Home Regional

0 0

2017: investiţii de 11 milioane de lei în Spitalul Judeţean Arad şi proiecte de 58 de milioane de euro

pentru modernizarea a şapte secţii!

 

 

Anul 2017 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru sistemul de sănătate publică din judeţul Arad, de la preluarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă de către Consiliul Judeţean, în anul 2010, de la Ministerul Sănătăţii.

„În programul meu administrativ dezvoltarea sănătăţii publice arădene este pe primul loc, fiindcă sănătatea copiilor, părinţilor noştri, a fiecăruia dintre noi, este ce avem mai de preţ. Am luat în serios această provocare, astfel încât Consiliul Judeţean Arad a depus proiecte în valoare de aproximativ 58 de milioane de euro, în 2017, pentru construirea şi modernizarea de noi secţii de spital”, a afirmat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Din resursele Consiliului Judeţean au fost realizate investiţii în patru direcţii:

– achiziţii de aparatură medicală nouă: 5 milioane lei;

– cheltuieli de funcţionare şi servicii: 1,65 milioane lei;

– aparatură în leasing pentru Chirurgie şi Terapie Intensivă: 900.000 lei;

– proiecte pentru modernizare: 500.000 lei.

În plus, s-a prevăzut, pentru cofinanţarea proiectelor, suma de 2,8 milioane lei.

Printre multe altele, s-a achiziţionat un aparat RMN în leasing, după ce Ministerul Sănătăţii a refuzat să îşi onoreze contractul cu Spitalul Judeţean şi nu a mai trimis la Arad aparatul RMN promis încă de anul trecut. Printre alte investiţii importante în aparatură sunt

– un digitizor pentru secţiile Pneumologie şi TBC (108.000 de lei);

– aparat radiologie intervenţională cu braţ (385.000 de lei);

– masă de operaţie bloc operator III (108.000 de lei) etc.

De asemenea, Primăria Municipiului Arad a alocat pentru anul acesta 2,7 milioane de lei pentru achiziţionarea de aparatură şi pentru lucrări de reabilitare a unor secţii (Primăria alocă bani pentru dotarea şi întreţinerea secţiilor care au aparţinut de fostul spital municipal). Cei mai mulţi bani, alocaţi de Primăria Arad au fost folosiţi pentru dotarea secţiilor ATI II şi Chirurgie II precum şi a Compartimentului Oftalmologie.

Pe lângă toate acestea, şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad a investit, din surse proprii, aproximativ 1.100.000 de lei pentru achiziţionarea de aparatură medicală.

Una dintre cele mai importante realizări în domeniul sănătăţii publice arădene o reprezintă noua secţie TBC din cadrul S.C.J.U. Arad. Vechea secţie a funcţionat până în luna februarie 2017 într-un imobil care este proprietatea Arhiepiscopiei Judeţului Arad, în baza unui contract de închiriere. Consiliul Judeţean Arad a procedat la construirea unui spital nou, care să asigure condiţiile legale pentru desfăşurarea actului medical. În luna martie 2017, secţiile Pneumologie şi TBC au fost relocate în sediul nou construit în Arad, str. Ludwigh Roth nr. 2-4, Cartierul Grădişte.

Anul acesta am demarat programul judeţean de screening mamar, pentru depistarea precoce a cancerului la sân. Până astăzi, peste 900 de femei din judeţul nostru au beneficiat de acest program important, fiindcă incidenţa îmbolnăvirilor de cancer mamar este foarte ridicată în judeţ.

„Ministerul Sănătăţii nu a alocat anul acesta bani pentru modernizarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, în schimb, accentuez, ne-a luat aparatul RMN promis. În loc de bani, Ministerul a trimis la Arad… sms-uri, să se intereseze cum se simt pacienţii în spitalul pe care nu îl finanţează!

Le mulţumesc partenerilor noştri pentru colaborarea în anul 2017 pentru dezvoltarea spitalului din Arad: Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arhiepiscopia Aradului, societatea civilă, cetăţenii români şi străini care au făcut donaţii importante pentru spital, în special din Germania (pentru Pediatrie 2, Ortopedie, Cardiologie) şi din Suedia”, a completat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean.

Anul acesta, pentru renovarea secţiei Infecţioase Copii, Asociaţia „Cetatea Voluntarilor” a primit marele premiu pentru voluntariat în domeniul medical, la nivel naţional. Este un proiect important, care ne demonstrează ce lucruri importante se pot realiza prin implicarea societăţii civile alături de administraţia locală în proiectele mari ale Aradului.

De asemenea, Sergiu Bîlcea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, a subliniat, cu prilejul prezentării noii clădiri TBC, că eforturile administraţiei judeţene, de a investi în Sănătate, nu sunt urmate şi de administraţia centrală. „Această nouă clădire spitalicească, finalizată exclusiv din fondurile Consiliului Judeţean, este dovada faptului că administraţia judeţeană investeşte în Sănătate, ca şi în toate celelalte domenii de interes pentru arădeni. Din păcate, chiar dacă suntem în perioada sărbătorilor, sunt nevoit să trag un semnal de alarmă cu privire la fondurile de care va dispune judeţul nostru în 2018. Aradul nu primeşte bani din cotele defalcate din TVA şi, astfel, vor fi afectate investiţiile importante ale judeţului nostru. Suntem în situaţia în care judeţe ca Vaslui sau Teleorman, care produc mult mai puţin decât Aradul, să aibă bugete mai mari. Sunt de acord cu solidaritatea între judeţe, dar trebuie apreciată munca noastră, trebuie ca Guvernul să dea dovadă de mai mult respect faţă de Arad şi de arădeni! Sper ca în 2018 să dăm dovadă de mai multă înţelepciune şi să fim mai atenţi la nevoile arădenilor, să le oferim mai mult respect!”, a afirmat Sergiu Bîlcea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad.

***

Printre cele mai importante proiecte realizate anul acesta de Consiliul Judeţean Arad pentru modernizarea Spitalului se numără:

–  Reorganizare spaţial-funcţională a S.C.J.U. Arad „Construire Secţii Obstetrică – Ginecologie şi Neonatologie, Secţie Chirurgie Infantilă, Secţie Pediatrie în incinta S.C.J.U. Arad”, cu finanţare prin CNI. Reorganizare presupune demolarea, schimbarea destinaţiei unor construcţii existente, cât şi realizarea unor construcţii şi amenajări noi. Valoarea estimată a investiţiei este de 41.214.921 euro (TVA inclus). Consiliul Judeţean Arad a alocat 37.000 lei pentru achiziţia de servicii de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice, faza S.PF, în valoare de aferente realizării investiţiei. Procedura de achiziţie este în derulare.

– Construire Secţie de Oncologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, municipiul Arad, str. Vicenţiu Babeş nr. 11-13, cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2017-2020. Consiliul Judeţean Arad beneficiază de finanţare pentru acest obiectiv în valoare totală de 17.008.200 lei. Pe 29.11.2017  fost semnat un contract cu privire la achiziţia de Servicii elaborare documentaţii tehnico-economice, faza D.A.L.I. cu o valoare de 132.500 lei.

– Construirea unui spital de Psihiatrie la Căpâlnaş, în valoare de 26,9 milioane lei, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Extinderea   Unităţii de Primire Urgenţe din cadrul S.C.J.U. Arad prin PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2014-2020. Valoarea totală a investiţiei, construcţie corp clădire nou, cu regim de înălţime Parter (suprafaţă construită desfăşurată 225 mp) şi dotarea cu aparatură medicală (tomograf, aparat radiologie digitală, ecograf cu aplicaţii cardio) este de 1.426.455 euro (TVA inclus). Pe data de 17.11.2017 a fost semnat contractul cu privire la achiziţia de servicii de proiectare faza studiu de fezabilitate.

– Reabilitarea Cardiologiei, etaj 5, corp C1, inclusiv dotare cu aparatură  medicală prin Programul de Cooperare Transfrontalieră INTERREG VA România – Ungaria în valoare de 1.000.000 euro (TVA inclus). Consiliul Judeţean Arad a demarat procedurile de achiziţie pe SEAP, data deschiderii ofertelor fiind 03.01.2018.

–  Extindere şi dotare Ambulatoriu din structura S.C.J.U. Arad, Etapa II, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Valoarea finanţării nerambursabile este de maxim 2.500.000 euro.

– Modernizarea Secţiei Clinică Boli Infecţioase Adulţi, cu finanţare prin Programul de Cooperare transfrontaliere INTERREG VA România-Ungaria. Valoarea investiţiei este de 1.800.000 euro.

– Mutarea Serviciului de Medicină Legală pe str. Vicenţiu Babeş nr. 11-13În 05.11.2017, Serviciul Managementul Spitalelor a solicitat Direcţiei Tehnice Investiţii din cadrul C.J. Arad, demararea procedurilor legale în vederea mutării Serviciului Judeţean de Medicină Legală din sediul central al S.C.J.U. Arad în imobilul situat în Arad, str. V. Babeş nr. 11-13. În luna noiembrie 2017, C.J. Arad a alocat suma de 100.000 lei în vederea întocmirii documentaţiilor tehnico-economice.

„2018 va fi anul în care proiectele cărora le-am pus bazele anul acesta vor începe să se concretizeze. Continuăm modernizarea Spitalului Judeţean, pentru că sănătatea arădenilor este principalul nostru obiectiv!” – Iustin Cionca.

 

 

 

0 0
Un pas mare în cea mai importantă investiţie de modernizare a unui drum judeţean
arădean! Este vorba despre tronsonul de 61,09 km al celui mai circulat drum judeţean,
Arad-Şiria-Pâncota-Buteni, care deserveşte aprox. 220.000 de arădeni.
Astăzi, la sediul Consiliului Judeţean, preşedintele Iustin Cionca şi
vicepreşedintele Sergiu Bîlcea au semnat cu SC Starcom Exim SRL din Cluj-Napoca
contractul de servicii de proiectare tehnică. În cadrul contractului se va
elabora documentaţia tehnico-economică. SC Starcom Exim va asigura şi asistenţa
tehnică din partea proiectantului (urmărirea execuţiei lucrării).
Valoarea totală a proiectului este de 141,7 milioane de lei, din care contribuţia
Consiliului Judeţean este de aprox. 4 milioane de lei (cofinanţare şi cheltuielile
neeligibile).
„Anul acesta a fost un an de muncă intensă în Consiliul Judeţean pentru elaborarea
şi depunerea proiectelor de modernizare a 245 km de drumuri judeţene, a proiectelor de
realizare a unui nou pod peste Mureş şi a unui pasaj peste calea ferată în zona
Vladimirescu. Valoarea totală a acestor proiecte depuse spre finanţare prin Programul
Operaţional Regional, transfrontalier şi Programul Naţional de Dezvoltare Locală este de
peste 145 de milioane de euro. Vom moderniza drumurile Arad-Şiria-Pâncota-Buteni,
Sânpetru German-limită judeţ Timiş, Curtici-Macea-Sânmartin, Nădab-Zărand-Seleuş,
Sânmartin-Olari-Caporal Alexa, Bârsa-Moneasa-limită judeţ Bihor. Vom depune spre
finanţare finalizarea şoselei de centură a municipiului Arad. Regret că Guvernul a decis
să nu finanţeze şi reabilitarea drumurilor DN 79-Mişca-Apateu-Berechiu, Gurahonţ-
Dieci-Buteni, Lipova-Şiştarovăţ-Cuvejdia, Târnova-Tauţ, în total aprox. 80 km, pentru că
ar fi reprezentat o investiţie importantă pentru cetăţenii din zonă” – a declarat Iustin
Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.
La rândul său, vicepreşedintele Sergiu Bîlcea a accentuat că după elaborarea
documentaţiei tehnice lucrările la drumul judeţean Arad-Şiria-Pâncota-Buteni vor începe
efectiv la sfârşitul anului 2018. Conform contractului, ele vor dura trei ani.
„Prioritatea mea absolută este modernizarea drumului judeţean Arad-Şiria-
Pâncota-Buteni, aşa cum am anunţat la începutul mandatului nostru. Facem un pas
important pentru începerea efectivă a lucrărilor, în anul 2018. Faptul că într-un an de zile
am realizat proiecte în valoare de 145 de milioane de euro pentru drumurile judeţene
demonstrează că respectăm arădenii şi programul administrativ pe care ni l-am asumat.
Modernizarea drumului judeţean Arad-Şiria-Pâncota-Buteni va facilita accesul înspre
municipiu şi oraşele Sebiş şi Pâncota, spre obiectivele turistice din judeţul Arad, respectiv
staţiunea Moneasa, Căsoaia, lacul Tauţ, Podgoria Aradului. Nu în ultimul rând, am avut
în vedere creşterea siguranţei în trafic pe un tronson periculos”, a declarat
vicepreşedintele Sergiu Bîlcea

0 0

Buletinul statistic al Direcției Județene de Statistică Arad relevă cifrele economiei arădene: un număr record al angajaților, eficiență economică mare, asistați social de cinci-șase ori mai puțini decât în sudul țării!

Șomaj de 1,3% în județ

 

La sfârșitul lunii octombrie a acestui an, în județul Arad aveam cu aprox. 2000 de șomeri mai puțini decât în octombrie anul trecut! Procentual, Aradul este printre județele cu cel mai mic șomaj din România: 1,3%! La nivelul municipiului șomajul se menține la aprox. 0,5%.

Numărul șomerilor era în județ, la final de octombrie, 2901, față de 4948 în octombrie 2016.

Județul nostru avea, la sfârșitul lunii octombrie, un număr record de 134.416 angajați! Asta înseamnă, cu aproximație, că fiecare al treilea arădean muncește (aproximăm, fiindcă nu se cunoaște câți dintre cei 450.000 de arădeni sunt plecați la muncă în străinătate, deci populația județului este dificil de estimat). Un număr de 100.999 de arădeni sunt beneficiari de pensie.

La nivel național procentul șomajului este de 4%, numărul șomerilor fiind de 353.300.

 

De șapte ori mai puțini asistați sociali decât în Dolj!

 

Adăugăm la asta și faptul că numărul celor care primesc venitul minim garantat în județul Arad este de cinci ori mai mic decât în județele Vaslui, Teleorman, Galați, de șase ori mai mic decât în  Buzău și de șapte ori mai mic decât în Dolj.

Câștigul salarial net în județul Arad era de 2148 de lei la finalul lunii octombrie. Cele mai mari salarii se plătesc în agricultură și silvicultură (unde sunt și cei mai puțini angajați, 4000 de persoane), cu o medie de 500 de lei mai mari decât în servicii, unde sunt cele mai mici salarii. Cei mai mulți arădeni muncesc în industrie și construcții, 67.340 de persoane.

 

Creșteri la producția industrială și cifra de afaceri

 

Producția industrială realizata in perioada 01.01.-31.10.2017 a înregistrat o crestere de 1,2 % comparativ  cu  perioada   corespunzătoare  din anul precedent.

Valoarea cifrei de afaceri a  intreprinderilor cu activitate principală de industrie (piaţa internă şi piaţa externă)  a înregistrat  in perioada  01.01.- 31.10.2017  o crestere de   6,1% comparativ cu perioada  corespunzătoare din anul precedent.

 

Excedent de balanță: 200 de milioane de euro!

 

În perioada 01.01-31.08.2017 , exportul FOB realizat (după sediul social din Registrul Statistic al Intreprinderilor – REGIS – al agentilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri),  s-a ridicat la  2,2 miliarde euro, iar importul CIF de mărfuri la 2 miliarde euro. Drept urmare, la nivelul judeţului s-a înregistrat un excedent comercial de aprox. 200 milioane de euro.

Excedent mai mare al balanţei comerciale s-a înregistrat la următoarele grupe de produse: mijloace de transport (+574 milioane euro), mărfuri şi produse diverse (117 milioane euro),  încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+14,8 milioane euro), produse din lemn, plută și împletitur i(13,9 milioane euro).

Deficit al balanţei se înregistrează la următoarele  grupe  de  produse: metale  comune şi articole   din   acestea (222 milioane euro),  materiale plastice, cauciuc (106 milioane euro),  piei crude,  piei  tăbăcite, blănuri (60 milioane euro), produse ale industriei chimice (47 milioane euro).

 

Aradul exportă masiv piese auto, echipamente electrice, textile

 

În structura exporturilor, o pondere însemnată au deţinut-o următoarele grupe de produse: mijloace de transport (37,9%), maşini, aparate şi echipamente electrice (29,2%), metale comune şi articole din acestea (9,7%), materiile textile şi articole din acestea (5,1%).

În structura importurilor, cea mai mare pondere au deţinut-o grupele de mărfuri: maşini, aparate şi echipamente electrice (29,6%), metale comune (21,3%), materiile textile şi articole din acestea (6,9%), mijloace de transport (13,8%).

 

 

0 0

România ar putea rămâne doar 12 milioane de oameni în ţară, dacă statul nu ia măsuri rapid. Potrivit statisticii oficiale, populaţia scade constant şi peste 45 de ani vom avea o mare problemă.

Emigrarea din cauza sărăciei este principala cauză, iar Teleormanul va fi judeţul cel mai pustiit în absenţa deciziilor salvatoare. Sociologii sunt îngrijoraţi pentru că zonele mai puţin dezvoltate se depopulează rapid, scrie gazetaromaneasca.com.

„Oamenii nu au locuri de muncă şi încearcă să migreze în special la nivel internaţional”, spune Adrian Dan, sociolog.

Economiştii şi sociologii vin şi cu soluţii pentru guvernanţi. „Nu există destule stimulente pentru familiile cu copii, tinere, să nască mai mult de un copil”, spune Adrian Dan, sociolog.

„Aducerea în ţară de populaţie străină extracomunitară, printr-o politică de absorbire a meseriilor pe care noi nu le putem acoperi”, spune Mircea Coşea, economist.

Dacă statul continuă să asiste nepăsător la valul de plecări din ţară, cele mai mari probleme vor fi în sud, arată estimările Institutului Naţional de Statistică. Populaţia din Teleorman se va reduce cu mai mult de 60 de procente, iar localnicii din Olt, Brăila şi Gorj vor rămâne jumătate din câţi sunt acum. Singurul judeţ unde populaţia va creşte cu 50 la sută până în 2060 va fi Ilfovul, ajutat de Bucureştiul care se extinde spre el.

„Cei care sunt din Bucureşti şi Ilfov sigur că trăiesc aproape la fel ca în Occident. Cei care stau la Vaslui sau în altă parte sigur au toate motivele să plece pentru că viaţa lor e total diferită de ceea ce se întâmplă în capitală”, spune Mircea Coşea.

Tot mai bătrâni

Pe lângă reducerea populaţiei, studiul de la Stastică arată altă problemă gravă: până în 2060 vom avea în ţară de două ori mai mulţi oameni trecuţi de 65 de ani decât sunt acum.

“România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată.

În acelaşi timp, se inversează creşterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populaţiei în vârstă de muncă a României, şi anume segmentul 15-64 de ani, urmând o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE. O presiune suplimentară este exercitată de participarea redusă pe piaţa muncii a persoanelor de etnie romă, unul dintre grupurile de minorităţi etnice cele mai mari, mai tinere şi cu creşterea cea mai dinamică din România, precum şi de emigrarea netă accentuată, care în ultimul deceniu a redus grupul cu vârste cuprinse în prezent între 25 şi 30 de ani cu aproape 20%.

Aceste tendinţe sunt chiar mai pronunţate în zonele rurale, unde numărul de persoane vârstnice raportat la numărul de persoane în vârstă de muncă poate fi cu până la de 2,5 ori mai mare decât în zonele urbane. Prin urmare, reducerea segmentului de populaţie care contribuie la producţia economică ar putea avea ca rezultat o creştere mai mică a venitului pe locuitor şi ar putea limita perspectivele generale de creştere economică.

Această tendinţă creează, de asemenea, o provocare în ceea ce priveşte recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate şi asistenţă socială pentru vârstnici, în special în localităţile izolate”, se arată în strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015–2020, un document strategic elaborat şi adoptat de Guvern în luna iulie 2015.

Predicţii sumbre

Începând cu anul 1990, în România s-a manifestat o tendinţă de scădere a populaţiei. Astfel, de la circa 23 milioane de locuitori în 1990, am ajuns astăzi la aproximativ 20 de milioane. ONU prognozează că populaţia totală va scădea ajungând până la aproximativ 17 milioane până în 2050, revenind astfel la nivelul anului 1950. Astăzi, spre deosebire de restul lumii, majoritatea populaţiei din România este alcătuită din adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Se preconizează că până în anul 2050, cel mai mare segment al populaţiei va fi alcătuit din persoane vârstnice (cele cu vârsta de peste 60 de ani), se arată într-un audit al Curţii de Conturi, publicat cu un an în urmă.

Într-un sfert dintre oraşele României, 100 români apţi de muncă “ţin în spate” cel puţin 50 de copii sub 15 ani şi persoane de cel puţin 65 de ani.
În 75 din cele 320 de oraşe ale României, rate de dependenţă demografică e de peste 50%, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică, transmise pentru Economica. Aceasta înseamnă că minimum 50 de persoane cu vârste sub 15 ani şi de 65 de ani şi peste (copii şi vârstnici) revin unui număr de 100 de persoane apte de muncă, adică în vârstă de 15 – 64 de ani.

 

Sursa: businessmagazin.ro

0 0
Ca parte a unui proiect editorial pe anul 2018, restitui mesajele transmise de la Arad prin cărți poștale, la începutul secolului trecut, când lipsa internetului, a telefonului mobil și a rețelelor sociale îi determina pe oameni să își scrie. Am găsit această bijuterie într-un calup cercetat astăzi. Este scrisă mărunt cu creionul, față-verso, o minune că s-a păstrat perfect lizibilă! Datează din 5 februarie 1912 și ascunde marea suferință a unui îndrăgostit despărțit (pentru cât timp, cine știe) de iubita sa…
„Scumpa, buna mea Mancika,
Inimioara mea, sunt la Arad, unde beau un cognac în sănătatea ta. Până la Bekescsaba nu am putut adormi, deși mi-aș fi dorit atât de mult fiindcă m-a durut atât de mult (mă doare!) inima după tine, după voi, pe care am fost nevoit să vă las în urmă. Revăzând minutele triste ale după-amiezii de astăzi, mi se întețește starea de rău, și o reiau de acolo de unde am lăsat-o… când am adormit. Mi-a căzut atât de bine somnul, m-a ușurat, dar suferința nu mi-a risipit-o. Cum aș putea uita acele ore fericite, cum aș putea să nu mă amărăsc știind că iar nu te voi vedea mult timp pe tine, care ești fericirea mea, ești totul pentru mine? Totul mi se pare un vis plăcut, și ce trist e că timpul în care vom fi despărțiți îmi va părea o veșnicie! Asta nu e dreptate, niciodată nu mă voi putea resemna… Cu inima și sufletul sunt cu voi, și nici nu trebuie să spun cât de mult și cu cât drag! Inimioara mea, să te îngrijești de sănătate, străduiește-te să scapi cu  câteva zile de odihnă de boala ta de acum. De altfel, asta mă îngrijorează. Salutări cordiale și milioane de sărutări de la Sanyi al vostru. Să îmi răspunzi repede la scrisoare. Gândește-te mult la mine!  5 februarie 1912”
(Andrei Ando)

0 0

Miercuri și joi vremea va fi schimbătoare și relativ rece pentru această perioadă calendaristică. Cerul va fi temporar noros. Începând cu noaptea de joi spre vineri cerul va deveni noros și se vor semnala precipitații predominant sub formă de ninsoare. Se va depune un strat superficial de zăpadă, mai consistent la deal. Vântul va sufla slab la moderat din sud-vest apoi din nord-vest, cu unele intensficări în ultima zi a intervalului. În cursul nopților și al dimineților, în zonele joase vor fi condiții de ceață.

Temperaturile maxime între 0 și 4oC în primele două zile, apoi între -2 și 2oC

Temperaturile minime între -7 și -4oC în prima noapte,  apoi între – 4 și 1oC

0 0

 

          În această dimineaţă, poliţiştii specializați în investigarea criminalității economice din Timiș împreună cu polițiștii Secției 5 Rurale Belinț, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, au efectuat 3 percheziţii domiciliare pe raza localităților Brestovăț, Șustra și Cosari,  la locuințele unor bărbați bănuiți de contrabandă.

 

În data de 18 decembrie a.c., poliţiştii de investigare a criminalităţii economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiș împreună cu polițiștii Secției 5 Rurale Belinț, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe Lângă Judecătoria Lugoj,  au efectuat  3 percheziţii domiciliare în localitățile Brestovăț, Șustra și Coșari.

 

Perchezițiile s-au desfășurat în cadrul unui dosar penal, aflat în instrumentarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiș, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă.

 

Activităţile vizează probarea activităţii infracţionale a unor persoane bănuite că ar fi comercializat pe raza localităților Brestovăț și Topolovățu Mare, țigări nemarcate fiscal cu timbru autohton, provenite din contrabandă fiind prejudiciat bugetul consolidat al statului.

 

Activitățile desfășurate vizează trei bărbați cu vârste cuprinse între 31 și 59 de ani, presupuse a fi implicate in comiterea infracțiunii.

 

În urma perchezițiilor, la locuințele  celor in cauza, polițiștii au descoperit peste 75.000 de țigarete care au fost ridicate în vederea confiscării.

 

Cele 3 persoane au fost conduse la  sediul poliției pentru audieri, un bărbat de 50 de ani fiind reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș.

 

Polițiștii continuă cercetările în vederea documentării întregii activități infracționale a celor în cauză.

0 0

Județul Arad riscă să piardă în anul 2018 proiecte în valoare de peste 134 de milioane de euro, dacă bugetul pe anul viitor va fi votat de parlamentari în forma actuală.

După ultimele modificări și calculele realizate în această dimineață, Consiliul Județean ar rămâne fără aprox. 10 milioane de euro (iar localitățile județului, în total, peste 45 de milioane!), în condițiile în care pentru cofinanțarea proiectelor Consiliului Județean este nevoie de peste 6 milioane de euro.

„Inițial, calculul ne indica o pierdere de 35 de milioane de euro. Va fi sigur peste 45 de milioane, pentru că am fost anunțați că localitățile care au excedent bugetar nu vor mai primi în anul 2018 sume din cotele defalcate din Taxa pe Valoare Adăugată! Este lovitură după lovitură, într-un moment în care toți ne așteptăm la un buget mai bun, nu la un măcel bugetar”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad.

Astăzi, la sediul Consiliului Judeţean Arad, a avut loc o conferinţă de presă susţinută de Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Letiţia Stoian – primarul comunei Semlac, Petru Antal – primarul oraşului Pecica, Ioan Crişan – primarului comunei Vladimirescu, Mircea Braiţi – primarul comunei Buteni, consilierul județean Ioan Plaveți, administratorul public Gheorghe Stoian, directorii executivi Gheorghina Ribovici și Andrei Ando.

Iustin Cionca a cerut public societății civile să solicite tuturor parlamentarilor de Arad să facă amendamente pentru corectarea proiectului de buget, ca Aradul să nu piardă bani. Soluția ar fi creșterea procentului din impozitul pe venit care să rămână comunităților locale, în loc să fie dus la București, iar localitățile care au excedent bugetar să primească în continuare sume din cotele defalcate din Taxa pe Valoare Adăugată.

„Chemăm alături de noi și societatea civilă ca împreună să solicităm parlamentarilor de Arad să pledeze de la tribuna Parlamentului ca banii Aradului să rămână acasă, să depună si să susțină amendamente în interesul legitim al fiecărei localități a Aradului și al fiecărui arădean! Județul Arad va pierde peste 45 de milioane de euro, în care includem aproximativ 16 milioane la municipiu, iar pe calculele noastre de ultimă oră aproximativ 10 milioane Consiliul Județean, un milion de euro orașul Curtici, sute de mii de euro fiecare oraș și comună! Și cele mai mici comune din județul Arad vor pierde între 50.000-100.000 de euro!

Această prognoză înseamnă falimentul unor comune și blocarea marilor proiecte de dezvoltare! Fie că vorbim despre proiectele pe drumuri județene, proiectele transfrontaliere, investițiile în spitale și școli, sau chiar reparațiile curente și întreținerea localităților, TOTUL riscă să se blocheze!”, a declarat preşedintele Iustin Cionca.

Președintele Consiliului Județean a explicat și de ce unele localități au excedent bugetar: fiindcă datorită Legii Achizițiilor Publice, sunt proiecte care nu se pot finaliza până la sfârșitul anului, iar banii sunt, implicit, necheltuiți. Ei intră în excedent și sunt folosiți, anul următor, pentru finanțarea lucrărilor.

Iustin Cionca le-a cerut public parlamentarilor să corecteze și Legea Achizițiilor Publice, să stabilească surse de compensare pentru majorările salariale și ca localitățile care s-au gospodărit bine și au un excedent să nu primească bani mai puțini de la bugetul de stat.

0 0

Totul a început în noiembrie când spiridușul jurnalist Manuela și cel care cântă la chitară, Paul, au hotărât să-i pregătească lui Moș Crăciun un spectacol cu și despre copii. Aflând despre această inițiativă, spiridușul Sorin, pasionat de pian, s-a arătat dornic să participe și el la spectacol cu copiii care cantă la pian. Și așa au început pregătirile intense. Poeziile curgeau pe hârtie, una după alta, corzile de la chitare răsunau sub degetele copiilor, iar clapele de pian scoteau sunete după sunete. La începutul lunii decembrie, în jur de 70 de copii erau pregătiți să-l încânte pe Moșul cu creațiile lor literare și artistice, iar spiridușii s-au gândit să le ofere acestora o surpriză dulce. Auzind de intenția lor, două zâne, Carmen și Cosmina, s-au mobilizat rapid și prolema s-a rezolvat cu ajutorul părinților. Pe când să răsufle ușurată toată lumea, spiridușul Manuela și-a pierdut vocea, dar nici așa nu a fost totul pierdut. A venit în ajutorul ei Prințesa Diana. Prințul Sebastian și prințesele Melinda, Giulia, Cristina, Karina și Anja au completat cu succes șirul ajutoarelor la acest spectacol.

Cine l-a văzut pe Moș Crăciun?

Ziua de 8 decembrie a sosit. Sala de spectacol s-a umplut de copii, bunici și părinți. Emoțiile se citeau pe fața tuturor. Au fost recitate poezii compuse de copii, colindele au răsunat acompaniate de chitară, două trupe au cântat cantece de Crăciun, la pian și la chitară au interpretat copii frumoși și talentați, totul sub supravegherea atentă a spiridușilor, prinților și prințeselor. În tot acest timp Moș Crăciun a privit spectacolul la una dintre ferestre, dar cine să-l mai vadă, mai ales că la final, copiii s-au grăbit să ia dulciurile pregătite pentru ei. Un copilaș Razvan îi tot spunea mamei să se uite pe geam, că Moșul e acolo, dar acesta l-a dojenit zicându-i că nu vede nimic. Într-un final copilașul a adormit în brațele mamei, fericit că Moșul i-a zâmbit. Sperăm că acestă poveste a spectacolului se va regăsi într-una dintre cărțile minunate pe care le pregătește Moș Crăciun, an de an, pentru copiii cuminți.

Manuela Codrean

 

În rolul spiridusilor: profesorii Manuela Codrean, Paul Edeleni, Sorn Hutanu. Zânele: Vărșendan Carmen, Deme Cosmina. Prințul: Sebastian Panda. Prințesele: Anja Pantea, Karina Rus- Mițco, Chereși Cristina, Giulia Ghender (fotograf), Diana Truță, Melinda Moștior.

0 0

Peste 35 de milioane de euro va pierde judeţul Arad, anul viitor, din cauza deciziilor greşite ale Guvernului în domeniul fiscalităţii. Preşedintele Consiliului Județean Arad atrage din nou atenția că investiții importante la nivelul județului ar putea fi blocate, dar va fi afectată și funcționarea primăriilor comunale și orășenești, care datorită hotărârii de guvern de miercuri vor reduce cu cel puțin 10% cheltuielile cu serviciile, pe lângă sumele semnificative pe care le pierd. Asta înseamnă că unele primării vor rămâne fără bani pentru iluminatul public, de exemplu.

„Degringolada actualului guvern se vede şi din propunerea ridicolă de creştere a procentului din impozitul pe venit de la 41,75% la 43,00% a alocării directe la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi din abordarea abuzivă în materie de excedente bugetare (propunerea de retragere a jumătate din excedentele bugetare), excedente care ar fi fost sursa sigură de realizare de investiții publice în comunitățile locale”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad.

Consiliul Județean pierde 7 milioane de euro din banii de investiții, iar orașele din județ vor pierde, la rândul lor, după cum urmează:

*MUNICIPIUL ARAD       16,02 milioane euro

*CHIŞINEU CRIŞ                684.000 euro

*CURTICI                          922.00   euro

*INEU                               657.000 euro

*LIPOVA                           445.000 euro

*NĂDLAC                          254.000 euro

*PÂNCOTA                      275.000 euro

*PECICA                            511.000 euro

*SÂNTANA                      494.000 euro

*SEBIŞ                              324.000 euro

În perioada următoare vom prezenta și pierderile suferite de comunele din județul Arad. Nu există nicio localitate care să nu fie dezechilibrată de măsurile Guvernului, susține președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca!

„Guvernul ia din fondurile care ajungeau direct în bugetele autorităților locale ca surse sigure (impozit pe venit și impozit pe venituri din pensii) și le transferă la bugetul de stat, pentru a le putea realoca în diverse zone de interes ale clientelei partidelor aflate la guvernare. În ultimii 9 ani finanţarea bugetelor locale din impozitul pe venit a scăzut de la 82% pe timpul guvernării liberale la 71,5% în prezent, în acest fel bugetele locale fiind deposedate cu peste 12 miliarde lei. Deja într-o situaţie de avarie, prin responsabilităţi supradimensionate în raport cu resursele financiare alocate, administraţiile publice locale vor fi nevoite să afecteze dramatic dezvoltarea colectivităţilor locale prin lipsa de finanţare a investiţiilor, ceea ce pe termen mediu şi lung va însemna o prăbuşire a nivelului calităţii vieţii în multe comune, oraşe şi municipii”, spune Iustin Cionca.

Președintele Consiliului Județean Arad susține că dimensiunea dezastrului guvernării din cele 12 luni este dată şi de incoerenţa dintre măsurile prezentate în “Programul de guvernare” prin bâlbele privind: alocarea sau nealocarea de 100% a sumelor provenite din impozitul pe venit; impozitarea sau neimpozitarea terenurilor extravilane; scutirea sau nescutirea de impozit a salariilor sub 2.000 lei; reducerea sau nereducerea la 0 a impozitului pe dividende; acordarea unor alocări financiare caraghioase pentru comune, oraşe şi municipii.

 

0 0
  • Programul artistic continuă la Târgul de Iarnă, sâmbătă și duminică, pe lângă
    recitalurile de colinde, fiind pregătite și două concerte care îi vor avea ca invitați
    pe Mircea Rusu Band și Leo Iorga&Pacifica.
    Atât sâmbătă cât și duminică, programul spectacolelor va începe la ora 18.00,
    când pe scenă vor urca mai multe grupuri de colindători din municipiul și
    județul Arad, dar și artiști arădeni.
    Concertele susținute de Mircea Rusu Band și Leo Iorga&Pacifica vor începe la
    ora 20.00.
    Evenimentele din cadrul Târgului de Iarnă sunt organizate de Primăria Arad și
    Centrul Municipal de Cultură Arad.
    Program:
    Sâmbătă, 9 decembrie, Parcul Mihai Eminescu
    ora 18.00 – Cristi Bordaș
    ora 18.30 – Alen – Fly
    ora 19.00 – Paul Krisner
    Ora 20.00 Mircea Rusu Band
    Mircea Rusu Band este un grup alcătuit din instrumentiști consacrați și
    cunoscuți în lumea muzicală autohtonă care s-au strâns în jurul cantautorului,
    compozitorului și poetului Mircea Rusu.
    Repertoriul grupului cuprinde piese cunoscute și foarte populare cum ar fi: „Hai
    băieți să bem o bere“, „Omu’ bun și pomu’ copt“, „Verde-nrourat“, „Iarba verde
    de acasă“, „Câmpuri aurii“, precum și multe cântece noi, în primă audiție, toate
    având potențialul șlagarelor sus amintite, menite să împrospăteze peisajul
    muzical românesc având aceeași acuratețe și calitate a textelor și mesajelor
    cuprinse în ele.
    Întreg repertoriul acestui concert beneficiază de orchestrații la zi, conferindu-i
    astfel o actualitate muzicală și asigurând o diversitate în unitatea stilistică
    inconfundabilă, accesibilă tuturor vârstelor și categoriilor socio-profesionale.
    Duminică, 10 decembrie, Parcul Mihai Eminescu
    Ora 18.00 – Preșcolarii de la Grădinița PP 11
    Ora 19.00 – Elevii Școlii Populare de Arte Arad
  • Ora 20.00 Leo Iorga&Pacifica
    Leo Iorga (fosul solist al trupelor: Cargo și Compact) împreună cu Teo Boar și
    Vlady Cnejevici (membrii ai trupelor: Pasărea Colibri, Mircea Baniciu& Band,
    Mircea Rusu Band) formează împreună trupa Leo Iorga&Pacifica.
    În această formație se mai află Ștefan Orfescu – chitara, voce, Teo Boar: chitară,
    voce și Vlady Cnejevici – claviaturi, voce.
    Trupa interpretează atât hiturile rock ale anilor ’80, ’90: „Trenul pierdut”, „Mă
    voi intoarce”, „Să te gândești din când în când la mine”, „Singur în noapte”,
    „Cine ești tu oare?”, „Mi-e tare dor de tine”, „Fata din vis”, „Prea mici sunt
    cuvintele”, „Erata”, „O altă tăcere”, cât și hituri internaționale.

0 0
A murit Regele. Vestea ne îndurerează deși Mihai a trăit o viață lungă iar trecerea sa în neființă era deja prefațată de o grea suferință.
Se spun în aceste zile multe despre fostul rege. Oameni care nu au citit o carte în viața lor au păreri ferme despre el, în general negative, așa cum în tabăra opusă alții, intelectuali cu pretenții dar captivi prejudecăților sunt radicali pe o altă baricadă ideologică.
L-am cunoscut pe Regele Mihai la începutul anilor 1990, la Arad, unde s-a întâlnit cu un grup de tineri implicați civic. Am avut șansa să fiu printre ei, să dau mâna cu Majestatea Sa si să schimbăm câteva cuvinte. Mărturisesc că aveam impresia că după întoarcerea în țară Regele va fi mult mai prezent de atunci încolo în viața poporului său; că odată revenit în România pe care strămoșii săi au unit-o și au făcut-o Mare va prelua inițiativa și va pune umărul la reconstruirea, asanarea morală, credibilizarea și stabilizarea societății de tranziție, cu fermitatea și curajul cu care a muncit pentru români Carol I cu aproape un secol și jumătate mai devreme. Că ar fi fost nevoie de această prezență o demonstrează sutele de mii de români care l-au primit cu entuziasm si încredere. La Arad, mulțimea adunată sub balconul de unde a salutat-o Regele rivaliza cu cea din zilele Revoluției anticomuniste din decembrie 1989!
Regele Mihai a ales însă să nu fie un monarh jucător. Poate din cauza vârstei, poate din cauza stabilității financiare pe care i-a oferit-o noua putere, a rămas departe nu numai de lupta politică, dar și de dezbaterea principială, de amendarea derapajelor politice chiar și atunci când intervenția sa era așteptată și considerată cvasi-mesianică. Regele a decis să rămână retras, să trăiască discret, să continue să absenteze, să observe fără să caute cu orice preț să corecteze direcția greșită pe care a derapat țara. Rămân la opinia că acest non-combat a determinat îngustarea nișei monarhice, pentru că mulți se așteptau la altceva de la acest reper moral absolut.
Ne putem întreba cum (și dacă!) s-ar fi schimbat mica noastră lume românească dacă Regele ar fi fost mult mai prezent în problemele țării in ultimii 25 de ani; dacă ar fi amendat ferm corupția și abuzul, dacă ar fi demascat impostura, dacă era pe plan intern un arbitru al eleganței iar pe plan extern un ambasador activ al României în schimbare.
Unii dintre studenții mei, de 20-25 de ani, nu mi-au putut spune astăzi, în ziua morții sale, nimic despre contribuția lui Mihai I la societatea românească post-decembristă. Oare este numai vina lor sau și a umbrei firave a Casei Regale?
Regele a murit. Fie-i îngerii aproape! Și lui și speranțelor de mai bine ale celor care și-ar fi dorit o altfel de Românie, puternică, sănătoasă, stabilă, girată de o monarhie pe măsură.
Andrei Ando

0 0

Regele Mihai I al României a murit, la 96 de ani, în Elveţia. Acesta s-a retras din viaţa publică în luna martie a anului trecut, suferind de cancer de piele şi leucemie. Din cauza stării de sănătate acesta nu a participat nici la funeraliile regina Ana, în luna august 2016. Astăzi, de la ora 19:00, Custodele Coroanei române va face o declarație de presă, iar mâine va fi făcut public programul funeraliilor. Trupul neînsuflețit al regelui Mihai va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba va avea loc la Catedrala Patriarhală, iar înmormântarea la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală. Regele Mihai a fost cel de-al 4-lea monarh al României, domnind în perioadele iulie 1927-iunie 1930 și septembrie 1940-decembrie 1947.

Funeraliile Regelui ar putea fi organizate sâmbătă, potrivit unor surse încă neconfirmate.

Primul politician arădean care a transmis un mesaj pe Facebook la trecerea în neființă a Regelui Mihai este președintele Consiliului Județean. Acesta a declarat: „Regele a murit! Mă tem că nu am știut să îl prețuim corespunzător în timpul vieții și nu vom ști să respectăm nici acum simbolul puternic pe care l-a reprezentat. „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie”, a spus Majestatea Sa în discursul său istoric din Parlamentul României, și aceste cuvinte ar trebui să fie o foaie de parcurs a unei Românii morale, verticale, a României viitorului. Dumnezeu să îl ierte și să îl odihnească în pace!”

0 0

Tânărul le-a spulberat pe o trecere de pietoni pe o bunică şi pe nepoata ei. Femeia de 63 de ani a murit pe loc sub ochii fetiţei de 11 ani, rănită şi ea grav în accident. Conducătorul auto le-a declarat agenţilor că a băut 8 beri.

Bunica şi nepoata se ţineau de mână când maşina condusă cu viteză de un tânăr de 23 de ani le-a izbit în plin. Din lovitura extrem de violentă, femeia de 63 de ani a fost aruncată la zeci de metri distanţă pe carosabil. A murit pe loc.

Şoferul le-a declarat poliţiştilor că a băut 8 beri înainte de a se urca la volan.

Nepoata de 11 ani a scăpat cu o fractură la piciorul stâng. Fizic, este în afara oricărui pericol. Psihic, însă, suferă enorm. Bunica a fost ucisă chiar sub ochii ei.

Oamenii din zonă spun că intersecţia cu trecerea de pietoni este foarte periculoasă şi că acolo a mai fost ucisă o bătrână.

Pe numele şoferului a fost deschis un dosar penal pentru ucidere şi vătămare corporală, ambele din culpă, şi conducere sub influenţa băuturilor alcoolice.

Sursa:observator.tv

0 0

Gala Excelenței în Sănătate a reunit aprox. 400 de cadre medicale, joi seara, la Sala de Evenimente Marem. Organizată de Consiliul Județean, în parteneriat cu Primăria Municipiului Arad, gala premiază pentru al doilea an   seniorii sistemului de sănătate publică. Anul acesta au fost zece premiați: Mihaela Brad, Stelian Crișan, Vladimir Câmpeanu, Dorin Lazăr, Ruxandra Mărgărit, Titus Aurel Olaru, Maria Pușchiță, Iulian Șendroiu, Dorina Tașcă. Distincțiile au fost acordate de Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean, si Geanina Pistru, consilier al primarului. Gala a fost prezentată excelent de Dan Codre si Ali Hadded.

Gala a prilejuit momente emoționante. Întreaga asistență l-a aplaudat în picioare pe decanul de vârstă Titus Aurel Olaru, medic primar ORL, care la cei 92 de ani ai săi are 68 de ani de activitate medicală. Dr. Olaru a declarat că este pregătit să răspundă dacă i se cere sfatul, pentru că mintea îl ține mai bine decât picioarele.

Fiecare medic premiat a fost prezentat printr-un Laudatio susținut de un coleg de breaslă: dr. Daniel Ciurdariu, medic chirurg, pentru dr. Ion Botezatu, medic chirurg; dr. Floare Folescu, șef secție Dermato Venerologie, pentru dr. Mihaela Maria Brad, medic psihiatru; dr. Monica Puticiu, sef UPU, pentru dr. Vladimir Câmpeanu, medic ambulanță; dr. Gheorghe Domșa, directorul Casei de Asigurări de Sănătate Arad, pentru dr. Stelian Ioan Crișan, medic primar medicină legală; dr. Simona Dumitra, șefa secției de Pediatrie, pentru prof. univ. dr. Dorin Lazăr, medic primar pediatru; dr. Nicolae Nedea, medic primar medicină de familie, pentru Ruxandra Maria Mărgărit, medic primar medicină de familie; conf. univ. dr. Sorin Bașchir, șeful secției ORL, pentru dr. Titus Aurel Olaru, medic primar ORL; dr. Ecaterina Enea, medic primar Interne, pentru prof. Univ. Dr. Maria Pușchiță, medic primar Interne; dr. Petre Ciucuriță, medic primar Chirurgie, pentru dr. Iulian Șendroiu, medic primar Obstetrică; dr. Mihaela Albu Gulyas, medic primar ATI, pentru dr. Dorina Tașcă, medic primar ATI.

Gala Excelenței în Sănătate a fost un eveniment de ținută, organizată într-unul dintre cele mai frumoase saloane pentru evenimente din Arad. Atmosfera emoționantă din timpul galei s-a destins după premiere, odată cu recitalul formației Q Band.

Este un pas foarte mare pentru noi, o mare mândrie: Consiliul Județean Arad a investit până acum 22 de milioane de euro în Spitalul Județean, iar anul acesta am pus bazele unor investiții de aprox. 65 de milioane de euro!

Așa înțelegem noi, la Arad, să ne aducem contribuția la salvarea de vieți, la sănătatea copiilor, a părinților noștri, la crearea de condiții spitalicești bune pentru toți arădenii din municipiu și județ! Sunt fapte concrete, cifre acoperite de planuri și documentații tehnice, nu promisiuni ireale!

În cursul acestei zile am văzut investiția de la Infecțioase Copii, acolo unde am avut în acest an o mobilizare fără precedent a societății civile, animată de Ana Maria Popa, cu implicarea tuturor actorilor sociali, de la administrație la Biserica Ortodoxă, organizații non-guvernamentale și firme private. Rezultatul este admirabil și profit de ocazie să vă invit și pe dvs. să donați pentru Spitalul nostru. Astăzi a demarat campania de strângere de fonduri prin sms și nu durează mai mult de zece secunde să vă aduceți contribuția”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

 

 

1 0

Potrivit biroului de presă al Inspectoratului de Poliție al Județului Arad, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, împreună cu cei din orașului Sântana, au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei închisorii.

„Polițiștii au depistat, pe raza localității Sântana, un bărbat de 59 de ani, pe numele căruia magistrații Judecătoriei Chișineu Criș au emis un mandat de executare a pedepsei închisorii de 16 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de viol“, se arată într-un comunicat de presă remis de IPJ Arad.

Bărbatul a fost dus imediat în Penitenciarul Arad.

Gheorghe Colompar, trimis în judecată de către procurori pentru săvârşirea a şase infracţiuni de viol, a fost condamnat de Judecătoria Chişineu Criş, în data de 21 septembrie, la 16 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, aplicându-i-se totodată pedepse complementare şi accesorii, constând în interzicerea unor drepturi.

Anchetatorii au stabilit că, în data de 2 martie 2017, în intervalul orar 20.30 – 22.00, inculpatul a întreţinut relaţii sexuale cu un număr de şase copii, cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani, respectiv sub ameninţarea unor violenţe şi profitând de vârsta persoanelor vătămate.

 

Sursa:observator.tv

0 0

Peste 3.200 de comprimate şi 167 de fiole cu substanţe anabolizante au fost descoperite de poliţiştii de frontieră de la Albiţa în bagajele unui cetăţean român, pasager într-un autocar. Bărbatul, în vârstă de 34 de ani, se afla într-un autocar înmatriculat în judeţul Neamţ care a ajuns la Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa pentru a intra în ţară.

În urma controlului, la care a fost folosit câinele poliţist Nava, specializat în detectarea stupefiantelor, au fost descoperite ascunse în bagajele bărbatului 3.240 de comprimate şi 167 de fiole cu diferite substanţe interzise, potrivit Poliţiei de Frontieră.

Substanţele anabolizante au fost confiscate, iar bărbatul a fost amendat cu 33.000 de lei.

 

Sursa:observator.tv

0 0

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a anunţat,  că va sesiza Avocatul Poporului cu privire la modificările la Codul Fiscal adoptate de Guvern, precizând că “sunt primari PSD care ne încurajează să facem astfel de gesturi, pentru că şi ei sunt afectaţi”.Primarul Aradului şi preşedintele PNL Arad, Gheorghe Falcă, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că va depune o sesizare la Avocatul Poporului în legătură cu modificările fiscale.

“Este singura soluţie, municipiul Arad pierde 16 milioane de euro în acest an. Vom depune sesizarea la Avocatul Poporului în momentul în care se finalizează discuţia pe care o avem cu avocaţii. Vrem să depunem fiecare administraţie câte o sesizare pentru a-l convinge pe Avocatul Poporului să transmită această sesizare Curţii Constituţionale. Vă pot confirma că foarte mulţi primari PSD comunică cu noi, încurajându-ne să facem aceste gesturi, pentru că şi ei sunt afectaţi, doar că le este mai greu să vorbească”, a afirmat Gheorghe Falcă.

Primarul Aradului a adăugat că Ordonanţa de Urgenţă de modificare a Codului Fiscal, adoptată săptămâna trecută, încalcă două “mari principii”.

“Din cauza acestei ordonanţe, comunităţile locale pierd între 28 şi 40% din venituri. Lucrul acesta este incalificabil, pentru că este un atac la cetăţenii comunităţilor respective. Ne întoarce cu zece ani în urmă, în timp ce municipalităţile au deja proiecte bine definite. Este nevoie de bani pentru cofinanţarea fondurilor europene, iar această ordonanţă încalcă două mari principii: 1 – nu există urgenţă pe direcţia de a reduce veniturile, 2 – conform şi a Constituţiei şi a legilor atât româneşti cât şi europene, administraţiile centrale, atunci când introduc anumite servicii, obligaţii pentru primării, trebuie să compenseze cu sume financiare realizarea acelor obligaţii”, a explicat Gheorghe Falcă.

Primarul Aradului a afirmat că OUG de modificare a Codului Fiscal reduce “drastic veniturile” şi că nu înţelege de ce a fost adoptată.

“Prin această ordonanţă, de fapt, ne rămân toate obligaţiile din punctul de vedere al serviciilor publice faţă de cetăţeni, din punctul de vedere al dezvoltării comunităţilor. În schimb, se reduc veniturile drastic. Noi facem eforturi foarte mari să aducem bani europeni în ţară. Într-un mandat de şapte ani, 2014 – 2020, într-o comunitate cum este Aradul, vin direct cam 50 de milioane de euro, iar Guvernul României ia în trei ani 50 de milioane de euro. Nu înţelegem de ce au făcut acest gest, pe cine ajută cu acest gest, pentru că dezvoltările localităţilor sunt compromise, în acest moment”, a conchis Gheorghe Falcă.

Marţi dimineaţă, şi Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi, declara, pentru MEDIAFAX, că instituţia pe care o conduce va ataca în instanţă Codul Fiscal.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Ordonanţa de urgenţă modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal şi prevede mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%, splitarea plăţii TVA, ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro şi instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei .

 

Sursa:mediafax.ro

0 0

Zeci de primari PNL şi viceprimari din Arad au protestat, luni, faţă de măsurile fiscale adoptate de Guvernul PSD, aceştia fiind nemulţumiţi de faptul că judeţul va pierde aproximativ 35 de milioane de euro.La protest au participat aproximativ 50 de primari şi viceprimari din judeţul Arad, mitingul fiind organizat după o şedinţă care a avut loc, luni, la sediul Consiliului Judeţean.

În timpul întâlnirii cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Arad au fost analizate efectele modificărilor Codului Fiscal, adoptate de Guvern săptămâna trecută.

În urma şedinţei, a fost redactat un memoriu prin care primarii au solicitat amânarea aplicării OUG de modificare a Codului Fiscal, respectiv “punerea în dezbatere publică a prevederilor acestui act normativ prin implicarea administraţiilor locale, asociaţiilor patronale, sindicatelor şi a reprezenzanţilor tuturor actorilor sociali asupra cărora această ordonanţă de urgenţă va produce efecte”.

Apoi, primarii au plecat într-un miting de protest prin centrul Aradului şi s-au oprit la sediul Prefecturii Arad, unde au depus memoriul.

“Revolta primarilor este justificată: judeţul Arad va pierde aproximativ 35 milioane euro prin măsurile fiscale decise de Guvernul PSD. Guvernul PSD decuplează administraţia locală de la economia locală şi o conectează la decizia politică, discreţionară. Nu putem să asistăm fără să facem nimic la încercarea PSD de a-şi aservi administraţia locală, în acelaşi timp cu încercarea de aservire a justiţiei”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, Sergiu Bîlcea.

Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, a arătat, sâmbătă, că judeţul pierde, după modificările aduse Codului Fiscal, aproximativ 35 de milioane de euro, acesta avertizând să vor fi administraţii locale care nu vor avea bani de salarii şi altele care vor intra în insolvenţă.

 

Sursa : mediafax.ro

0 0

Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, a transmis, sâmbătă, că judeţul pierde, după modificările aduse Codului Fiscal, aproximativ 35 de milioane de euro, acesta avertizând să vor fi administraţii locale care nu vor avea bani de salarii şi altele care vor intra în insolvenţă.

Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, arată că judeţul pe care îl conduce pierde aproximativ 35 de milioane de euro, după „Revoluţia fiscală”, ceea ce înseamnă circa 80 de euro de la fiecare arădean.

„Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului aduce judeţul Arad, toate orasele şi comunele din judeţ, într-un blocaj total! Am cerut aparatului de specialitate din CJA o simulare a reducerii sumelor repartizate din sumele defalcate din impozit pe venit urmare a modificării procentului de la 16% la 10%, pentru a înţelege impactul asupra localităţilor din judeţ. Simularea s-a făcut în două variante: varianta1 – salariile bugetarilor vor rămâne aceleaşi ca acum, după 1 ianuarie 2018. Scăderea bugetului faţă de 1 ianuarie va fi de 37,5%, adică de 36,3 milioane de euro. Varianta 2 – salariile bugetarilor vor creşte cu 25% după1 ianuarie 2018, pentru a acoperi trecerea contribuţiei de la angajator la angajat. In această situaţie, scăderea bugetului judeţului va fi de 31,9% faţă de 1 ianuarie 2017, adică de 30,9 milioane euro”, arată preeşdintele CJ Arad.

Cionca avertizează că în condiţiile actuale, 30 la sută din primăriile din România nu vor avea suficiente fonduri pentru salarii, în timp ce 3 la sută vor intra în insolvenţă.

„Bugetele de investiţii sunt puse în pericol, proiectele rămân fără finanţare, iar comunităţile locale sunt condamnate să trăiască la limita subzistenţei. Din calculele făcute reiese că 30% din primăriile din România nu vor avea fonduri suficiente pentru salarii, în timp ce 3% vor intra în insolvenţă. Având în vedere că administraţiile locale au angajate o serie de lucrări în urma unor proiecţii de buget multianuale, bugetele de investiţii sunt puse în pericol, proiectele nemaiavând finanţare. Cu siguranţă, administraţiile locale vor intra în grevă, dacă guvernul nu majorează cota din impozitul pe venit ce le revine, astfel încât bugetele să nu fie diminuate cu 60%”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

 

Sursa:mediafax.ro

0 40
La Moneasa e dezastru! Angajații Primăriei se duc la lucru în fiecare zi cu groază, cu gândul că nu vor fi bani de salarii și că iar trebuie să dea cu ochii de cetățenii nemulțumiți. Ne-a căutat la redacție un grup de localnici, care ne-a relatat despre activități care frizează penalul! Ne este și nouă greu să credem ce se întâmplă la Moneasa și nu ne îndoim că organele de cercetare penală vor avea acolo o pâine bună de mâncat!
Moneasa se duce-n cap, io mi-s monesean și mă doare!” – ne-a declarat unul dintre cei care ne-au căutat la redacție. Ăsta este rezultatul administrației catastrofale a primarului PSD Nuțu Herbei! Vom reveni cu amănunte!

0 95

Asemenea multor locuri frumoase de la noi, staţiunea Moneasa din Arad, faimoasă în trecut pentru apele sale termale, a ajuns o ruină din nepăsarea autorităţilor, lipsa investiţiilor şi a unei strategii de dezvoltare.

Revoltător este că autorităţile locale au pierdut recent 5 milioane de euro, bani europeni, pentru că nu au depus la timp proiectul pentru finanţarea unor lucrări de refacere a staţiunii.

Aflată la 110 kilometri de Arad, la poalele Masivului Codru-Moma, Moneasa era în trecut o staţiune renumită. Mii de oameni veneau să îşi trateze afecţiunile sistemului nervos sau ale aparatului locomotor. Acum staţiunea este pustie, acoperită de praf şi nepăsare.

Turist: “E o staţiune părăsită, lăsată în paragină.”

Ridicate înainte de anii 1900, bazele de tratament sunt în paragină, iar imaginea lacului cu bărci este deprimantă. La două luni de când vremea rea a făcut prăpăd în vestul ţării, în Moneasa arborii rupţi de vânt nu au fost curăţaţi.

 

Puţinii turiştii care aleg staţiunea nu au nici o posibilitate de petrecere a timpului liber.

Turista: “Nu sunt prea multe posibilităţi de distracţie, e moartă, nu prea e viaţa pe aici”.

Turist: “Pare aşa o staţiune părăsită, ca să fie mai vie ar trebui o organizare mai bună şi mai mult suflet.”

OVIDIU FARCUTA, manager hotel: “Ar pute să fie activităţi complementare la cele de tratament, deschiderea unor peşteri, chiar şi o bază sportivă care ar aduce mulţi sportivi, copii, tineri la rândul lor.”

Pentru că staţiunea să îşi revină ar fi nevoie de bani. Strigător la cer este că autorităţile au scăpat printre degete 5 milioane de euro, bani care puteau fi accesaţi prin Programul Operaţional Regional pentru investiţii. Primăria caută acum vinovaţi.

GROZA RĂUL GICU, viceprimar Moneasa: “Proiectul nu s-a finalizat din cauză că am avut ceva probleme cu firma de consultanţă şi nu le pot discuta că suntem în litigiu şi nu e finalizat procesul. Pentru anul acesta sesiunea de depunere a proiectelor s-a încheiat.”

IUSTIN CIONCA, PREŞEDINTE CONSILIUL JUDEŢEAN ARAD: “Nu numai că nu au venit la noi să ne solicite sprijinul, nu au reuşit să facă acest proiect cum s-au angajat şi am solicitat public să ne pună la dispoziţie strategia de dezvoltare a localităţi, din păcate, însă, nici până astăzi nu ne-au trimis acest document.”

Fără investiţii, staţiunea Moneasa risca să ajungă doar o amintire într-o poză de vacanţă.

 

Sursa:http://stirileprotv.ro/stiri/travel/statiunea-moneasa-a-ramas-doar-o-amintire-frumosa-scuzele-autoritatilor-pentru-locul-de-poveste-transformat-in-paragina.html

0 95

O femeie care a trăit în perioada interbelică la Bocsig, judeţul Arad, a fost propusă pentru beatificare la Vatican, iar procesul a fost început la sfârşitul anului 2015, fiind parcurse deja mai multe etape.

Demersurile au fost începute de către episcoul greco-catolic al Banatului, Alexandru Mesian, relatează adevărul.ro.

În 2 decembrie, 2015, acesta a primit de la Vatican, prin Congregaţia Pentru Cauza Sfinţilor, Ordinul “Nulla Ost” pentru începerea procesului de beatificare.

”Procesele de recunoaştere au două etape, faza diecezană, care se desfăşoară în ţară şi care a fost finalizată şi faza romană, care se desfăşoară la Vatican, despre care noi nu putem să ştim când va fi finalizată. Definiţia exactă este proces de beatificare şi canonizare. În prima etapă se declară fericiţi, aceasta fiind beatificarea, iar faza a doua este canonizarea, când sunt declaraţi sfinţi”, a declarat Angelo Pop, din partea Episcopiei Greco-Catolice din Lugoj.

Prima fază eparhială a procesului de beatificare a Rafilei Găluţ, fecioara stigmatizată de la Bocsig s-a încheiat în România, la 18 iulie 2017, la Centrul Pastoral Eparhial „Sf. Vasile cel Mare” din Lugoj şi a dosarul a fost trimis la Vatican, Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.

Acum credincioşii greco-catolici aşteaptă continuarea procesului de beatificare şi canonizare, faza a II-a – faza romană, a cărui finalizare urmează să fie anunţată de către Sfântul Scaun.

“Este nevoie astfel de multă răbdare, speranţă şi rugăciune din partea enoriaşilor, dar important este că Eparhia de Lugoj a putut realiza prima mare etapă, împlinind astfel visul a trei episcopi P.S. Alexandru Nicolescu, P.S. Ioan Bălan şi P.S. Ioan Ploscaru, care au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca serva lui Dumezeu, Rafila Găluţ, să poată fi ridicată, la cinstea altarelor”, arată reprezentantul Bisericii Greco-atolice

Găluţ Rafila Găluţ s-a născut pe 8 februarie 1910 la Bocsig, jud. Arad. A fost botezată la 10 februarie 1910 în biserica greco-catolică „Sf. Gheorghe” din localitatea natală, de către preotul Demetriu Nysztor. Credincioasă greco-catolică, de mică a fost foarte apropiată de Biserică.

În 1931 doreşte să devină călugăriţă în Congregaţia Maicii Domnului de la Blaj dar, datorită sănătăţii sale fragile, este sfătuită să renunţe. Tânăra fecioară din Bocsig a trăit o viaţă spirituală exemplară.

În perioada 1931-1939 a purtat stigmatele (rănile Domnului), lucru confirmat nu numai de parohul locului, Petru Vancu, şi de diferiţi preoţi şi medici delegaţi din partea Episcopiei Lugojului să investigheze acest caz deosebit.

Din 31 ianuarie 1936 stigmatele au sângerat tot la două săptămâni, câte 3 zile, până în 15 aprilie 1939, când Rafila Găluţ a murit. În 1948 Episcopia de Lugoj a iniţiat o nouă anchetă, încredinţată Pr. Vasile Borda. Acesta a încercat să adune informaţii de la toţi cei care au cunoscut-o pe Rafila.

În 1979 se reface mormântul Rafilei Găluţ, la cheltuieli contribuind şi Prea Sfinţitul Episcop Ioan Ploscaru de la Lugoj, el fiind şi cel care s-a ocupat în perioada comunistă de strângerea tuturor documentelor referitoare la fecioara stigmatizată de la Bocsig.

Sursa:adevarul.ro

0 147

Alegeri pentru un municipiu şi pentru 15 comune din ţară se vor desfăşura duminică, după ce edilii aleşi au pierdut mandatul sau au renunţat la funcţie. 9 candidaţi încearcă să câştige la Deva, trei femei se „bat” să conducă o comună din Cluj, iar în Suceava, candidaţii au acelaşi nume de familie.

Nouă candidaţi, între care trei independenţi, s-au înscris în cursa pentru fotoliul de primar al oraşului Deva, funcţia fiind vacantă după ce fostul edil, Mircia Muntean, a fost condamnat la şase ani de închisoare.

Potrivit Biroului Electoral de Circumscripţie Deva, nouă candidaţi, dintre care trei independenţi, s-au înscris în cursa electorală pentru funcţia de primar. Este vorba despre Nicolae Florin Oancea (PNL), Lucian Francisco Davidoni (USR), Ovidiu Ioan Popa (ALDE), Vasile Ioan Iovan (PMP), Petru Mărginean (PSD), Ioan Brînduşe (PSR), Velu Adrian Căluşer (independent), Marius Vasile Blendea (independent, susţinut de ProRomânia) şi Eduard Claudiu Cristoi (independent).

În total, numărul cetăţenilor cu drept de vot din municipiul Deva este de 59.351.

Doi candidaţi cu numele Brădăţan şi doi cu numele Popescu, pentru o comună din Suceava

Cei 2.015 alegători din comuna Drăgioeşti, judeţul Suceava, care sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege viitorul primar, trebuie să fie vigilenţi când pun ştampila pe buletinele de vot deoarece la alegerile din acest an candidaţii au aceleaşi nume de familie.

În cursa electorală pentru Primăria Drăgoieşti au intrat Adrian Ionel Brădăţan de la PNL, Florin Brădăţan de la ALDE, Constantin Popescu din partea PSD şi Adrian Popescu de la PMP.

Funcţia de primar al comunei Drăgoieşti a rămas vacantă după ce prefectul judeţului a emis, în iulie 2017, un ordin prin care s-a luat act de încetarea de drept a mandatului de primar al lui Vasile Petroaie.

Petroaie, ales în iunie 2016 din partea PSD, a renunţat la funcţie din cauza unor probleme medicale neputându-şi exercita mandatul pe o perioadă mai mare de şase luni.

În acest timp viceprimarul, Constantin Popescu a exercitat atribuţiile de primar al comunei Drăgioeşti şi a intrat şi în cursa electorală pentru alegerile din 5 noiembrie.

Adrian Ionel Brădăţan şi Adrian Popescu au candidat şi în iunie 2016 pentru fotoliul de primar, însă au pierdut în faţa lui Vasile Petroaie.

Trei femei pentru o comună din Cluj

Trei femei vor încerca, duminică, să câştige simpatia alegătorilor din comuna Călăraşi, din judeţul Cluj, după ce fostul edil liberal a demisionat în luna mai 2017 din motive de sănătate.

Peste 2.000 de persoane cu drept de vot sunt aşteptate la urne pentru a alege între Mirela Vereş (PNL), Voichiţa Costişor (PSD) şi Mărioara Popescu (PMP).

Vaslui: Vot după ce fostul primar din Oşeşti a fost condamnat

Alegeri locale vor fi organizate şi în localitatea Oşeşti, din judeţul Vaslui, fiind pregătite trei secţii de votare.

Primarul social democrat al comunei Oşeşti, Grigore Lefter, a pierdut mandatul, în data de 31 octombrie 2016, după ce a fost condamnat definitiv de către magistraţii Curţii de Apel Iaşi pentru fapte de corupţie cu fonduri europene, fals intelectual şi instigare la fals material în înscrisuri oficiale.

Patru persoane şi-au depus candidaturile pentru alegerile care se vor desfăşura duminică de la Oşeşti: Didi Alexandroae din partea PSD, liberalul Ioan Todiraşcu, Neculai Popiţanu din partea PMP şi Romică Rusu, de la ALDE.

Botoşani: Fostul primar din Niceşti, condamnat, candidat la alegerile de duminică

Fostul primar al comunei Nicşeni, din judeţul Botpşani, care şi-a pierdut funcţia după ce a fost condamnat pentru prejudicierea bugetului Uniunii Europene, candidează la alegerile din 5 noiembrie.

Ioan Gaidur a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru prejudicierea bugetului Uniunii Europene, însă el candidează din nou la alegerile care vor avea loc pe 5 noiembrie. Gaidur va candida ca independent, după ce sentinţa judecătorească de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea a suspendat, la rândul ei, şi decizia executării pedepsei accesorii – de a nu putea fi ales pentru doi ani în nici o funcţie publică.

Fostul primar a plătit prejudiciul constatat de procurorii anticorupţie în valoare de peste 60.000 de lei şi acum este pregătit să candideze din nou, chiar dacă a pierdut susţinerea PSD.

Alături de Ioan Gaidur, în cursa pentru fotoliul de primar al comunei Nicşeni s-au mai încris reprezentanţii a două partide politice şi alţi doi independenţi. Din partea PNL candidează Victor Claudiu Bulboacă, din partea PMP – Mina Nigel şi independenţii Iulian Iliescu (susţinut de PSD şi ALDE) şi Liviu Cotruţă.

Sunt aşteptaţi la urne 2.064 de alegători din comuna Nicşeni, judeţul Botoşani.

Arad: Şapte candidaţi pentru Primăria Bocsig

Şapte candidaţi, între care doi independenţi, s-au înscris în cursa pentru fotoliul de primar al comunei Bocsig, funcţia fiind vacantă după ce, în luna mai 2017, fostul edil Ioan Florin Ciul şi-a pierdut mandatul.

Acesta a fost declarat incompatibil, prin decizia definitivă a instanţei supreme. Atribuţiile sale au fost preluate de viceprimar până la alegerile de duminică.

Potrivit Biroului Electoral de Circumscripţie Nr.19 Bocsig, şapte candidaţi s-au înscris în cursa electorală pentru funcţia de primar. Este vorba despre Teodor Miclăuş (USR), Crîsta Daniel Cosmin (ALDE), Teodora Felicia Abrudean (PSD), Ioan Diman (PMP), Adriana Băcioi (PNL), Iulian Munteanu (independent) şi Teodor Pătrăuţă (independent).

În total, numărul cetăţenilor cu drept de vot din Bocsig este de 2.747. Cele patru secţii de votare sunt amenajate la Bocsig (două secţii), Mânerău şi Răpsig.

În comuna Balş, din Iaşi, fostul primar a fost condamnat pentru mită

Fostul primar din comuna Balş, judeţul Iaşi, a fost demis după ce a fost condamnat cu suspendare pentru luare de mită, iar Prefectura a emis ordinul de încetare a mandatului pe 24 martie 2017.

Patru persoane şi-au depus candidaturile pentru alegerile de duminică. Vor candida, din partea PSD, Vasile Acatrinei, actualul viceprimar cu atributii de primar. Din partea PNL va candida Constantin Golduţ, iar din partea ALDE, Mihai Balmuş. Şi UNPR va avea un candidat, pe Dănuţ Acatrinei.

Trei comune fără primar în judeţul Teleorman

În Teleorman, sunt organizate alegeri parţiale pentru funcţia de primar în comunele Cervenia, Poeni şi Salcia. În toate cele trei localităţi, edilii aleşi la scrutinul din iunie 2016, au pierdut procesele cu Agenţia Naţională de Integritate şi au fost demişi.

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP) la nivelul judeţului, pentru cele trei localităţi în care se vor desfăşura alegeri anticipate, sunt înscrişi în Registrul electoral 7.002 alegători, dintre care 2.489 persoane cu drept de vot sunt în localitatea Cervenia, 2.345 în localitatea Poeni, iar 2.169 de alegători sunt în localitatea Salcia.

Pentru cei 7.000 de alegători, în ziua scrutinului pentru parţiale vor fi deschise nouă secţii de votare, dintre care patru la Poeni, trei la Salcia şi alte două secţii la Cervenia.

La Cervenia, şi-au depus candidaturile pentru funcţia de primar Tatian Aurel Sbîrnea (PNL), Doru Marius Slobozeanu (PSD), Mihail Viişoreanu (PMP) şi independentul Florin Gheorghe.

La Primăria Cervenia, de aproape o săptămână, instituţia nu este condusă de nimeni, iar localnicii nu pot obţine documente, precum adeverinţe sau acte de deces. Primarul a fost declarat incompatibil de ANI, încă din vară, iar viceprimarul Slobozeanu, a fost demis pentru că a trecut de la ALDE, partid care l-a propulsat în funcţie, la PSD. Totodată, secretarul comunei a intrat în concediu medical, chiar înaintea alegerilor.

La Poeni, candidează Dănuţ Botescu (PSD), Mihai Miulescu (ALDE), Vasile Badea (PMP) şi Iulian Preduşcă (PNL).

Pentru Primăria Salcia s-au înscris în cursa electorală Florin Dane (ALDE), Octavian Gabriel Paliu (PMP), Olteanu Iulian (PSD) şi Marinel Prună (PNL).

Primar dintr-o comună din Vâlcea, declarat incompatibil

În judeţul Vâlcea, sunt chemaţi la urne alegătorii din Vlădeşti, cei care le solicită voturile fiind viceprimarul cu atribuţii de primar Adrian Cosac (PSD), Cătălin Mamătă (PNL) şi Gheorghe Guţui (ALDE). 2.645 de persoane cu drept de vot sunt înscrise în Registrul electoral permanent, la Vlădeşti.

Aici se vor desfăşura alegeri locale parţiale pentru funcţia de primar după ce edilul Sorin Ghiţă, declarat incompatibil de ANI, a pierdut procesul cu agenţia şi a fost demis din funcţie.

Gorj: Doi candidaţi cu numele „Mischie”, pentru Primăria Teleşti

La alegerile parţiale din comuna Teleşti, judeţul Gorj pot să îşi exercite votul 2.282 de oameni, la cele patru secţii de votare amenajate în satele Teleşti (două secţii), Buduhala şi Şomăneşti.

Patru candidaţi s-au înscris în cursa pentru un mandat de primar al comunei Teleşti: Ion Mischie (PSD), Constantin Croicu (PNL), Nicolae Cristian Mischie (ALDE) şi Gheorghe Mogoşanu (PMP).

Fostul primar, Romulus Bîldea, a demisionat, în luna iunie a acestui an, după ce a pierdut definitiv procesul cu ANI, care îl declarase incompatibil. Acesta a anunţat că va candida, din nou, pentru această funcţie, peste trei ani.

Atribuţiile primarului au fost preluate, din luna iunie, de viceprimarul Ion Mischie, cel care va candida duminică din partea PSD. Reprezentanţii ALDE au decis să aibă propriul candidat la alegerile parţiale şi nu îl vor susţine pe cel al PSD, în ciuda protocolului de colaborare dintre cele două partide. Cei doi candidaţi au acelaşi nume, însă nu sunt rude.

Candidatul Constantin Croicu a fost angajat al Serviciului Rutier din cadrul IPJ Gorj.

Timiş: Trei candidaţi pentru Primăria comunei Checea

Peste 1.600 de alegători cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, la urne, pentru a alege primarul comunei Checea, judeţul Timiş, în cadrul alegerilor locale parţiale, în localitate urmând să fie deschisă o singură secţie de votare.

Locţiitorul preşedintelui Biroului Electoral de Circumscripţie Checea, Sanja Popov, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că pentru funcţia de primar şi-au depus candidatura trei persoane, de la Alianţa PSD-ALDE, PNL şi PMP.

”Pentru alegerile locale parţiale din comuna Checea şi-au depus candidaturile trei persoane, Cristian Cornel Oniţă (Alianţa PSD-ALDE), Florin Daniel Florea (PNL) şi Aranca Irina Valea (PMP). În comună va fi deschisă o singură secţie de votare, numărul alegătorilor cu drept de vot fiind de 1.638”, a spus Popov.

Alegerile în comuna Checea au loc după ce primarul Dorin Birdean (PNL), aflat la al patrulea mandat, a decedat la sfârşitul lunii mai 2017 în urma unui infarct.

Sibiu: Fostul primar a demisionat din motive medicale

Alegeri parţiale se vor desfăşura şi pentru o comună din Sibiu. În Bîrghiş sunt aşteptaţi puţin peste 1.700 de alegători la urne.

Aceştia vor trebui să aleagă un alt primar, după ce fostul edil a demisionat din motive medicale.

Constanţa: Locuitorii din comunele Pantelimon, Bărăganu şi Mereni merg duminică la vot

Locuitorii cu drept de vot ai comunelor Pantelimon, Bărăganu şi Mereni din judeţul Constanţa merg duminică la urne, în primele două localităţi pentru a-şi alege primarul, în timp ce în a treia votul este organizat pentru desemnarea consilierilor locali.

Astfel, pentru fotoliul de edil al comunei Pantelimon, o localitate care, conform recensământului din 2011, numără puţin peste 1.600 de locuitori, se vor lupta consilierul local liberal Costel Armăşeşcu cu actualul viceprimar, George Martinescu, din partea PSD. Oamenii sunt chemaţi la urne după ce fostul primar, Vasile Neicu, cel care le-a administrat localitatea timp de peste 20 de ani, a murit în vara acestui an.

Comuna Pantelimon are cinci sate, respectiv Călugăreni, Nistoreşti, Pantelimon, Pantelimon de Jos şi Runcu.

Locuitorii comunei Bărăganu au rămas fără primar după ce edilul ales în 2016, Titu Neague, a fost condamnat la închisoare cu suspendare, fiind acuzat de fals intelectual în legătură cu tranzacţionarea unor terenuri din localitate.

Din partea social-democraţilor va candida Magdalena Neague, soţia fostului primar, iar din partea PNL va candida viceprimarul comunei, Lucian Paraschivescu. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Bărăganu, formată din satele Bărăganu şi Lanurile, se ridică la aproape 2.000 de locuitori.

Pe de altă parte, locuitorii comunei Mereni sunt chemaţi duminică la urne pentru desemnarea unui nou Consiliu Local după ce, la sfârşitul anului trecut, vechiul consiliu a fost dizolvat deoarece timp de două luni consecutive nu s-a întrunit deloc.

Mereni este o comună formată din satele Ciobăniţa, Mereni, Miriştea şi Osmancea, în care locuiesc peste 2.000 de persoane.

Guvernul a decis ca în data de 5 noiembrie să aibă loc scrutinul local parţial pentru alegerea primarului în 16 localităţi şi alegerea consiliului local într-o comună, fondurile alocate în vederea organizării acestora fiind de 4,368 milioane de lei.

În data de 5 noiembri vor avea loc alegerile parţiale în municipiul Deva ( judeţul Hunedoara) şi în comunele: Bocsig (judeţul Arad), Nicşeni (judeţul Botoşani), Călăraşi (judeţul Cluj), Pantelimon şi Bărăganu (judeţul Constanţa), Teleşti (judeţul Gorj), Balş (judeţul Iaşi), Bîrghiş (judeţul Sibiu), Drăgoieşti (judeţul Suceava), Cervenia, Poieni, Salcia (judeţul Teleorman), Checea (judeţul Timiş), Oşeşti (judeţul Vaslui) şi Vlădeşti (judeţul Vâlcea).

Alegeri parţiale se vor organiza şi pentru Consiliul Local din comuna Mereni (judeţul Constanţa).

 

Sursa:mediafax.ro

STAY CONNECTED

%d blogeri au apreciat: