecut în neființă

Ceremonia funebră a fost urmată de o masă de pomenire oferită de familie la Hotelul Continental tuturor celor care s-au simțit aproape de ilustrul defunct al Aradului.

Fie-i țărâna ușoară!

Autor: Andrei ANDO

Foto: Nelu SCRIPCIUC

0 0

Aradul se prăbușește trist, în această seară, între gândurile sale. Genunchii i s-au înmuiat, forța i-a slăbit, în broboane mari, rotunde, i se prelinge emoția pe obraji. Cum să fie, altfel, astăzi, când Aurel Ardelean, fiul care l-a iubit și pe care l-a iubit, deopotrivă, a pus geană peste geană, pentru totdeauna, ostenit de drumul lung și greu pe care l-au parcurs împreună?
Aurel Ardelean a creat din nimic o universitate arădeană și dacă ar fi fost numai atât, numele său ar fi fost pomenit. Dar a făcut mai mult! A așezat pe frontispiciul școlii numele lui Vasile Goldiș, și l-a salvat de la uitarea nedemnă pe marele nostru bărbat de stat! Când a greșit, și-a corectat greșeala cu ambiție, neîmplinirile cu realizări. S-a străduit. A luptat, până la ultimul suspin, ca Aradul să prospere, să crească, să se dezvolte, să fie un reper. Pe drumul acesta dificil s-a regăsit mereu și a continuat să avanseze. A muncit pentru un oraș deschis, cosmopolit, un cămin primitor pentru cei care îl descoperă. A fost susținătorul pasionaților de Arad, al istoricilor înverșunați să valideze orașul nostru de pe Mureș drept Capitala Politică a celui mai important episod al României moderne, Marea Unire. A redat unor locuri istorice strălucirea veche și a salvat altele pentru posteritate. A luptat, cum spunea poetul, cu dragoste și dor de viață. Cu dragoste și dor de Arad! 
Nu în ultimul rând, a fost blând și înțelegător de oameni. La ceasurile mici ale dimineții avea o vorbă bună și o rezolvare pentru toți cei care îi vizitau biroul atunci când în case, alții, cu somn adânc sub pleoape, încă mai visau frumos. A fost prompt și parolist, ca un gentilom de modă veche, rămas printre noi din vremuri mai bune să împărtășească inspirație și perseverență.
E greu de crezut că Aurel Ardelean nu mai este! S-a stins la câteva zile după sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, pentru care și-a dedicat o bună parte din energie și sănătate. A plecat ca unul care și-a făcut datoria, împlinit, senin. Nu și liniștit, pentru că liniștea nu era starea sa de spirit… Un resort interior îl împingea mereu înainte pe Aurel Ardelean, determinat ca Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, această Universitate pe care a fondat-o, să țină pasul cu energia sa de perpetuum mobile. 
Aradul se prăbușește trist, în această seară, între gândurile sale… Dar așteaptă, cu speranță, ca alții să preia de-acum ștafeta și să se străduiască, așa cum a stăruit Aurel Ardelean, ca orașul acesta frumos să fie un loc unde se vine cu plăcere, nu unul de unde se pleacă…

P. S.: Condoleanțe familiei îndoliate, Universității de Vest „Vasile Goldiș” și tuturor celor care l-au avut pe Aurel Ardelean aproape! 

AUTOR: Andrei ANDO

0 0

Ca un trăsnet a venit în această dimineață de sărbătoare vestea că, după o lungă și grea suferință, la București, s-a stins din viață unul dintre cei mai iluștri arădeni ai generației noastre: prof. univ. dr. Aurel Ardelean, fondatorul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad!

„Un mare arădean, un mare patriot, un intelectual ambițios și determinat, un om care nu s-a împiedicat de niciunul din desele obstacole întâlnite în calea sa, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, fondatorul Universității de Vest „Vasile Goldiş”, a trecut la cele veșnice. Suntem prea săraci în vorbe să ne exprimăm recunoștința față de această personalitate care a definit și a modelat evoluția Aradului și a vestului României în ultimii 28 de ani! Unul dintre cei mai importanți arădeni ai generației noastre, a cărui dimensiune prezentul nu o sesizează încă la amploarea corectă, pleacă lăsând în urma sa nu doar o universitate îndoliată, ci zeci de mii de arădeni care deplâng această pierdere, arădeni care și-au desăvârșit educația la Universitatea fondată de prof. univ. dr. Aurel Ardelean. În calitate de om politic, Aurel Ardelean a pledat și a muncit pentru o Românie a valorilor. Ca fondator de școală, a realizat o rețea de instituții de învățământ care a pus nu doar Aradul, ci și alte județe pe harta europeană a învățământului superior. În calitate de cercetător, a condus proiecte internaționale de cercetare, care au contribuit la îmbunătățirea imaginii României în occident. Ca arădean, a recuperat și regenerat o parte importantă a patrimoniului cultural imaterial și material arădean, a înlesnit editarea a sute de volume de cercetare a istoriei locale, a sprijinit afirmarea folclorului arădean, s-a implicat în proiecte de mediu unice în România (cum ar fi grădina botanică de la Macea, salvată și „renăscută” prin implicarea Universității de Vest „Vasile Goldiş”). A luptat cu o energie și o forță inepuizabilă pentru recunoașterea rolului Aradului în istoria modernă a României, pentru acordarea respectului cuvenit bărbaților de stat arădeni care au realizat Marea Unire. Iar ca dascăl, a sprijinit dezvoltarea instituțiilor arădene, girând promoții consistente de medici, juriști, profesori, funcționari, psihologi, farmaciști, oameni de cultură care au profesionalizat spațiul public arădean. În calitate de senator, apoi de consilier județean, a insistat pentru un Arad sănătos și puternic. 
Suntem mândri și recunoscători că am fost contemporanii lui Aurel Ardelean, cetățean de onoare al municipiului Arad și personalitate a județului Arad, un OM între oameni!
Dumnezeu să îl vegheze și să îi dea odihnă ușoară!” – este mesajul președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, la trecerea în neființă a lui Aurel Ardelean.

„S-a stins din viaţă profesorul Aurel Ardelean, un arădean întemeietor de şcoală, care a muncit decenii pentru învăţământul arădean. De numele lui Aurel Ardelean se leagă Universitatea „Vasile Goldiş”, instituţie care a dat şansa unor generaţii de studenţi de a-şi desăvârşi studiile, a dat şansa construirii unor cariere universitare. Astăzi, numeroşi absolvenţi de „Goldiş” lucrează cu succes în difrite domenii, printre care medicina şi dreptul. Soarta a făcut ca Aurel Ardelean să se stingă la câteva zile după Centenarul Marii Uniri, realizarea de seamă a celui pe care l-a ales patron spiritual al universităţii, Vasile Goldiş. Sunt convins că istoria va consemna rolul pe care Aurel Ardelean l-a avut în dezvoltarea învăţământului arădean. 
Îmi exprim recunoştinţa pentru activitatea domnului Aurel Ardelean în slujba Aradului şi transmit sincere condoleanţe familiei!” – este mesajul vicepreședintelui Consiliului Județean, Sergiu Bîlcea.

0 0

Consiliul Județean Arad a inițiat astăzi elaborarea unui calendar comun de evenimente culturale la nivelul Euroregiunii Dunăre – Criș – Mureș – Tisa, între județele Arad, Timiș, Caraș – Severin din România, Csongrad și Hajdu – Bihar din Ungaria, respectiv Provincia Autonomă Voivodina din Serbia.

30 de manageri culturali, directori de teatru, filarmonici, muzee din aceste județe au fost astăzi prezenți la Consiliul Județean Arad pentru a stabili reperele activității comune de anul viitor.

Acțiunea a avut loc în cadrul Consorțiului Cultural Activarium, coordonat de Consiliul Județean Arad la nivelul Euroregiunii. Din partea administrației Aradului la întâlnire au participat primarul Municipiului Arad, Gheorghe Falcă, și vicepreședintele Consiliului Județean Arad, Sergiu Bîlcea.

Anul viitor publicul s-ar putea bucura de spectacole de muzică și teatru itinerante, expoziții comune ale muzeelor, iar managerii culturali se vor întâlni în laboratoare de perfecționare profesională pentru schimburi de bune practici și stabilirea de noi relații de colaborare.

Vicepreședintele Consiliului Județean Arad, Sergiu Bîlcea, a precizat că este foarte important ca întreaga Euroregiune să fie pregătită pentru anul 2021 când zona va deveni un pol cultural european, iar primarul Gheorghe Falcă a accentuat că administrația Aradului este interesată să dezvolte o relație bună cu asociațiile Timișoara 2021 și Novi Sad 2021, care vor gestiona programele capitalelor europene ale culturii în anul respectiv.

0 0

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, somează parlamentarii PSD de Arad și Prefectura Arad să înceteze să își mai facă imagine pe seama necazului miilor de arădeni lăsați de ENEL fără energie electrică. Cele două solicitări ale președintelui Cionca, adresate premierului României în septembrie și octombrie anul trecut, prin care cerea măsuri concrete și imediate pentru ca ENEL să fie obligat să își modernizeze rețeaua și să asigure furnizarea energiei electrice fără sincope, nu au primit nici măcar răspuns. Iar astăzi, când problemele se repetă, dar la scară chiar mult mai mare, aceleași personaje ies la declarații amenințătoare la adresa ENEL. Asta demonstrează că oamenii puterii PSD își fac doar imagine, nu au nici capacitatea, nici voința să rezolve problemele.

„Guvernul și parlamentarii puterii ar fi putut rezolva situația încă de anul trecut, dar nu au făcut-o. Probabil că nu au vrut sau nu au avut timp, pentru că a trebuit să se ocupe să își scape șefii de pușcărie. Ca de obicei, au preferat soluția comodă a declarațiilor și comunicatelor de presă. Zero fapte, multe vorbe, mult zgomot pentru nimic. Într-un an de zile nu au fost în stare de nimic, iar acum s-au trezit din nou să dea comunicate, doar-doar mai reușesc să înșele așteptările arădenilor, să pretindă, așa cum fac de fiecare dată, că nu ei sunt de vină, ci alții” – a declarat Iustin Cionca.

Președintele Consiliului Județean Arad solicita în toamna anului trecut ca Guvernul, prin autoritățile pe care le controlează, să impună un plan de intervenții în caz de situații de urgență pentru furnizorii privați de utilități, fiindcă rateurile companiei pot afecta siguranța națională. Iustin Cionca accentua atunci că instituțiile publice au un astfel de plan de intervenții, spre deosebire de companiile private care pot acționa într-un ritm mult mai lent, după o agendă proprie, fără niciun fel de consecințe indiferent cât ar afecta consumatorii industriali sau casnici, școlile sau spitalele.

Vă reamintim că la patru zile după furtuna care s-a abătut duminică, 17 septembrie 2017, asupra judeţului Arad, 796 de gospodării în județ erau încă fără energie electrică! Astăzi, la patru zile după prima ninsoare a iernii, sunt încă peste 2000 de gospodării fără energie electrică! Problema acestor oameni nu este rezolvată de declarațiile politice ale PSD, un partid care și-a demonstrat incompetența și la București, și la Arad!

0 0

PNL Arad consideră că prosperitatea şi forţa unei societăţi nu pot veni decât din încurajarea iniţiativei private.
„Întreprinzătorul autohton are o viaţă tot mai grea în actualul hăţis birocratic, care, pe de o parte sufocă iniţiativa privată, pe de altă parte generează costuri, fără să adauge plus valoare. Birocraţia generează pierderi semnificative. Discutăm aici despre pierderile directe şi pierderi indirecte prin întârzierea implementării investiţiei. Un calcul succint ne evidenţează că o simplă hârtie obţinută prin deplasare la ghişeu, cu timpul aferent statului la coadă, deplasare, uzură , duce la costuri de cca.300 lei, la care se adaugă contravaloarea avizului, acordului respectiv.
Gândiţi-vă că pentru obţinerea unei autorizaţii de construire sunt necesare aproximativ 30 de astfel de hârtii. Acestea reprezintă doar cheltuielile directe. Dacă în plus considerăm că o investiţie trebuie să producă beneficii economice (cuantificabile în bani) şi beneficii sociale (creşterea calităţii vieţii, locuri de muncă,satisfacţia împlinirii profesionale) ne putem lesne forma o imagine despre ce înseamnă cheltuieli indirecte. Spre exemplu, considerând că o investiţie ar avea un randament de 15%, impactul unei intârzieri cu 6 luni a investiţiei (ceea ce din păcate a ajuns o întârziere “normală” din cauza circuitului sinuos al hârtiilor în instituţiile publice) duce la o pierdere de aproximativ10%.
Impactul se resimte asupra întregii societăţi, pentru că acel întreprinzător va genera mai puţină plus valoare, mai puţine contribuţii la bugetul statului, mai puţine contribuţii aferente salariilor. Spic cu spic se face snopul, fiecare investiţie având impact asupra PIB-ului ţării. Care este soluţia? O administraţie suplă, eficientă, adaptabilă,care să conducă la proceduri simplificate, completarea şi obţinerea online a formularelor, avizelor, accesarea prin internet a informaţiilor despre instituţiile publice, dispariţia cozilor la ghişee . Pentru a putea avea o astfel de administraţie, trebuie pornită de la nivel central o reformă administrativă. Ca liberal şi antreprenor cu 22 de ani de experienţă cer cu fermitate „Stop birocraţiei! Birocraţia omoară inintiaţiva privată”, a declarat Dorin Stanca, vicepreşedinte PNL Municipiul Arad.

STAY CONNECTED

%d blogeri au apreciat: