Home Regional

0 33

Cu această ocazie, la Bruxelles, în ziua de 6 mai, a fost prezentă o delegație a Centrului Municipal de Cultură.

La standul dedicat municipiului Arad, vizitatorii au primit materiale de promovare a orașului și produse tradiţionale din județ, diverse sortimente de țuică, vin roșu, cozonac, pogăcele, cârnați afumați.

De asemenea, au mai fost prezentate scurt metraje realizare la Arad, dar și un film de promovare a patrimoniului din centrul Aradului și a muzeelor și colecțiilor care pot fi vizitate în Arad.

Potrivit estimărilor organizatorilor, în timpul zilei de sâmbătă, la evenimentul de la Bruxelles, la care oraşele şi regiunile din Europa au avut şansa să se prezinte, au fost prezenți peste 1700 de vizitatori.

Din România au participat municipiul Arad, județul Harghita și orașe din regiunea Nord-Est.

Comitetul Regiunilor (CoR) a organizat ediția 2017 a manifestării „Open Day – Ziua porților deschise la instituțiile europene din Bruxelles” pentru participarea orașelor, provinciilor și regiunilor din Europa cu standuri de promovare și prezentare.

În acest an, nu a existat o temă unitară la nivel inter-instituțional, dar Comitetul Regiunilor a decis să lanseze, pentru regiunile și orașele care organizează standuri în incinta sa, tema „Mândru/ă de regiunea mea/orașul meu”.

0 28

Peste 40.000 de turiști au petrecut minivacanța de 1 Mai pe litoralul românesc. Potrivit operatorilor în turism, cei mai mulți au ales stațiunile Mamaia și Vama Veche. În aceste zile, pentru ei au fost pregătite festivaluri de muzică, gastronomice și de bere, întreceri de mașini și multe concerte. Startul a fost dat în stațiunea Mamaia, când a pornit muzica la Sunwaves 21.

Pentru cei care nu își fac încă bagajele, sunt organizate și luni expoziții de mașini precum și demonstrații de drift în Mamaia, plus un „mega concert pe plajă”, așa cum îl anunță organizatorii, unde numele principale de pe afiș sunt trupele Provincialii și Vunk. Va fi și un show de artificii, iar mii de lampioane vor fi lansate între Mamaia, Delta Dunării și Vama Veche.

Alți 20.000 de turiști au ales ca destinație, pentru minivacanța de 1 Mai, stațiunile de pe Valea Prahovei, gradul de ocupare din unitățile de cazare fiind de 95 la sută. Numai în Sinaia au fost înregistrați peste 10.000 de turiști.

“La acești turiști se mai adaugă și cei din casele de vacanță. Și ei tot turiști se numesc. Și avem, pe Valea Prahovei, peste 3000 de case de vacanță” a declarat Paul Popa, directorul Centrului de Informare Turistică din Sinaia.

Potrivit acestuia, un număr mare de persoane va veni și luni pe Valea Prahovei. “Vorbim de așa zișii excursioniști. Și ei aglomerează Valea Prahovei. Vin dimineața și pleacă seară, după ce fac un grătar. Ne dăm seama de cât de mulți vin după cât de aglomerat este DN 1” a adăugat directorul Centrului de Informare Turistică din Sinaia

Aglomerația de pe litoral și din stațiunile montane se va muta însă, în a doua parte a zilei, pe drumuri.

”Pentru evitarea aglomerației pe DN1, poate fi luată în considerare ruta alternativă DN1A Săcele-Cheia-Vălenii de Munte-Ploiești, de la Sinaia către Capitală se poate veni și pe ruta DN71 Sinaia-Târgoviște-Bâldana-București. Cei care se vor întoarce din zona Bran-Moeciu către Capitală vor putea folosi și ruta DN73 Bran-Câmpulung-Pitești-A1”, a declarat, pentru MEDIAFAX, subcomisar de poliție Adrian Creangă, de la Centrul INFOTRAFIC.

În ceea ce privește drumul dinspre mare (pe Autostrada Soarelui), un punct în care poate să apară aglomerație în a doua parte a zilei este stația de taxare de la Fetești. Pentru a evita așteptarea, șoferii sunt sfătuiți să plătească taxa prin SMS, de pe telefonul mobil, la numărul 7577, sau la benzinăriile de pe autostradă. Se poate trece prin stație liber, cu condiția ca taxa să fie plătită ulterior, până a doua zi, la ora 24.

În cursul zilei de luni, traficul de pe A2 va fi supravegheat și din elicopterul Ministerului de Interne în intervalul 14-20.

0 24

Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care prevede majorări salariale de până la 50% pentru funcționarii cu statut special din cadrul instituției, care execută lucrări de excepție și misiuni speciale.

„Funcționarii publici cu statut special din Ministerul Justiției – aparatul central – care execută lucrări de excepție și misiuni speciale, apreciate ca atare de conducătorul acestuia, beneficiază de o majorare de până la 50% din salariul de bază prevăzut de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009”, potrivit normelor metodologice publicate de Ministerul Justiției.

Lucrările de excepție vizează elaborarea de politici publice, strategii și documentații „cu impact la nivelul sistemului judiciar sau la nivel național”, contribuția la modificarea legislației în vigoare sau la elaborarea de propuneri legislative și aplicarea unei bune gestiuni financiare în atragerea altor resurse decât cele de la bugetul de stat, se arată în documentul citat.

Misiunile speciale sunt considerate reprezentarea Ministerului Justiției la diverse negocieri și proceduri de atribuire, participarea în cadrul grupurilor guvernamentale, parlamentare sau internaționale, monitorizarea și implementarea strategiilor din cadrul instituției și „îndeplinirea altor atribuții decât cele din fișa postului, cu grad ridicat de complexitate”, potrivit documentului.

Proiectul mai prevede că majorarea salarială se va acorda prin ordinul ministrului Justiției, lunar, pentru o perioadă de maximum șase luni, pentru cel mult 5% din numărul de posturi, „în limita a 30% din suma salariilor de bază, a salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, cumulat pe total buget”.

Propunerile privind proiectul de act normativ pot fi trimise către Ministerul Justiției până la data de 4 mai, transmite instituția.

0 26

USR a primit, în anul 2016, din donaţii de la persoane fizice echivalentul a peste 1.100 de salarii de bază minime brute, aproape 90 de salarii minime brute de la persoane juridice, în conturile partidului ajungând şi echivalentul a 100 de salarii minime – 152.246 de lei, din donaţii confidenţiale.

USR a primit, în 2016, donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară, de la aproape 50 de persoane, cumulând 1.617.307, echivalentul a peste 1.100 de salarii de bază minime brute, în timp ce USB a primit 1.231.420 de lei de la 13 persoane, echivalentul a 850 de salarii minime brute pe ţară, potrivit informaţiilor publicate în Monitorul Oficial.

Preşedintele USR, Nicuşor Dan, a donat partidului 128 de salarii minime brute – 187.000 de lei.

Şi actualii parlamentari USR figurează pe lista donatorilor, publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit sursei citate, Cosette Cichirău a donat 10.500 de lei, Cătălin Drulă – 25.500 de lei, Cristian Ghinea – 24.096 de lei, Oana Bîzgan – 48.060 de lei , Cristian Seidler – 62.842 de lei, Mihai Botez – 38.100 de lei, Stelian Ion – 35.525 de lei, Iulian Bulai – 32.900 de lei, Sergiu Vlad – 28.600 lei , Silviu Dehelean – 22.750 lei, Vlad Duruş – 20.720 de lei, Tudor Benga – 18.400 lei, Adrian Prisnel – 14.375 lei, Cristina Iurişniţi – 11.280 de lei , Lavinia Abu Amra – 11.000 de lei.

Mihai Goţiu este singurul senator care a donat bani partidului, 28.787 de lei – echivalentul a 19 salarii minime brute.

USR a mai primit donaţii de la Iulian Stanciu – 210.000 de lei, Florin Talpeş – 111.000, Roxana Wring – 44.000 de lei şi Clotilde Armand – 104.900 de lei.

În anul 2016, cinci persoane juridice au donat USR 130.000 de lei, echivalentul a 90 de salarii minime brute.

Echivalentul a 100 de salarii brute au ajuns în conturile USR, anul trecut, din donaţii confidenţiale.

USR a primit din cotizaţii, în lunile septembrie – decembrie ale anului 2016, 27.317 lei – echivalentul a 18 salarii minime brute.

Formaţiunea condusă de Nicuşor Dan a împrumutat 108.000 lei de la Marian Seitan.

Suma totală a împrumuturilor cu o valoare mai mică de 100 de salarii de bază minime brute pe ţară primite în anul 2016 de USR a fost de 96.945 de lei.

0 28

Membrii PSD au plătit, în 2016, cotizații în valoare de 14.932.814 lei, potrivit informațiilor publicate în Monitorul Oficial..

Din cele aproximativ 15 milioane de lei, 1.663.595 este suma cotizațiilor care, însumate pe fiecare membru PSD, depășesc baremul a zece salarii minime brute pe economie. Conform prevederilor legale, partidele au obligația de a publica și lista membrilor de partid care au plătit în anul fiscal precedent cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară. Pe această listă sunt trecuți, printre alții, senatorul Cornel-Cristian Resmeriţă (56.500 lei) şi deputaţii Laurenţiu Nistor (56.800 lei), Natalia Intotero (55.800 lei) şi Ilie Toma (50.000). Un alt deputat de Hunedoara, Petru-Sorin Marica a plătit cotizaţii care însumează 20.000 de lei.

În lista publicată în Monitorul Oficial apar și europarlamentari care au cotizat peste baremul a zece salarii minime. Astfel, Daciana Sârbu, soția fostului președinte al PSD Victor Ponta, a plătit cotizații în valoare de 50.000 de lei. Ea este urmată de Claudia Ţapardel, cu 44.325 de lei, de Andi Cristea, cu 36.500 de lei, şi de Emilian Pavel, cu 36.300 de lei.

Veniturile PSD au fost completat în 2016 de donații, legea prevăzând ca partidul să publice în Monitorul Oficial doar donațiile care depășesc baremul a zece salarii minime brute pe economie. La acest capitol, PSD a strâns 569.845 de lei. Donația cea mai mare a fost primită din partea actualului primar al Sectorului 5 al Capitalei, Daniel Florea, cu o donaţie de 140.050 de lei. Locul al doilea ca nivel al donaţiei, cu 60.000 de lei, îi revine lui Liviu Gheorghiţă Goncea.

Legea nu prevede și publicarea datelor privind donațiile care nu depășesc baremul a zece salarii minime brute pe economie.

PSD a obținut și donații din partea unor firme, acestea ajungând la un total de 225.900 de lei. Cea mai mare sumă, 80.000 de lei, a fost dată de Leading Construct SRL din Timiş. Actualul edil al Sectorului 5 al Capitalei, Daniel Florea, a donat și 40.000 de lei prin firma sa de avocatură.

Veniturile PSD au fost completate din alte venituri, respectiv din închirierea unor sedii pentru birourile parlamentare sau pentru desfășurarea unor conferințe sau acțiuni socio-culturale, ori din emiterea de carnete/legitimații de membru de partid. La acest capitol suma strânsă s-a ridicat la 368.431, 89 lei.

0 30

Potrivit studiului KeysFin, realizat pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS), Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) şi Eurostat legate de piaţa muncii din ultimii 10 ani, majoritatea firmelor din România se confruntă în prezent cu efectele crizei de personal, multe companii reclamând faptul că nu găsesc personal calificat.

Statisticile INS indică faptul că, după boom-ul economic din 2007-2008, numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009 la 59.753 în 2016.

„Cea mai puternică cerere de forţă de muncă este în jurul Capitalei, acolo unde statisticile arată că sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de polii de creştere economică reprezentaţi de oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Ploieşti şi Constanţa. Industria prelucrătoare, cu 15.793 de locuri de muncă vacante, sectorul de sănătate (8.461) şi comerţul (5.216) se aflau, alături de sectorul public, pe lista principalilor angajatori”, se arată în analiza KeysFin.

„Cea mai mare cerere de forţă de muncă este în rândul specialiştilor (17.731 posturi), aproape dublă faţă de 2009, dar rămâne mult sub nivelul-record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arată că sunt la mare căutare şi meseriaşii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalaţii şi maşini/asamblori de maşini şi echipamente (7.035) şi de muncitorii calificaţi (6.904 posturi). Per ansamblu, pe fondul creşterii economice, cererea de angajaţi calificaţi în economie a evoluat susţinut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Potrivit studiului KeysFin, România avea, în 2016, o populaţie ocupată de 8,45 milioane de persoane în sistemul public și privat, faţă de 9,35 de milioane de persoane în 2007.

În 2007, în ţară erau angajaţi 5,19 milioane de bărbaţi, iar în 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scădere similară, chiar mai accentuată, se înregistrează în rândul femeilor.

„Datele statistice confirmă, în parte, exodul românilor către Occident. De la intrarea în UE, în 2007, au fost foarte mulţi români care au ales să plece în ţările dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun”, au explicat analiştii.

Analiza menționează criza din 2009-2010 ca factor care a influențat iniţiativa privată, dovadă că numărul antreprenorilor a scăzut în 2016 la 1,6 milioane faţă de puţin peste două milioane în 2007.

„Reculul s-a simţit puternic în economie. Dincolo de scăderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scăderii abrupte a cererii şi a înăspririi condiţiilor de creditare. În acest interval au dispărut, practic, 400.000 de antreprenori”, au explicat experţii KeysFin.

KeysFin este o companie care oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri.

0 35

Pădurea Ceala este locul preferat de picnic al arădenilor, dar fiind parte din Parcul Natural Lunca Mureșului, administratorii vor să fie păstrată curățenia, iar pentru aceasta au fost instalate camere video cu ajutorul cărora să fie descoperiţi cei care iau masa în pădure şi lasă în urma lor gunoaie, Poliţia Locală Arad identificând deja mai multe persoane care vor fi sancţionate.

Chiar înainte de deschiderea sezonului estival, au existat persoane care au cumpărat mâncare de la fast-food, au venit să mănânce în pădure şi au lăsat gunoaiele în urma lor. Aceştia, doi bărbaţi şi două femei, au fost suprinşi de camerele video, iar conducerea Parcului a sesizat poliţia pentru a-i amenda.

„În Pădurea Ceala vin foarte mulţi vizitatori, mai ales în sezonul estival. Din păcate, unii dintre ei lasă în urma lor destul de multe gunoaie şi noi am fost nevoiţi să amplasăm camere de luat vederi. (…) Este destul de supărător să vii la pădure pentru relaxare şi să vezi gunoaie pe marginea drumului sau lângă locurile de picnic amenajate de către administraţia Parcului. Trebuie neaparat să scăpăm de problema asta şi credem că amplasarea de camere de supraveghere reprezintă soluţia cea mai bună”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, directorul Parcului Natural Lunca Mureşului, Paul Hac.

Deocamdată, au fost amplasate două camere video, dar conducerea Parcului doreşte să obţină fonduri europene pentru a extinde sistemul în toată pădurea în urma unei investiţii de circa 30.000 euro.

În pădure există amenajate, de către administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, şase locuri de picnic cu grătare şi locuri pentru aruncat deşeurile.

„Îi rugăm pe cei care vin în pădure să respecte indicatoarele amplasate de către administraţia Parcului, respectiv să nu depoziteze deşeuri la întâmplare şi să nu facă vetre de foc la întâmplare pentru că amenzile sunt foarte mari. Să sperăm că nu va fi cazul, dar dacă va fi, se vor aplica sancţiuni. Pentru vizitatorii care nu vor prinde un loc la grătare zidite de noi, se pot folosi în continuare grătarle pe picior cu ladă, care să nu necesite amplasarea focului pe sol şi bineînţeles că jarul rezultat trebuie luat, dus şi îndepărat din pădure, pentru că dacă lăsăm jarul şi cenuşa pe sol nu e în regulă. În felul acesta toată lumea va avea timp plăcut la pădure, fără sancţiuni”, a mai declarat Hac.

În pădurea Ceala patrulează, în minivacanţa de 1 mai, echipe mixte formate din jandarmi din Arad şi rangerii Parcului, iar amenzile pentru gunoaie sau focuri făcute direct pe pământ ajung la câteva mii de lei.

0 27

Polițiștii lugojeni au efectuat 4 percheziții pe raza municipiului, la domiciliile unor persoane bănuite de distrugere, tulburarea ordinii și liniștii publice, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor și uz de armă fără drept. 35 de persoane au fost conduse la sediul poliției pentru audieri.
În această dimineață, polițiștii municipiului Lugoj, în baza autorizațiilor emise de Judecătoria Lugoj, au efectuat 4 percheziții, pe raza municipiului, la locuințele unor persoane bănuite de distrugere, tulburarea ordinii și liniștii publice, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor și uz de armă fără drept.

Acțiunea a vizat probarea și documentarea activității iinfracționale a mai multor persoane aflate într-o stare conflictuală.

În urma perchezițiilor, au fost descoperite și ridicate în vederea continuării cercetărilor 19 arme albe (8 săbii, 7 cuțite și 4 topoare), 22 de sticle incendiare, un pistol și 13 cartușe.

35 de persoane, cu vârste între 16 și 60 de ani, au fost conduse la sediul Poliției Municipiului Lugoj pentru audieri, față de acestea urmând a fi dispuse măsuri legale.

La activități au participat și luptătorii Serviciului pentru Acțiuni Speciale, jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile ,,Glad Voievod” Timișoara și din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Timiș.

Polițiștii continuă cercetările, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, în vederea documentării întregii activități infracționale a celor în cauză.

0 30

Iată cum a fost de s-a făcut că-l sărbătorim pe Întâi de Mai (Ziua Muncii – astăzi, Ziua Internaţională a Celor ce Muncesc – până în 1989).

La anul 1886, la Chicago, a avut loc o grevă generală la care au participat peste 350.000 de muncitori, care revendicau reducerea zilei de lucru la 8 ore. Autorităţile au intervenit în forţă şi s-a lăsat cu sânge.

În acelaşi an, dar la New York, a fost inaugurată Statuia Libertăţii, un cadou al Franţei pentru America.

Scheletul metalic al statuii a fost proiectat de Gustave Eiffel. Aşadar, la 1886, a avut loc un schimb transoceanic şi transcontinental. America a exportat în Europa „lupta de clasă” iar Europa a exportat peste Atlantic cel mai cunoscut simbol al libertăţii. Nici până în ziua de astăzi nu se știe cine (și ce) a avut de câștigat de pe urma acestui troc.

Primul 1 Mai european a fost sărbătorit la anul 1889, la Budapesta (au participat circa 60.000 de muncitori). După numai un an (1890), la Bucureşti a fost organizată prima manifestaţie de 1 Mai. În 1893, tot la Bucureşti, a luat naştere şi primul partid politic al muncitorilor, Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România. În 1891, manifestaţii de 1 Mai, care s-au lăsat cu victime, au fost organizate şi în Franţa şi în Rusia Ţaristă. Au urmat: Serbia (1893) şi Grecia (1894). Peste timp, scribii personali ai lui Nicolae Ceauşescu au politizat și ajustat ziua festivă şi-l plasează pe cetăţeanul cu pricina în capul organizării „primei” demonstraţii muncitoreşti autohtone (1939, conform lor) de 1 Mai, la Bucureşti.

Cam asta este povestea (adevărată) a primei zile de mai. Restul este muştar cu mici şi bere…

P.S. 1

Pe la anul 1880, Ciprian Porumbescu (1853-1883) a compus un cântec despre primăvară, căruia i-a scris şi versurile. Melodia a rezistat până astăzi, dar textul original a fost înlocuit, în 1946, cu un altul, alcătuit de Maria Ranteş, despre care se spune că n-ar fi fost nici Maria, nici Ranteş, ci un pseudonim al scriitorului şi jurnalistului de stânga Alexandru Şahighian.

Pentru cei care le-au uitat, cât şi pentru cei care (spre norocul lor) nu le-au ascultat niciodată, iată versurile aplicate abuziv peste melodia lui Ciprian Porumbescu:

„Râde iarăşi primăvara/ Peste câmpuri, peste plai,/ Veselia umple ţara/ C-a venit Întâi de Mai!// Muncitorii au pornit/ Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!/ Şi ei azi sărbătoresc/ Unu Mai muncitoresc.// Înfrăţiţi azi cu ţăranii,/ Muncitorii-n joc şi cânt,/ Prăznui-vor în toţi anii/ Libertatea pe pământ.// Peste mări şi peste ţări/ Se adună pe cărări/ Lumea toată în alai// Pentru al nostru Întâi de Mai.”

O entuziasmantă interpretare corală a piesei poate fi ascultată la adresa:

P.S. 2

Au şi americanii o „Zi a Muncii” (sărbătoare federală) dar, deşi ei l-au inventat pe 1 Mai, sărbătoresc ziua cu pricina în prima zi de luni a lunii septembrie.

P.S. 3

Nu ştiu cum s-a făcut, dar niciodată, între 1944 şi 1989, Paştele (creştin-ortodox) nu a „picat” de 1 mai. Prima suprapunere a avut loc în 1994, apoi în 2005 şi în 2016. Următoarea „întâlnire” este programată abia pentru 2089…

0 32

Numirea în funcție a dr. Mircea Onel survine atât faptului că, luni, 1 mai, expiră mandatul de director medical interimar al dr. Corina Crișan, cât și faptului că vineri 28 aprilie, cu ocazia ședinței de Consiliul județean Arad dr. Corina Crișan s-a revocat din funcție.

”A fost un mandat totuși prea scurt pentru a putea implementa toate inițiativele propuse, dar suficient pentru a dobândi o experiență interesantă și necesară funcției de vicepreședinte în comisia de sănătate din cadrul Consiliului Județean Arad. În calitate de consilier județean, îmi voi concentra atenția pe ceea ce înseamnă managementul asistenței medicale la nivelul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. Vreau să le mulțumesc tuturor celor ce m-au susținut în implementarea proiectelor mele”, a declarat dr. Corina Crișan.

Precizăm că dr. Mircea Onel, medic specialist hematolog, a fost numit director medical la propunerea Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad.

Numirea este valabilă până la ocuparea prin concurs a postului sau până la revocarea unilaterală din funcţie, dar nu mai mult de o perioadă de şase luni.

0 66

Până la sfârșitul anului 2020, aici se vor putea accesa peste 50 de periodice arădene digitizate (însumând peste 400000 de pagini). Procesul de digitizare a fost inițiat în 2013 și continuă în prezent. Sunt cuprinse în acest proiect ziare și reviste locale de secol XIX, XX și XXI în limbile română, maghiară și germană.

Pentru început se pot accesa cotidienele ”Știrea” (1933 – 1944) și ”Românul” (1918), urmând ca până la sfârșitul anului să fie introdusă în sistem toată colecția ”Românul”, iar în următorii trei ani, treptat, să fie introduse toate celelalte periodice digitizate.

Menționăm faptul că ziarul ”Știrea” este partajat deja pe platforma Europeana, urmare a participării la proiectul ”LoCloud” în 2015 și sperăm ca pe viitor și celelalte resurse existente pe platforma noastră să fie partajate pe Europeană.

De asemenea, dorim ca pe viitor colecțiile prezente pe platformă să se îmbogățescă cu alte tipuri de resurse precum, fotografii, vederi, hărți, înregistrari video etc.

Legături web:

Biblioteca digitală arădeană: http://digitizare.bibliotecaarad.ro/

Ziarul Știrea pe platforma Europeana: http://www.europeana.eu/portal/en/search…

Proiectul LoCloud: http://www.bjc.ro/new/index.php?locloud

0 80

„Ridicarea gardurilor și păstrarea biletelor de intrare pentru accesul la terase a dus la scăderea interesului pentru acea zonă, cu degradarea pe care o vedem azi. Asta este un lucru cunoscut, nu are sens să mai detaliem acum. Ce putem face este să revigorăm cu adevărat zona pietonală de pe Ștrand. Iar acest lucru se poate întâmpla dacă ne implicăm”, spune consilierul local într-un comunicat de presă.

„Am propus Centrului Municipal de Cultură, în măsura în care este posibil, să organizeze în aria pietonală câteva dintre acțiunile cultural artistice, sportive și educative finanțate din bugetul local. Am identificat, din lista votată de Consiliul Local, peste 10 festivale, concerte și „zile” care pot fi organizate acolo, în următoarele 3-4 luni, cât va mai permite vremea desigur. Dar și alte spectacole, expoziții și evenimente plus manifestări culturale ale minorităților, nestabilite ca perioadă de desfășurare”,  detaliază Lupaș.

„Cred că doar în asemenea manieră, prin implicare concretă a cât mai mulți oameni și instituții, Ștrandul se poate revigora. Am dat dovadă de-a lungul timpului că acolo unde este voință există și putință . Mă gândesc că din cele peste 75 de proiecte programate de Centrul Municipal de Cultură, ce am propus eu este acceptabil, nu ar trebui să fie o problemă.”

STAY CONNECTED

%d blogeri au apreciat: