Home Regional

0 0

Comuna Păuliș, din Podgoria Aradului, respiră în aceste zile aer de conflict. Fostul viceprimar al comunei, responsabil cu probleme de fond funciar, astăzi primar, Ioan Turcin, îl acuză pe Petru Nicoară care și-a încheiat recent mandatul de primar, de probleme în jurul fondului funciar. Adică, înțelegem noi, după părerea primarului Turcin, nu el este vinovat de problemele fondului funciar, chiar dacă el s-a ocupat de ele. Curioasă logică…

La Păuliș, timpul pare să se fi oprit în loc. Nu se mai discută nici despre modernizarea școlii, nici despre trotuare, nici despre drumuri, ci aproape în exclusivitate despre fondul funciar. Dacă vă vine să credeți, nici astăzi împărțirea pâmântului nu a fost terminată, deși azi-mâine trec mai mulți ani de la Revoluție decât perioada de la colectivizare și până la căderea comunismului.

Totuși nu putem generaliza. Unii și-au rezolvat problema și încă și-au rezolvat-o foarte bine. Gura satului, care le știe pe toate și pe care nu o poți astupa nici cu bani și nici cu funcții, zice că există niște privilegiați intabulați pe cele mai bune  terenuri din Păuliș. Printr-o coincidență interesantă, dar despre care unii spun că nu ar fi deloc coincidență, unele dintre aceste terenuri au fost cumpărate tocmai de actualul primar Turcin, care a ajuns un mare moșier în zonă și asociat unic la S.C. ,,Spicul Turcin” SRL. Familia Turcin deține aproximativ 900 de hectare (!) de pământ arabil la Păuliș, Șiria, Zăbrani, Vladimirescu, Lipova, Ghioroc.

SC ,,Spicul Turcin” SRL l-a făcut milionar pe primarul Ioan Turcin. Din declarația lui de avere vedem că a raportat în vara anului trecut încasări de aproape 2 milioane de lei din dividende și arendă. Începem să înțelegem acum de ce fondul funciar, pământul, titlurile de proprietate reprezintă principala preocupare și principalul subiect de discuție la Păuliș.

Din informațiile noastre, ,,Spicul Turcin” SRL, al cărui proprietar este Ioan Turcin o are ca administrator pe soția primarului, Mariana Turcin, și administrează aproximativ 3000 de hectare de pământ. Necazul nu ar fi predilecția primarului pentru terenuri. S-au mai întâlnit şi în alte situații oameni care vor să acumuleze și să câștige să aibă cât mai mult și tot mai mult. Sunt însă voci în Păuliş care spun că afacerile primarului ar pune în planul doi (sau trei?) preocupările sale administrative, adică Ioan Turcin s-ar gândi mult mai mult la pământurile pe care le are sau pe care le are sau ar mai vrea să le cumpere, decât la necazurile oamenilor mărunți, care trăiesc greu, nu din 3000 de hectare, ci dintr-o grădină sau un petic de pământ undeva, la colnă.

Păulișul este o comună care în aceste zile respiră aer de conflict. Oamenii par că s-au resemnat cu faptul că la ei nu sunt proiecte din fonduri europene ca la Ghiorocul din vecini, că trotuarele nu sunt ca la Mândruloc, că nu au pistă de biciclete ca la Vladimirescu, că în școlile lor copiii se duc cu teama că s-ar putea să rabde frig (este un subiect despre care vom mai scrie), că nici clădirile și parcurile nu sunt atât de frumos aranjate ca la Șiria.

La primărie se vorbește despre pământ, prioritare sunt terenurile, fondul funciar este lozinca sub care se muncește, se dezbate și se trăiește în această comună.

Păulișul pare că este o afacere.

O afacere din care unii devin milionari, iar ceilalți se aleg cu praful de pe tobă.

0 0

Senatorii au aprobat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, iniţiat de deputatul UDMR Szabo Odon, care prevede că Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui - să fie sărbătoare legală şi nelucrătoare.

„Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive semnată de deputatul UDMR Szabo Odon.

Propunerea legislativă pentru completarea art. 139 din Legea 53/2003 – Codul muncii a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.

Iniţial, proiectul legislativ nu se afla pe ordinea de zi, fiind introdus la solicitarea liderului senatorilor UDMR, Cseke Attila. De asemenea, deşi legile organice sunt votate lunea, la solicitarea lui Cseke Attila, aceasta a fost aprobată în şedinţa de miercuri.

Potrivit Codului Muncii, în prezent sunt 14 zile zile de sărbătoare legală şi nelucrătoare. Acestea sunt:

– 1 şi 2 ianuarie;

– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;

– prima şi a doua zi de Paşti;

– 1 mai;

– 1 iunie;

– prima şi a doua zi de Rusalii;

– Adormirea Maicii Domnului;

– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

– 1 decembrie;

– prima şi a doua zi de Crăciun;

– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

0 0

Scriam încă de anul trecut că nu credem declarația deputatului Dorel Căprar, care susținea că pasajele de pe șoseaua Aradului sunt în… linie dreaptă. Nu le-am crezut și nu le credem, pentru că din 2012 PSD nu a fost în stare să finalizeze aceste pasaje, dar a tot promis că le termină în scurt timp.

Recapitulăm pentru arădeni câteva dintre delarațiile liderilor PSD Arad despre pasaje, care demonstrează lanțul minciunilor:

Campanie electorală 2012: reprezentanții PSD definesc pasajele ca „prioritate

31 ianuarie 2013: PSD anunță că în buget sunt prevăzuți banii pentru pasaje (aradon.ro)

16 octombrie 2013: Reprezentanții PSD anunță că banii pentru pasaje vin în 2014 (aradon.ro)

13 mai 2014: Dorel Căprar anunță în conferință de presă – “astăzi lucrările ar trebui să înceapă la cele doua pasaje” (https://www.youtube.com/watch?v=3cECQeWZHWE)

12.09.2014: Comunicat Florin Tripa, actual deputat: “Așa cum bine se știe, Guvernul Ponta a alocat banii necesari pentru cele doua pasaje. La pasajul de la CET se lucrează la armare în vederea turnării plăcii, în funcție de condițiile meteo pasajul va fi gata în luna martie.”

26 iunie 2015: Dorel Căprar: „Pasajul de la CET ar putea fi gata anul acesta“. Căprar susținea că lucrările la pasajul rutier aflat în construcție pe centura Aradului în zona CET ar putea fi finalizate anul acesta, în urma unei discuții cu directorul CNADNR, Narcis Neaga (actualitati-arad.ro).

7 decembrie 2015: Senatorul Mihai Fifor susține că a avut o întâlnire cu Ministrul Transporturilor și a abordat chestiunea finanțării pasajelor și a soluțiilor posibile pentru finalizarea lucrărilor. Rezultă că un pasaj va fi finalizat în șase luni, în mai-iunie 2016: „Mai mult decât atât, domnia sa a afirmat că există un plan de actiune pentru perioada următoare, care prioritizează investițiile ce trebuie realizate, astfel că unul dintre pasaje, aflat într-un stadiu avansat de execuție, va fi terminat peste 5-6 luni“, a declarat Mihai Fifor. (http://www.actualitati-arad.ro/fifor-lucrarile-la-pasajele-de-pe-centura-reluate-foarte-curand/)

8 septembrie 2016: Dorel Căprar: „am demonstrat cu documente că pe data de 16.04.2014 au fost alocate integral sumele necesare finalizării pasajelor” (aradon.ro, 8 septembrie 2016)

1 noiembrie 2016 : Senatorul Mihai Fifor spune că va vorbi de pasaje doar când vor lucra utilajele și recunoaște că altfel politicienii nu vor fi luați în seamă. „Nici un politician nu cred că mai poate apărea, cel puțin pe aceste subiecte, cu un nou discurs. Singurul discurs care va avea succes la electorat este fapta. Când vor urca din nou utilajele pe pasaje și nu se va mai întrerupe lucrul decât la finalizarea lucrării, atunci vom fi luați în seamă. Eu le propun colegilor mei care ajung în Parlament din Arad, din partea tuturor partidelor, să facă un pact și să ceară la unison finalizarea celor două pasaje din Arad. Să nu tot căutăm vinovați, ci soluții reale” (http://www.jurnalaradean.ro/ro_politic/2016/10/31/alegatorii-voteaza-oameni-nu-simple-slogane.aradean)

3 februarie 2017: Fifor spune că un pasaj va fi gata în 2017 – „„Astăzi, la ședința comisiilor reunite pentru Transporturi dedicată avizării proiectului de buget pentru 2017, am reluat discuția referitoare la pasaje cu domnul Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor. Am primit din nou toate asigurările că obiectivul de investiții „Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad peste liniile CF Brad – Curtici DJ 709B”, realizat în proporție de 85%, va fi tratat cu prioritate, existând toate șansele ca acesta să fie finalizat în cursul acestui an, dacă toate procedurile legale vor fi finalizate la timp. Cel de-al doilea pasaj, cel din Micălaca, este de asemenea prins la finanțare în buget, urmând ca și pentru acesta să înceapă procedurile legale pentru reluarea investiției”, a declarat senatorul Mihai Fifor.” (http://www.arad24.net/2017/02/03/mihai-fifor-primit-asigurari-ca-pasajele-vor-fi-finantate-acest/)

 

 

12 iunie 2017:  Fifor și Căprar dau „veşti pozitive“ cu privire la pasajele de pe centura Aradului – „Am primit în trecut asigurări, pe cale oficială, că termenul de finalizare pentru unul dintre pasaje este sfârşitul lui 2016, cel de-al doilea urmând a fi terminat la începutul anului viitor (2017, n.n.).”

(http://www.actualitati-arad.ro/fifor-si-caprar-dau-vesti-pozitive-cu-privire-la-pasajele-de-pe-centura-aradului/)

28 iulie 2017: PSD aduce ministrul la Arad să spună că un pasaj se finalizează anul acesta: Lucrările rămase sper să fie reluate și executate cât mai bine, până la sfârșitul anului. Nu ne mai permitem, nici întârzieri și nici lucrări de proastă calitate” – Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor. (http://www.observatordetimis.ro/2017/07/28/ministrul-transporturilor-lucrarile-la-pasajul-arad-varianta-de-ocolire-peste-liniile-cf-brad-cf-curtici-cf-709-b-au-intarzieri-dupa-rezilierea-contractului/)

14 decembrie 2017: Dorel Căprar ne anunță că banii pentru pasaje vor fi în bugetul pe 2018 – „După cum se știe, la pasajul de la CET lucrările au început în acest an și se preconizează ca în primăvară să fie finalizată acea lucrare, în funcție de cât de repede se va mișca firma care execută lucrarea, dar și de vreme. Cel de-al doilea pasaj, din Micălaca, se află în procedură de licitație, iar în 2018 se preconizează să demareze efectiv lucrările. Noi sperăm ca în 2019, cel târziu, să fie finalizat și acel pasaj”. (http://www.aradon.ro/dorel-caprar-banii-pentru-pasajele-de-pe-centura-aradului-sunt-alocati-in-bugetul-pe-2018/1952243)

19 februarie 2018: Deputatul PSD Adrian Todor ne anunță că PSD este suficient de incompetent să nu găsească soluția pentru finalizarea unui pasaj la Arad! „Este inacceptabil ca, din considerente pur electorale, unii oameni politici să lupte împotriva cetățenilor acestui județ“ – spune deputatul Todor și cine i-a citit declarația, a înțeles din tot circul pasajelor ratate de pesediști că oamenii politici care nu reprezintă interesele arădenilor sunt chiar în tabăra lui Todor, nu trebuie să îi caute departe.

Parlamentarii PSD nu au fost în stare să se țină de promisiune, Aradul a încheiat anul 2017 fără pasaje, deși au spus clar că unul dintre ele va fi inaugurat cel târziu în decembrie. De cinci ani susțin că au banii în buget, de cinci ani nu sunt în stare să termine pasajele. În anul 2016 Guvernul a transferat pasajele la CNADNR Timiș, să fie realizate din surse proprii, apoi a venit PSD la putere și le-a luat de la CNADNR Timiș, ajungându-se la un nou blocaj. Declarația că pasajele au fost cuprinse și în bugetul pe anul 2018 este mai degrabă rușinoasă, pentru că admite eșecul PSD, pe nervii și spinarea arădenilor! Mai ieri, un alt deputat, Adrian Todor, a ieșit cu o declarație penibilă, punând incompetența în finalizarea pasajelor în cârca… firmelor PNL! Poate deputatul Todor confundă Aradul cu Teleorman, unde atunci când spui firmă de construcții, spui TelDrum.
În data de 21 mai 2015 primarul Gheorghe Falcă a cerut public Guvernului să transfere pasajele la Primăria Arad, pentru ca investiția să fie realizată din fondurile arădenilor, într-un timp scurt. Guvernul a refuzat să dea vreun răspuns, dar nici pasajele nu le-a făcut! 

 

0 0

Pesediștii arădeni au tot mai mult o prestație de Țociu și Palade. Au ajuns să se acuze singuri de incompetență și, culmea, fără să își dea seama, repetă aproape zilnic aceeași acuzație la adresa propriei lor persoane. În termeni fotbalistici vorbind, asta înseamnă că „își dau craci” singuri. Dar pentru că nu tot românul este fotbalist, traducem pe înțelesul tuturor: pesediștii arădeni sunt ca actorii ăia de comedie care vor să lovească în față pe alții cu un platou de frișcă, dar își dau singuri cu frișca în cap.

 

Iată doar câteva exemple, din ultima vreme:

 

*Arată cu degetul că drumurile județene sunt prădădite. Dar când depinde de ei să fie reparate, patru dintre cele șapte proiecte ale județului depuse pentru modernizarea drumurilor județene sunt respinse de PSD! Iar pesediștii se dezlănțuie și urlă despre incompetența celor care nu repară drumurile!

 

*Când li se spune că bugetul Aradului va scădea cu 45 de milioane de euro, încep să râdă ironic și să facă bășcălie de proștii care și-ar putea imagina așa ceva. Apoi, peste câteva zile, chiar ei votează ca bugetul Aradului să scadă cu 45 de milioane de euro. Culmea, instantaneu încep să îi acuze de incompetență pe cei pe care i-au lăsat fără banii de investiții!

 

*PSD dă comunicate de presă despre clădirile de patrimoniu neglijate din Arad și le plânge de milă. Dar atunci când stă în votul său să se renoveze o clădire de patrimoniu (vezi Sinagoga ortodoxă), votează împotrivă. Se opune, face valuri prin presă și prin instituțiile pe care le controlează, să blocheze renovarea și punerea în circuitul cultural a uneia dintre cele mai frumoase clădiri din Arad. Inutil de spus, între timp vorbește despre… incompetența celor care nu repară clădirile.

 

*PSD votează în unanimitate proiectele strategice ale județului. Apoi, tot în unanimitate, se răgândește și zice că nu mai sunt bune proiectele pe care le-a votat. Și iar acuză incompetența celor care gestionează proiectele strategice ale județului!

 

*În municipiul Arad, pesediștii arată cu degetul administrația locală dar refuză să voteze bugetul. PSD nu votează pentru investițiile la spital, școli, grădinițe, străzi, troturare, cultură. Se întrece însă în comunicate de presă despre incompetența celor care nu investesc în spitale, școli, grădinițe, străzi, trotuare.

 

Dacă pui cap la cap vorbele și faptele celor de la PSD Arad, vezi de fapt cum reprezintă arădenii. Sau nu îi reprezintă deloc!

Încă mai așteptăm dovezile de competență al celor de la PSD. Cele de incompetență rup gardul în fiecare zi!

Iată de ce prestația PSD Arad capătă, pe zi ce trece, accente de comedie bufă. Pentru necunoscători, comedia bufă este cea în care te prăpădești de râs de prestația actorilor, alternând comicul de situație cu atitudinea, gesturile și replicile protagoniștilor.

0 0

O porţiune de tencuială de peste un metru pătrat s-a prăbuşit într-o grădiniţă din oraşul arădean Sântana, construită în 2017 cu peste patru milioane de lei şi dată în folosinţă luni, odată cu începerea semestrului II, părinţii copiilor înscrişi fiind îngrijoraţi că imobilul nu prezintă siguranţă. Tencuiala a căzut într-un grup sanitar şi nimeni nu a fost rănit, iar autorităţile au început o anchetă.

Mai mulţi părinţi au sesizat Primăria oraşului arădean Sântana cu privire la un incident petrecut în grădiniţa nou construită în localitate, unde tencuiala de pe tavanul unui grup sanitar s-a prăbuşit pe o porţiune de peste un metru pătrat, oamenii fiind îngrijoraţi că un incident similar s-ar putea produce în sălile în care învaţă copiii.

Unul dintre părinţi a declarat că în momentul incidentului niciun copil nu se afla în grupul sanitar respectiv, care a fost sigilat de către conducerea unităţii.

”Nu avem nicio garanţie că nu va cădea tavanul peste copii, până nu se verifică întreaga clădire. Această grădiniţă a fost inaugurată luni, când am revenit din vacanţă, iar în a doua zi de funcţionare a căzut tencuiala”, a spus mama unui copil.

Consilierul local Irina Rus, care a primit mai multe sesizări de la părinţi, a cerut o anchetă cu privire la incident.

”Primăria trebuie să verifice dacă această clădire este sigură. Grădiniţa a fost deschisă cu şase luni întârziere şi cu pericole evidente de accidentare. Am auzit că au existat unele probleme la lucrări, cum ar fi infiltraţii de apă prin acoperiş. Cred că firma care a executat lucrările trebuie trasă la răspundere”, a declarat consilierul local.

La rândul său, viceprimarul oraşului, Cornel Gligor, a declarat că incidentul este în curs de cercetare, iar grupul sanitar afectat a fost închis.

”Nu este normal ca într-o clădire nouă să cadă tencuiala. Am fost la faţa locului, dar astăzi (miercuri – n.r), după program, mergem din nou pentru a verifica fiecare porţiune de tavan, prin ciocănire uşoară pe tencuială. Această clădire nu este în proprietarea Primăriei Sântana, fiind construită de Ministerul Educaţiei. A avut loc o recepţie la încheierea lucrărilor, iar recepţia finală va avea loc peste un an, ulterior clădirea urmând să ne fie transferată nouă”, a declarat viceprimarul.
Conform sursei citate, investiţia s-a ridicat la peste patru milioane de lei, din care 700.000 de lei a fost contribuţia Primăriei Sântana pentru amenajările exterioare, în timp ce restul sumei a fost obţinută de Guvern de la Banca Mondială.

”Construcţia a fost finalizată în luna septembrie 2017, dar clădirea nu a fost dată în folosinţă până în urmă cu trei zile pentru că nu era racordată la reţeaua de gaz şi nu avea nici toate avizele de funcţionare”, a adăugat viceprimarul.

Primăria Sântana a contactat firma care a executat lucrările şi a solicitat ca reparaţiile să fie excutate pe cheltuiala acesteia, în baza garanţiei.

Noua grădiniţă, care aparţine de Liceul Tehnologic ”Stefan Hell” Sântana, are şapte grupe, cu un total de 105 copii.

 

Sursa:observator.tv

0 0

 

 

                „Excedentul bugetar înseamnă că ai proiecte pe care le duci mai departe de la un an la altul. Excedentul s-a numit fond de rulment şi a inclus banii necesari finalizării investiţiilor. Acum i s-a schimbat denumirea, dar în esenţă tot fond de rulment a rămas, care îţi asigură banii necesari finanţării investiţiilor începute”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca.

Excedentul a devenit subiect de discuţie în momentul în care Aradul a ajuns printre cele şapte judeţe care nu primesc fonduri pentru echilibrarea bugetului din cotele defalcate din TVA, pentru că muncesc şi au investiţii!

Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean, a demontat într-o conferinţă de presă „mitul” lansat de PSD cu privire la excedentul bugetar pe care îl are instituţia. „Este cazul să clarificăm aceste aspecte, legate de excedentul bugetar. Aceşti bani sunt folosiţi pentru investiţii, fie directe, ale Consiliului Judeţean, fie cofinanţări ale unor proiecte cu fonduri europene sau guvernamentale. Există chiar şi o lege, a responsabilităţii fiscal-bugetare, care mă obligă să asigur aceşti bani, să asigur finanţarea sau cofinanţarea, după caz, a unor proiecte. Pentru că Legea Achiziţiilor Publice este stufoasă şi unele achiziţii de lucrări nu se încheie nici măcar într-un an de zile, pentru că sunt contestate, nu am reuşit să consumăm banii. Ori transferi în excedentul bugetar contravaloarea acelor contracte şi le continui anul viitor, ori renunţi la proiectele respective. Logic că am decis transferarea acestor bani în excedentul bugetar, urmând să îi folosim anul acesta”, a explicat preşedintele Iustin Cionca.

Preşedintele Consiliului Judeţean a lămurit şi afirmaţia că excedentul bugetar al Consiliului Judeţean ar fi prea mare. „Datorită acestui excedent am putut noi funcţiona în anul 2017 şi putem asigura şi în anul 2018 finanţarea investiţiilor şi cofinanţarea proiectelor! De aceea avem excedent mare? Guvernul are obligaţia, conform Legii Asistenţei Sociale, de a asigura până la 90% fondurile necesare pentru persoanele care beneficiază de sprijin din partea statului, urmând ca noi, Consiliul Judeţean, să completăm sumele necesare. Deoarece, pentru 2017 Guvernul a virat banii abia în noiembrie, am alocat din fondurile Consiliului Judeţean sumele necesare. Când am primit banii de la Guvern nu i-am mai putut consuma şi i-am introdus în excedentul bugetar, urmând ca în acest an să alocăm aceşti bani pentru secţiunea de dezvoltare. Nu ne-am permis să nu asigurăm banii necesari pentru asistenţă socială pentru că nu putem să-i neglijăm pe copiii instituţionalizaţi, nici celelalte categorii defavorizate. În schimb, pentru că am gestionat corect banul public, Guvernul ne-a pedepsit, alocând ZERO lei Consiliului Judeţean pentru echilibrarea din cotele defalcate din TVA!”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Iustin Cionca a prezentat inclusiv banii pe care Consiliul Judeţean îi alocă pentru secţiunea de dezvoltare, din excedentul bugetar.„Doar la drumuri am alocat 35 de milioane de lei, pentru studii de fezabilitate, proiecte tehnice, finanţări ale reabilitării unor drumuri sau cofinanţări la proiecte cu fonduri externe”, a completat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean.

0 0

 

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad organizează în acest weekend, la Expo Arad, cea de-a XI-a ediție a târgului Petreceri de Vis și prima ediție a Salonului Mama și Copilul, secțiune dedicată mămicilor și copiilor.

2-4 februarie, peste 90 de firme la Expo Arad

Cel mai mare eveniment de profil din vestul țării se va desfăşura în perioada 2 – 4 februarie şi va reuni în cadrul complexului Expo Arad Internaţional peste 90 de expozanţi din România şi Ungaria.

În doar 3 zile viitorii miri îşi pot planifica împreună cu specialiştii prezenţi la târg nunta mult visată, optând pentru cele mai profesionale şi actuale produse şi servicii. În cele două pavilioane puteți găsi: noile colecții ale rochiilor de mireasă și de seară, ale costumelor de miri, cele mai noi tendințe pentru decorarea spectaculoasă a locației alese, ale aranjamentelor florale și o ofertă bogată de torturi și prăjituri. De asemenea, veți găsi o ofertă diversificată de invitații personalizate pentru nuntă, pachete foto-video, verighete și destinații visate pentru luna de miere.

Program bogat pentru vizitatori și o tombolă cu premii surpriză

Pentru vizitatori, a fost pregătit un bogat program conex, cele trei zile ale evenimentului fiind completate cu momente deosebite: prezentări de rochii de mireasă, rochii de zi și de seară, dansuri de societate, populare și sportive ale ansamblurilor reprezentative ale Aradului, muzică live oferită de Q Band și Party Mix, recitaluri de muzică oferite de interpreți renumiți de muzică populară, cum este Lucian Drăgan, Gabriel Stoica, Elena Unc, cvartet de coarde, muzică la harpă, toate pentru un eveniment ce se dorește a acoperi varietatea de nevoi și preferințe ale vizitatorilor târgului.

Salon Mama și Copilul, în premieră la Expo Arad

Singurul eveniment din Regiunea de Vest dedicat actualelor și viitoarelor mămici și copiilor între 0 – 10 ani, Salonul Mama și Copilul propune vizitatorilor o ofertă bogată de produse, de la articole pentru viitoare mămici, trusouri botez, îmbrăcăminte, încălțăminte, cărucioare, scaune auto, jucării, premergatoare, scaune de luat masa, pătuțuri, mese de înfășat, accesorii, produse de baie și igienă corporală pentru bebeluși și copii.

Partenerul evenimentului este TIA carucioarbebe.ro, importator și distribuitor de articole pentru bebeluși.

TRANSPORT GRATUIT pe traseul: Podgoria – Expo Arad și retur.

Plecările din stația Podgoria:

Vineri: 12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 16.30, 17.30

Sâmbătă: 10.30, 11.30, 12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 16.30, 17.30

Duminică: 10.30, 11.30, 12.30, 13.30

Program vizitare:

Vineri, 2 februarie: 12:00 – 20:00

Sâmbătă, 3 februarie: 10:00 – 20:00

Duminică, 4 februarie: 10:00 – 16:00

 

0 0

Guvernul a alocat cel mai mic buget din istorie Consiliului Județean Arad, cele 45 de milioane de euro luate de la primăriile din județ și de la Consiliul Județean înseamnă că PSD a tăiat banii pentru modernzirea spitalelor arădene, a drumurilor județene din Arad și investițiile în instituțiile publice. Este rușinos că județe ca Vaslui, Galați și Teleorman produc de câteva ori mai puțin decât Aradul, dar PSD le-a asigurat un buget dublu față de bugetul Aradului, susține Iustin Cionca. Consiliul Judeţean Arad îşi împarte astăzi sărăcia, prin votarea bugetului.
Guvernarea PSD-ALDE a tăiat de la Consiliul Judeţean peste 10 milioane de euro, iar de la comunele şi oraşele din judeţ încă 35 de milioane de euro. În total 45 de milioane de euro pierduți de județul nostru, datorită votului parlamentarilor PSD, printre care și cei de la Arad, pe Legea Bugetului! Pe fondul acestei devalizări a bugetelor locale, consilierii judeţeni ai PSD au propus în şedinţele pe comisii o serie de amendamente prin care să se transfere dintr-un domeniu în altul sume mărunte în comparaţie cu cele peste 10 milioane de euro pe care le-au „confiscat” parlamentarii de la Consiliul Județean. Consilierii judeţeni PSD doresc să transfere 1,3 milioane de lei de la „Cultură” înspre întreţinerea drumurilor judeţene şi spitale. O iniţiativă populistă, care nu rezolvă nici problemele de la drumuri, nici pe cele legate de investiţiile din sistemul de sănătate. Consilierii judeţeni care vin astăzi cu aceste propuneri sunt complici cu colegii lor, parlamentarii PSD Arad, la sărăcirea Aradului. Dacă erau atât de preocupaţi de soarta drumurilor judeţene şi de cea a sistemului de sănătate, ar fi trebuit să ni se alăture şi împreună să încercăm să păstrăm cele 45 de milioane de euro în judeţul Arad. Nu au făcut niciun amendament când Ministerul Sănătății nu a dat niciun leu Aradului. Sau când ne-au fost tăiate de la finanțare patru drumuri județene importante. Am avut o întâlnire cu parlamentarii PSD Arad și cu consilieri județeni PSD în 17 decembrie, înaintea votării Bugetului de Stat, şi am primit asigurări de la ei că judeţul Arad nu va pierde bani. Am fost mințiți, ni s-au luat 45 de milioane de euro, iar astăzi toate primăriile din județ, și cele PSD, sunt mai sărace ca niciodată! Aceeași sărăcie este și la spitale, investiții în drumuri județene, domeniul social, cultură, turism.
Un amendament al PSD solicita ca spitalul din Sebiș să piardă 150.000 de lei, în condițiile în care deservește 70-75 de mii de arădeni și a primit ZERO lei de la Ministerul Sănătăţii! PSD cere și tăierea a 150.000 de lei de la comuna Ghioroc, dar Consiliul Judeţean va continua amenajarea parcării lacului, un proiect ambiţios, care se dovedeşte de succes la nivelul vestului României prin punerea în valoare a acestui obiectiv turistic. Oricât de mulți bani ne-ar confisca PSD, nu putem renunța la tot ce se face bun în județul Arad. Cei 150.000 de lei sunt destinaţi finalizării parcării de la lac, prin care câştigă nu doar Ghiorocul, ci întregul judeţ. Cele câteva zeci de mii de lei în plus cerute de PSD nu rezolvă criza bugetară profundă în care ne-a împins Guvernarea PSD-ALDE, în strânsă complicitate cu parlamentarii și consilierii județeni PSD Arad. Amendamentele PSD sunt doar populiste. Dacă PSD Arad era preocupat de arădeni, nu ar fi votat ca Aradului să i se ia 45 de milioane de euro. Au condamnat județul la sărăcie și încearcă acum să arunce rușinea asta pe ceilalți, dar nu vor putea, fiindcă arădenii nu îi iartă.

Sursa: Facebook Iustin Cionca

0 0

Vaslui și Galați produc de două ori mai puțin decât jud. Arad, dar PSD le-a dat un buget aproape dublu față de al nostru! Până și Teleorman, cel mai sărac județ, cu o producție de trei ori mai mică decât a Aradului, a primit un buget mai mare decât noi! Ni s-au dat 0 (zero) lei pentru echilibrare din TVA, în schimb ni s-au luat 45 de milioane de euro (!!!) prin Legea Bugetului de Stat, trimiși altor județe, probabil pe principiul: cine muncește sărăcește, cine nu muncește se îmbogățește.

0 0

Reporterii Digi 24 au vizitat Muzeul Lipova, pe care îl consideră un loc de o frumuseţe aparte, încărcat de istorie. Amenajat într-un castel vechi din secolul al 18-lea, el este potrivit reporterilor un Palat Versailles în miniatură.

 

„Miniatura sălii oglinzilor din Versailles – este păstrat în original de la familia Sever şi Marilina Bocu, mobilierul. MUSCĂ Soba de teracotă în stil roccoco, la fel şi candelabrul din cristal de Murano”, povesteşte muzeograful.

 

Clădirea în care funcţionează unicul muzeu din Lipova a aparţinut, iniţial, unei cunoscute familii de avocaţi din Arad. În 1922, castelul a fost cumpărat de omul politic Sever Bocu.

„Sever Bocu era ministru al Banatului în momentul în care începe să redecoreze casa din Lipova, pe care a cumpărat-o în 1922 şi care acum găzduieşte muzeul oraşului. Aduce în 1930, de la Viena, 4 teracote care și acum pot fi admirate” – Alexandra Marian, reporter Digi24 Timişoara.

Fosta sală de muzică a familiei Bocu găzduieşte astăzi lucrări ale unor pictori celebri. Opere care poartă semnătura lui Tonitza, Pallady sau Grigorescu pot fi admirate pe pereţii capitonaţi cu catifea.

„Expoziţia permanentă din muzeul oraşului Lipova este structurată tematic pe săli. Sala italiană, şcoala flamand-olandeză, sala franceză. Acum, aici, ne aflăm în sala picturii româneşti. Mai exact a titanilor picturii româneşti. În expoziţia permanentă întâlnim pictorul Nicolae Grigorescu, Teodor Aman, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, valoroşi pictori români şi nu numai”, adaugă Corina Dubeştean, muzeograful Muzeului din Lipova.

Într-un an, peste cinci mii de turişti trec pragul muzeului.

 

„Despre această casetă de nuntă, de secol XV, şcoală italiană de nord, mai exact de la Torino, este realizată din lemn, îmbrăcat în fildeş, os şi baga. Ce credeţi că este baga? Este materialul care se obţine prin prelucrarea carapacei broaştelor ţestoase”, explică muzeograful.

„Mi se pare foarte interesantă.”

„Educativă. Istoria locală, sunt lucruri frumoase.”

Muzeul din Lipova află chiar în centrul Lipovei. Poate fi vizitat de marţi până duminică, între orele 9 şi 17. Taxa de intrare e simbolică: 1 leu plătesc elevi, doi lei adulţii.

 

Sursa: Digi 24, https://www.digi24.ro/regional/muzeul-din-lipova-un-palat-versailles-in-miniatura-701738

2 0

Un primar priceput este capabil să genereze și să câștige proiecte bune pentru comunitatea sa. Este cazul primarului de la Borșa, care a realizat proiectul construirii unei pârtii olimpice de schi, cea mai lungă din România. Investiţia este estimată la 10 milioane de euro, din care 8,5 milioane de euro de la Ministerul Turismului, pe MasterPlanul de Dezvoltare a Turismului. Pe pârtie vor putea fi organizate competiţii naţionale şi internaţionale.

Pentru comparație, stațiunea Moneasa din județul Arad a primit de la Guvern, pe același MasterPlan, praful de pe tobă: zero lei, zero bani. Monesei i s-a alocat un parc de distracții, fără să se spună despre ce fel de parc de distracții este vorba, când începe realizarea lui și ce valoare va avea investiția.

De altfel, nu este singura problemă a comunei-stațiune Moneasa. Marile proiecte pe care le-ar fi putut câștiga pentru dezvoltare, le-a pierdut. De un an și jumătate primarul Ioan Nuțu Herbei nu este în stare sau nu vrea să prezinte conceptul de stațiune cu care se tot laudă că l-a realizat, în cadrul unui proiect (?) despre care ne îndoim că există cu adevărat. În timp ce primarul de la Moneasa are impresia că relansarea stațiunii depinde o capelă nouă în cimitir sau o stație de epurare, primarul de la Borșa a gândit o pistă de schi, o instalaţie de transport pe cablu de tip telegondolă, cu o capacitate de transport de 1.800 de persoane pe oră, tunuri de zăpadă, instalaţie de nocturnă şi lac de acumulare pentru alimentarea tunurilor de zăpadă. Și nu doar  le-a gândit, proiectul va fi depus integral la Ministerul Turismului după 15 februarie urmând să treacă prin analize şi avizări astfel încât în primăvară să fie semnat contractul de finanţare.

Lucrările ar putea începe în acest an iar în sezonul 2019/2020 pârtia să poată deveni funcţională. Finanţarea proiectului va fi asigurată din fondurile de investiţii ale Ministerului Turismului, 85%, iar restul de 15% din surse locale şi judeţene.

Construirea pârtiei de schi este o parte dintr-un proiect mai amplu al Primăriei Borşa, estimat la 70 – 100 de milioane de euro, care include încă 8 instalaţii de transport pe cablu, construirea unei arene de biatlon şi schi fond şi complex de trambuline, ajungându-se, în final, la un domeniu schiabil de 25 de kilometri.

Asta înseamnă un primar capabil, priceput, care gândește strategic în legătură cu comuna sa și știe ce trebuie să facă.

La Moneasa… ce se vede…

0 0

O zi de iulie din viața ștrandului arădean, în 1918, descrisă de ziarul Aradi Kozlony. „Este aproape de neconceput că înainte vreme puteam exista și fără ștrand la Arad, iar acum este indispensabil. Zi-lumină arădenii se bălăcesc acolo de la mic la mare. Artiștii și artistele teatrului aproape că își țin și repetițiile acolo. Directorul Teatrului, Mihaly Szendrey, face curte celor mai aranjate doamne și susține că băile acestea i-au fost recomandate pentru recuperare de medicul său curant din Karslbad. Viața oficială a ștrandului începe dimineața la ora 8, atunci pornesc „orele cucoanelor”. Ne dăm ușor seama de asta, întrucât nimeni nu se îmbăiază. Sărmanul director general al băilor, locotenentul Kotsis! Până dimineața la 11 ar putea închiria chiar și 20 de cabine unei femei, pentru ca după ora 11, când încep orele plajei comune, să fie pus în situația să distribuie câte 20 de femei într-o cabină! Mai nou o barcă cu motor legată de malul Mureșului se joacă cu imaginația publicului vizitator, promițând accesul mai rapid de pe un mal pe celălalt. Probabil însă și barca aceasta cu motor se comportă ca zânele ștrandului: promite, dar nu oferă!”

Ștrandul militar de pe Mureș (care la vremea respectivă era considerat obiectiv militar și se afla în apropierea Podului Decebal, de astăzi!) a fost înființat aproximativ pe amplasamentul de astăzi al ștrandului. El nu trebuie confundat cu ștrandul Neptun. Ștrandul Neptun era între actuala bază Constructorul și clubul de canotaj Voința, iar ștrandul militar pe malul opus al Mureșului. Ștrandul militar a devenit în anul 1918 atât de popular și de aglomerat, încât colonelul Fiedler Imre a dispus măsuri de natură să protejeze intimitatea unității militare din Cetate.

„Având în vedere că ștrandul militar a fost înființat înainte de toate pentru satisfacerea nevoilor cadrelor militare și aparținătorilor acestora, dar este tot mai mult utilizat de civili, decretăm că în viitorul apropiat vor avea acces aici doar acei civili care și-au cumpărat până astăzi (31 iulie, n.n.) abonamente de sezon. Datorită aglomerației amintite, nu se mai pun în vânzare bilete pentru o zi și abonamente de sezon”, a decretat comandantul Fiedler.

Presa locală comenta că arădenii obișnuiți cu noul ștrand militar vor primi probabil cu tristețe aceste măsuri severe. În ajutorul lor a venit administrația ștrandului Neptun, care în urma unui acord cu unitatea militară a făcut următorul anunț: „Aducem la cunoștința publicului interesat că ștrandul de peste Mureș, vis-a-vis de ștrandul Neptun, stă atât la dispoziția doamnelor, cât și la dispoziția domnilor, în cazul în care dispun de un bilet de zi valabil. Abonații ștrandului militar pot folosi fără niciun bilet suplimentar și ștrandul Neptun.”

0 0

Fetiţa nu a văzut culoarea roşie a semaforului şi nici nu a auzit zgomotul. A ajuns direct sub puntea tramvaiului. Pompierii au intervenit imediat. A urmat o luptă contracronometru.

Ca prin minune fetiţa a suferit doar câteva răni uşoare. Pompierii au fost nevoiţi să ridice tramvaiul de la sol ca să o elibereze. Vatmanul, o femeie, spune că a văzut-o pe copilă şi a frânat cât a putut, dar nu a reuşit să evite accidentul. Fetiţa rămâne deocamdată la spital.

 

Sursa:observator.tv

0 0

Deputatul PSD de Arad Adrian Todor nu s-a remarcat cu nimic în Parlamentul României, în peste un an de zile, de când și-a luat în primire funcția plătită regește. Încasează lunar aprox. 40.000 de mii de lei (ați citit bine, aproape 10.000 de euro!) salar și sumă forfetară, dar activitatea sa este rușinos de palidă.

Potrivit situației oficiale realizată de secretariatul Camerei Deputaților și postată pe portalul www.cdep.ro, deputatul Todor a vorbit o singură dată în plen. 31 de secunde, în anul 2016. De fapt, sunt cele 31 de secunde la rostirea jurământului! După acest efort, anul trecut s-a odihnit și nu a mai luat cuvântul deloc în plen.

Un calcul matematic simplu ne arată că deputatul PSD de Arad Adrian Todor a fost plătit cu aprox. 4000 de euro pentru fiecare secundă în care a vorbit în plenul Camerei Deputaților!

Desigur, în calculul salariului intră că în anul 2017, Todor a avut două interpelări și două întrebări, ambele depuse în scris. Cireașa de pe tortul activității sale parlamentare a fost moțiunea de cenzură pe care a susținut-o împotriva propriului său Guvern, atunci când președintele PSD Liviu Dragnea le-a comandat pesediștilor din țară debarcarea premierului PSD Sorin Grindeanu. Iar cum PSD Arad pupă mâna lui Dragnea, Todor a executat.

„Nu ne mândrim cu activitatea deputatului Todor. A votat ca județul Arad să piardă 45 de milioane de euro, de la 1 ianuarie, prin Legea Bugetului. A susținut Guvernul lui Dragnea, care a dat Ordonanțele Rușinii, noaptea, ca hoții, pentru scăparea corupților. A votat Legile Justiției, o bătaie de joc la adresa românilor corecți, cinstiți, care se trezesc că datorită intereselor unor pesediști certați cu legea au dintr-o dată drepturi mai puține decât infractorii”, a declarat secretarul general al PNL Arad, Răzvan Cadar.

0 0
Consiliul Judeţean Arad mai face un pas important pentru realizarea
proiectului de modernizare a drumului judeţean Sînmartin-Olari-Caporal Alexa. În
prezent, proiectul este în faza exproprierii unor parcele de teren. Procedura a
demarat în luna octombrie, urmând ca acum să se aprobe sumele individuale
aferente despăgubirilor cuvenite fiecăruia dintre proprietarii sau deţinătorii
expropriaţi şi a termenului în care aceste sume vor fi virate.
La şedinţa extraordinară de mâine, pe masa consilierilor judeţeni se va afla
un proiect de hotărâre care vizează aprobarea acestor sume, act necesar pentru
continuarea proiectului.
Modernizarea drumului judeţean Sînmartin-Olari-Caporal Alexa se va
realiza în urma unui proiect în valoare de 47,6 milioane de lei, prin Programul
Naţional de Dezvoltare Locală, câştigat de Consiliul Judeţean Arad.

0 0

Caz şocant în Arad! Îl loc să-şi îngrijească fostul socru, un individ de 41 de ani, l-a ucis cu… cruzime. Grav bolnav, bărbatul de 62 de ani era la pat şi nu s-a putut apăra de loviturile agresorului. Chiar acesta a anunţat apoi familia, spunând că omul a căzut şi s-a lovit la cap, însă urmele de violenţă de pe corpul victimei au creat imediat suspiciuni. 

Primele care au ajuns la apartamentul din Arad au fost chiar rudele victimei. Fuseseră chemate chiar de către fostul ginere, pe motiv că bărbatul de 62 de ani a căzut din pat şi s-a lovit grav la cap. Familia l-a găsit, însă, fără suflare, într-o baltă de sânge. Îngroziţi, oamenii au pus mâna pe telefon şi au sunat la 112 mai ales că fostul ginere mirosea puternic a… alcool.

 

Alertate, autorităţile au ajuns de urgenţă la locuinţa victimei. Criminaliştii au găsit mai multe urme de violenţă pe corpul bărbatului. Cred că ar fi fost lovit în mod repetat cu obiecte contondente. Procurorii au deschis o anchetă, iar acum individul de 41 de ani este suspectat de…  crimă. A fost deja audiat.

Trupul fără viaţă a fost transportat la Medicină Legală pentru necropsie. Apartamentul în care bărbatul şi-a găsit sfârşitul fusese închiriat luna trecută chiar de către fiica sa. Femeia lucrează în străinătate şi şi-a rugat fostul soţ să aibă grijă de tatăl grav bolnav. De altfel, chiar astăzi, victima trebuia să se interneze în spital pentru tratament. Fiica sa a fost anunţată de poliţişti despre tragedie şi trebuie să se întoarcă, acum, în ţară, pentru înmormântare.

 

Sursa:observator.tv

0 0

Se împlinesc astăzi, 31 decembrie, 99 de ani de la instalarea la Arad a armatei de ocupație franceză! De fapt era vorba despre trupe de menținere a păcii, după ce Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a determinat ciocniri armate pe străzile Aradului și în localitățile din jur. Aradul a rămas până în 16 iulie 1919 sub ocupație franceză.

Militarii francezi conduși de maiorul Martin au ajuns în gara din Arad pentru a dezarma taberele insurgente române și maghiare, după cum declara generalul Berthelot, citat de presa locală. Berthelot fusese cu două zile mai devreme în oraș (duminică, 29 decembrie), pentru a anunța conducerea Aradului despre pașii care se vor face pentru liniștirea beligeranților.

Aradul era un oraș tulburat. Focuri de armă s-au tras în centru, dar și în mai multe localități din județ, taberele română și maghiară s-au ciocnit în repetate rânduri după Marea Unire. În timpul primirii generalului Berthelot la Hotelul Crucea Albă, un alt incident sângeros a degenerat din adunarea publică din fața hotelului. Steagul maghiar cu stemă, fluturat de un fost militar combatant al trupelor maghiare, a fost călcat în picioare de o parte dintre manifestanți, români, ceea ce a determinat noi ciocniri violente între cetățenii radicalizați: unii ofensați de apariția steagului, ceilalți scandalizați de profanarea sa. În acest context soseau militarii francezi în oraș.

Arădenii au așteptat mai multe ore la gară sosirea militarilor, în cursul zilei de 30 decembrie. Spre seară a sosit vestea că trenul va ajunge de la Timișoara în cursul nopții. În data de 30 decembrie, la ora 11, comandamentul militar al gării a fost înștiințat telegrafic de Ministerul de Război despre sosirea a două batalioane franceze. Ministrul a pus în vederea garnizoanei arădene că francezii depășesc linia de demarcație, au dreptul să mențină ordinea în oraș dar nu și să dezarmeze militarii români din garnizoana Aradului. Ministrul, în vederea prevenirii ciocnirilor armate, a lăsat la latitudinea comandantului garnizoanei decizia de a se pune la dispoziția comandanților militari francezi. În după-amaza aceleiași zile împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos a fost anunțat că șase sute de militari francezi din trupele de cavalerie vor ajunge la Arad.

În data de 31 decembrie, la ora 8 dimineața, trenul încă nu ajunsese în gara arădeană. Conducerea orașului s-a aliniat pe peron pentru primirea festivă: împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos, primarul Lőcs Rezső, Iustin Marșieu, dr. Nagy Sándor, Zima Tibor, Winkler József, Bodnár Jakab, Kranovszky Géza, Adler Sámuel, locotenent colonelul Königesz Rudolf (șeful gării), maiorul Jellusig Oszkár.

La ora 10,30 jurnaliștii arădeni prezenți la gară au aflat că trenul militar s-a oprit la Vinga, unde locomotiva a rămas fără cărbuni. Dr. Varjassy Lajos a dispus trimiterea unei locomotive de rezervă care să tracteze trenul la Arad.

Garnitura a intrat în gara arădeană în jurul prânzului, în ultima zi a anului 1918. 15 ofițeri și 210 soldați au fost primiți de oficialiăți. Comandantul unității franceze, maiorul Martin, ofițer al Primului Batalion African de Vânători, a surprins asistența cu eleganța și distincția sa, potrivit relatării ziarului Aradi Közlöny.

-Parlez-vous français? – i s-a adresat împuternicitului guvernamental dr. Varjassy Lajos, și s-a bucurat de răspunsul afirmativ primit în limba franceză. Potrivit dispozițiilor ofițerului francez, soldații săi urmau să petreacă noaptea în depozitul gării, pentru ca a doua zi să intre în marș în oraș.

Abia după prezentările oficiale și întâlnirea cu autoritățile militare arădene (pe care a insistat să le cunoască de îndată), maiorul Martin a permis coborârea din tren a celorlalți ofițeri. Presa a surprins întrebarea unuia dintre ei, urmată de râsul relaat al camarazilor săi:

-În toată gara nu e nicio femeie?

În sediul comandamentului gării maiorul Martin a dat dispozițiile organizatorice, apoi ofițerii au fost conduși la restaurantul gării, unde gazdele arădene au oferit un dineu (apreciat de presa vremii ca „minunat”).

Prima interacțiune între soldații arădeni și cei francezi a fost pentru… țigări. Francezii îmbiați cu țigări ungurești s-au împrietenit rapid cu localnicii.

Aradi Közlöny relatează pe larg și episodul dineului. Împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos s-a adresat în limba franceză ofițerilor ajunși în oraș, cu cuvintele: „Deși trupele Antantei au depășit linia de demarcație, fapt pentru care protestăm în deplinătate cunoștință de cauză, totuși, primiți domnule maior, salutul nostru cordial, întrucât știm că sunteți prezenți aici pentru menținerea ordinii. Vă rugăm să faceți asta în colaborare cu noi.” Răspunsul lui Martin a fost laconic: „Mulțumesc, mă voi bucura dacă activitatea noastră comună va avea fi încununată de succes”.

În numele Consiliului Național Maghiar și al Consiliului Muncitoresc dr. Nagy Sándor s-a adresat tot în limba franceză comandantului, cu vorbele: „Domnule maior, vă salut în numele Consiliului Național Maghiar arădean și al Consiliului Muncitoresc. În actuala noastră situație tristă salutăm cordial ostașii măreței națiuni franceze, veniți în scopul menținerii ordinii. Știu foarte bine că poporul francez este dintotdeauna port-stindardul civilizației și al gândirii umaniste. Nutrim speranța că activitatea de producție va continua nestingherită, în pace și liniște, în formă organizată. Asta a fost cea mai sigură garanție a ordinii în trecut și va fi și în viitor. Fiți bineveniți în numele tuturor locuitorilor orașului nostru!” Răspunsul maiorului francez a fost considerat „deosebit de important și relevant”, de către presă: „Nu am nici cea mai vagă intenție să mă amestec în problemele sociale și în activitatea industrială”.

Primarul Aradului, Lőcs, a declarat că armata de ocupație franceză este primită în orașul de pe Mureș fără niciun resentiment, fără nicio atitudine dușmănoasă, cu încredere și liniște. „Nu le considerăm adversare, mai ales că avem convingerea că vor fi respectate condițiile acordului de încetare a focului. Am încredere că și trupele de ocupație franceze se raportează la Arad cu aceleași sentimente și că vor manifesta înțelegere față de populația civilă a Aradului”.

Avocatul dr. Iustin Marșieu l-a salutat pe maiorul Martin în limba română. Presa maghiară nota cu o tentă malițioasă că cel care avea să devină primul prefect român al Aradului a avut nevoie de un traducător pentru a se adresa francezilor. Traducătorul era membru al Gărzii Naționale Române. Mesajul scurt al lui Iustin Marșieu a fost următorul: „Domnule maior! Luați sub protecția dvs. românii din Arad, să nu se mai poată repeta incidente similare cu cel de duminică (atunci când au fost trase focuri de armă pe străzile Aradului, n.n.).” „Fiți fără grijă”, a răspuns maiorul, făcând o ușoară reverență.

Presa a mai notat cum maiorul Martin a fost flancat în timpul ceremoniei de doi tineri ofițeri: căpitanul Vladimir Netchaeff și căpitanul Le Poultin.

Întrebat de presă dacă este francez, Netchaeff a declarat în limba franceză că este rus, aghiotantul maiorului Martin. Apoi s-a interesat de la jurnaliști, în limba germană, dacă Aradul este un oraș mare. I s-a răspuns că este un oraș cultural, unde domnii ofițeri se vor simți bine, mai ales dacă vor zăbovi mult.

Meniul dineului a constat în supă și friptură de pui. Din delegația maghiară au fost invitați la masa comandantului francez Varjassy, Lőcs, Königesz și Jellusig. Discuțiile au continuat până după miezul nopții despre condițiile ocupării Aradului de către trupele franceze.

În concluzia reportajului său din gară, ziaristul maghiar al publicației Aradi Közlöny nota: „Francezii sunt politicoși, atenți, dar sunt militari. Execută comanda. În acest moment nu putem ști ce va aduce ziua de mâine. Am devenit oraș ocupat, unde toate drepturile și libertățile sunt în mâinile militarilor străini și în fața dorințelor noastre stă poarta ferecată a interdicțiilor. Datoria noastră, din acest moment, este să ne supunem. Dar nu e dificil să te supui acolo unde calea activităților cotidiene este stabilită de oameni cu gândire umanistă și de reguli care nu pot conduce altundeva decât la respectarea prevederilor stabilite prin litere lucioase. Avem toate motivele să ne lăsăm soarta provizoriu în mâinile francezilor și să îi primim cu respectul unui popor liber”.

 

Ce s-a întâmplat în 29 decembrie 1918? Patru morți, 12 răniți

 

Avem două puncte de vedere diferite a incidentelor din 29 decembrie, de la Arad, care au determinat grăbirea instalării armatei franceze de menținere a păcii.

Un punct de vedere aparține publicistului Isaia Tolan și este relatat în volumul „File din istoria Aradului”, reluat mai târziu de istoricul arădean Horia Medeleanu.

„În 29 decembrie – zi de duminicã – a sosit la Arad, generalul Berthelot. A fost întâmpinat de o mare mulţime de intelectuali şi ţărani români, îmbrăcaţi în port de sărbătoare, care l-a condus pe general pânã la hotelul „Crucea Albã“. Aici a apãrut un tânãr secui soldat (cu nume românesc Berşan) purtând un steag maghiar plin de noroi, pe care l-a fluturat spre români, mânjindu-le faţa. Imediat s-a răspândit zvonul că steagul maghiar era murdar fiindcă românii l-au cãlcat în picioare! S-a dat comanda: toţi maghiarii fără arme să alerge la cazarmă dupã arme! Cei care aveau deja arme, au început să tragă salve şi mulţimea românilor s-a împrăştiat de-a lungul bulevardului. O parte din ungurii înarmaţi a pornit după generalul Berthelot, care se ducea la reşedinţa episcopală. S-a tras asupra automobilului său rănindu-i şoferul. De la reşedinţa episcopală, grupul de unguri s-a deplasat la casa lui Ştefan Cicio Pop, pe care au supus-o unui foc năprasnic. (Cu mulţi ani în urmă, Doamna Ana Birtolon, fiica lui Cicio Pop, mi-a povestit acele momente de groază în care stătea culcată pe podea şi gloanţele şuerau pe deasupra ei).

Grosul maghiarilor înarmaţi a alergat pe bulevard după românii care fugeau încercând să scape.  I-au prins în faţa cafenelei şi hotelului „Central“. S-a tras în cruciş, din patru părţi. Au căzut morţi şi răniţi. Atacatorii s-au îndreptat apoi spre sediul gărzii româneşti. După un lung şi sângeros asediu, atacatorii au reuşit să dezarmeze garda românească, distrugându-i totodată actele şi documentele. A fost un adevãrat „pogrom“” – relatează Tolan.

Al doilea punct de vedere îl aflăm din publicația Aradi Közlöny care marți, 31 decembrie, consacră două pagini și jumătate (un sfert de ziar) evenimentului sângeros.

Ziarul descrie sosirea la Arad a generalului Berthelot, în dimineața zilei de duminică, 29 decembrie, în jurul orei 9. În fața Hotelului Crucea Albă (lângă Teatru) intelectuali români și soțiile acestora, în port popular, îl așteptau pe general. Mulțimea de mii de persoane l-a ovaționat pe general, iar românii au organizat o defilare cu steagurile tuturor statelor Antantei. Românii au cântat imnul românesc, maghiarii imnul maghiar și cântecul de luptă al lui Kossuth Lajos. Inițial au cântat alternativ, apoi, relatează ziarul, românii scandau „Să trăiască” în timpul cântecelor maghiare, creându-se o vociferare generală. Este momentul în care apare steagul maghiar cu stemă, purtat de soldatul secui Berszan Gyorgy, ostaș din Regimentul 5. Steagul aparținea agenției de asigurări Lloyd, după ce inițial vicecomitele Shill Jozsef a refuzat să pună la dispoziție steagul maghiar al Comitatului. În busculada creată, steagul a fost smuls. Berszan avea să declare mai târziu la poliție, potrivit ziarului Aradi Kozlony, că ordinul de a i se lua steagul a fost dat de trei ofițeri români și executat de „domni îmbrăcați în port popular românesc”. Steagul a ajuns pe pământ, unde în busculada creată a fost călcat în picioare. Berszan la recuperat și l-a ridicat deasupra capului, murdar de noroi. În acest moment avem două scenarii diferite ale relatării ziarului Aradi Közlöny: potrivit primei variante, un gardist român a tras mai multe focuri de armă în steag, iar potrivit celeilalte, un ofițer român a tăiat steagul cu baioneta. Și de aici s-a declanșat iadul! Au fost trase mai multe focuri de armă. Garda Națională Română a fost mobilizată, la fel și poliția, care a primit instrucțiuni să nu folosească arma împotriva arădenilor.

Generalul Berthelot a părăsit hotelul, întâlnindu-se cu Ștefan Cicio Pop. Între timp, maghiarii s-au înarmat din cazărmi și au invadat străzile centrale. Ziarul maghiar relatează că maghiarii au pornit în coloană înspre gară, dar au fost întâmpinați în dreptul Hotelului Central de 15 gardiști români, care au tras asupra mulțimii. Oamenii panicați au fugit pe străzile laterale, înspre parcul de lângă Mureș.

În centrul Aradului au început împușcăturile. S-a tras asupra Primăriei, a Casei de Economii, a magazinului lui Kerpel Vilmos, asupra Palatului Finanțelor, a Cafenelei Centrale, asupra clădirii Comitatului, unde glonțul a lovit un dulap.

Ciocnirea de la Hotelul Crucea Albă a avut un mort: agricultorul Leontin Ceară (Csara), din Lipova, sosit în dimineața aceea la Arad, a fost împușcat în inimă. Un al doilea mort nu a fost identificat, el a fost dus în capela cimitirului Eternitatea.

În fața Hotelului Central a fost rănit un copil de 14 ani din Miniș, Ioan Norău (Noro Janos), împușcat în laba piciorului drept. Un alt copil de 14 ani, elev în Arad, Sz. Nagy Karoly, a fost împușcat în abdomen și a fost transportat în comă la spital. Tâmplarul Spitz Ignac a fost împușcat în cap. Locotenentul Gărzii Naționale, Tiberiu Mărculescu, a fost linșat de mulțime și s-a ales cu răni grave (cea mai gravă a fost o lovitură în cap cu patul puștii).  Un gardist român a fost rănit cu baioneta de un soldat maghiar, în timp ce îl dezarma.

Ziarul Aradi Közlöny notează că deschiderea focului de către gardiștii români s-a soldat cu consecințe teribile: soldații maghiari au început să tragă fără control după românii care încercau să scape de mulțimea de urmăritori înarmați. În fața Hotelului Crucea Albă a fost împușcat în coastă agricultorul târnovan Gheorghe Groda (28 de ani) și tot aici a fost lovit în cap agricultorul arădean Gheorghe Grec (36 de ani). Agricultorul Petică Sava (24 de ani) din Șiria, a fost împușcat în pulpa dreaptă. Francisc Stancu (19 ani) a fost împușcat în coaste și a suferit o rană la cap țăranul Petru Todoran (21 de ani) din Sâmbăteni. Avram Tripa (17 ani), agricultor din orașul Arad, a fost împușcat în brațul stâng. Alte patru persoane s-au prezentat cu răni la spital, dar după pansare au refuzat internarea. Pe malul Mureșului au fost și alte victime. Agricultorul român Nicolae Barna (48 de ani) din Covăsânț a fost împușcat mortal lângă rău.

În oraș s-a răspândit zvonul că manifestanții români au fost plătiți cu 40 de coroane și mâncare, dar agricultorii români răniți, interogați de poliție, au declarat că aceste zvonuri sunt minciuni sfruntate (potrivit aceluiași ziar Aradi Közlöny). Ei ar fi declarat că în localitățile limitrofe Aradului s-a anunțat că sosește în oraș un general prieten cu românii, primit de populația română cu o manifestare publică de simpatie.

Maghiarii au ocupat Hotelul Crucea Albă, au pus pe el drapelul maghiar. Mulțimea exaltată a fost liniștită de un anume Hupert Henrik, care de la balconul hotelului s-a adresat oamenilor, promițând răzbunare pentru profanarea steagului maghiar și le-a promis că toți sunt pregătiți pentru salvarea Ungariei.

Armata s-a pregătit pentru apărarea Gării, cu o sută de militari.

În jurul prânzului, maghiarii înarmați au înconjurat sediul Gărzii Naționale Române (actualul spital de O.R.L. şi oftalmologie, din strada Tudor Vladimirescu, colţ cu piaţa „Mihai Viteazul“), cerând predarea armelor. Li s-a răspuns cu foc de armă. A intervenit armata, care a împrăștiat mulțimea și a confiscat de la Garda Națională puștile și două arme automate.

Oamenii au luat cu asalt apartamentul avocatului Victor Hotăran, sub pretextul că s-ar fi tras de acolo. În realitate, se pare că maghiarii s-au răzbunat pentru comportamentul anti-maghiar al tatălui lui Hotăran, de la Șiria, „considerat abuziv chiar și de către români” (notarea ziarului Aradi Közlöny). Ancheta poliției a stabilit că nu s-a tras din casă spre stradă, ci din stradă spre casă, iar praful din tencuială i-a făcut pe insurgenți să creadă că este praf de pușcă. De pe casa unui oarecare Ispravnic s-a încercat îndepărtarea drapelului românesc.

Geamurile casei lui Ștefan Cicio Pop au fost sparte, mulțimea de maghiari a protestat în fața casei. Ziarul maghiar nu amintește despre focuri de armă care ar fi fost trase acolo.

Potrivit bilanțului oficial din ziua turbulențelor, au fost trei morți și 12 răniți, cu mențiunea că a patra persoană a decedat mai târziu.

La ora 13, patrule comune ale poliției și armatei au pornit în tot centrul orașului și mai târziu în cartiere. Primarul a dispus starea de necesitate, ca după ora 18 nimeni să nu mai poată fi prezent pe stradă, nici măcar cu permis special. La ora 16 au fost afișate afișe care anunțau această măsură. Toate localurile publice au fost închise la ora 18. Porțile caselor s-au închis la aceeași oră, iar armata a reveni în Cetate. Menținerea ordinii a rămas pe seama poliției.

Iată, așadar, punctul de vedere al ziarului maghiar, pe care trebuie să îl cântărim cu rezerva unui subiectivism specific unei publicații militante. Totuși, remarcăm caracterul obiectiv al relatării care nu încearcă să stabilească vinovați sau să cosmetizeze situația, reflectând și punctul de vedere al organizatorilor români ai demonstrației din fața Hotelului Crucea Albă (Iustin Marșieu și Ioan Moldovan, vicepreședintele Băncii Victoria) și cel al autorităților maghiare.

 

Apelul arădean la militarii francezi din armata de ocupație

 

Ziarul Aradi Közlöny, apropiat al conducerii administrative a Aradului, pubica pe prima pagină, în 31 decembrie, un apel bilingv, maghiar și francez (o coloană în limba maghiară, o coloană în limba franceză) către ofițerii armatei de ocupație. Notăm faptul că Aradi Kozlony era publicația comunității maghiare din Arad, cel mai puternic, răspândit și influent ziar local arădean, militant activ pentru drepturile maghiarilor și integritatea statului maghiar.

Mesajul este într-o notă evidentă de conciliere, o declarație scrisă nu doar a conducerii ziarului, ci a administrației orașului în raport cu armata de ocupație. Citim printre rândurile sale un apel la ofițerii francezi, o teamă de viitor, de răzbunarea cuceritorilor în relația cu cei cuceriți. Apelul trebuie pus în context. Aradul a luptat până în urmă cu o lună și jumătate împotriva Antantei din care făceau parte francezii, iar Cetatea Aradului a fost încă de pe vremea războaielor napoleonene închisoare pentru francezii care au înfruntat Imperiul Habsburgic.

Iată, așadar, că îngrijorarea vădită a comunității arădene era justificată. Cu atât mai mult a comunității maghiare, care putea fi considerată ostilă intereselor franceze.

În această notă putem interpreta apelul ziarului Aradi Közlöny nu numai ca o capitulare, ci ca un apel la milă și compasiune, un manifest de supușenie față de puterea care avea drept de viață și de moarte în Aradul tulburat al acelei perioade.

„Francezi,

Până când soldățeii de plumb ai literelor tipărite ale ziarului nostru vor saluta cu respect cititorul, se va fi împlinit ceea ce prevedeam cu mare strângere de inimă: Aradul devine oraș ocupat!

De ce am nega? Luăm asta la cunoștință cu durere de suflet. Sufletul nostru tânjind după libertate se gândește doar la cătușele acestei constrângeri, și avem nevoie de timp să ne dezmeticim și să realizăm faptul că cei care vin sunt francezi.

Sunt francezi, iar obrazul nostru trist se înveselește.

Sunt francezi, iar inima noastră tristă se umple de căldură!

Durerea noastră se ostoiește și repetăm de o sută de ori: vin francezii, vin francezii, francezii!

Ce pericol ne-ar putea paște cu această ocupație? Doar vin la noi fiii acelei națiuni care știe aprecia cel mai bine libertatea. Poate veni la noi ca asupritor acela care are ca patrie căminul bogat al drepturilor omului? Și poate fi adversarul nostru națiunea pe care noi nu am socotit-o adversară nici în cele mai sângeroase zile ale războiului mondial?

Și în aceste zile întunecate trebuie să ne înțeleagă. Ei sunt vitejii culturii franceze, iar sufletul lor e plin de umanismul culturii lor milenare. Știu la fel de bine ca noi că războiul s-a încheiat, iar arma nu mai este de acum ucigașa vieții scumpe a omului. Poate fi doar instrumentul menținerii ordinii și poate urâți mâna umană creată pentru muncă doar atât vreme cât societatea trebuie protejată de anarhia distructivă.

Francesi vin să mențină ordinea. Nu vor avea o sarcină dificilă.

Nici noi înșine nu ne dorim altceva decât ordine, liniște, pace!

Credem că acestea ni le aduc francezii.

Știm că sunt echidistanți și obiectivi. Și în acțiunile lor vor folosi pentru toți, indiferent de naționalitate, aceeași unitate de măsură.

Ce motive am avea, așadar, să ne temem de ocupația franceză? Să vină să ne cunoască! Suntem convinși că vor fi martorii oculari ai dreptății noastre.

Să îi primească pe pământul Aradului cel mai sincer salut al maghiarilor arădeni. Să primească manifestările sincere de simpatie față de națiunea franceză, cu care poporul maghiar onorează prin ei întreaga națiune glorioasă franceză”!

 

(Andrei Ando)

  

0 0

2017: investiţii de 11 milioane de lei în Spitalul Judeţean Arad şi proiecte de 58 de milioane de euro

pentru modernizarea a şapte secţii!

 

 

Anul 2017 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru sistemul de sănătate publică din judeţul Arad, de la preluarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă de către Consiliul Judeţean, în anul 2010, de la Ministerul Sănătăţii.

„În programul meu administrativ dezvoltarea sănătăţii publice arădene este pe primul loc, fiindcă sănătatea copiilor, părinţilor noştri, a fiecăruia dintre noi, este ce avem mai de preţ. Am luat în serios această provocare, astfel încât Consiliul Judeţean Arad a depus proiecte în valoare de aproximativ 58 de milioane de euro, în 2017, pentru construirea şi modernizarea de noi secţii de spital”, a afirmat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Din resursele Consiliului Judeţean au fost realizate investiţii în patru direcţii:

– achiziţii de aparatură medicală nouă: 5 milioane lei;

– cheltuieli de funcţionare şi servicii: 1,65 milioane lei;

– aparatură în leasing pentru Chirurgie şi Terapie Intensivă: 900.000 lei;

– proiecte pentru modernizare: 500.000 lei.

În plus, s-a prevăzut, pentru cofinanţarea proiectelor, suma de 2,8 milioane lei.

Printre multe altele, s-a achiziţionat un aparat RMN în leasing, după ce Ministerul Sănătăţii a refuzat să îşi onoreze contractul cu Spitalul Judeţean şi nu a mai trimis la Arad aparatul RMN promis încă de anul trecut. Printre alte investiţii importante în aparatură sunt

– un digitizor pentru secţiile Pneumologie şi TBC (108.000 de lei);

– aparat radiologie intervenţională cu braţ (385.000 de lei);

– masă de operaţie bloc operator III (108.000 de lei) etc.

De asemenea, Primăria Municipiului Arad a alocat pentru anul acesta 2,7 milioane de lei pentru achiziţionarea de aparatură şi pentru lucrări de reabilitare a unor secţii (Primăria alocă bani pentru dotarea şi întreţinerea secţiilor care au aparţinut de fostul spital municipal). Cei mai mulţi bani, alocaţi de Primăria Arad au fost folosiţi pentru dotarea secţiilor ATI II şi Chirurgie II precum şi a Compartimentului Oftalmologie.

Pe lângă toate acestea, şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad a investit, din surse proprii, aproximativ 1.100.000 de lei pentru achiziţionarea de aparatură medicală.

Una dintre cele mai importante realizări în domeniul sănătăţii publice arădene o reprezintă noua secţie TBC din cadrul S.C.J.U. Arad. Vechea secţie a funcţionat până în luna februarie 2017 într-un imobil care este proprietatea Arhiepiscopiei Judeţului Arad, în baza unui contract de închiriere. Consiliul Judeţean Arad a procedat la construirea unui spital nou, care să asigure condiţiile legale pentru desfăşurarea actului medical. În luna martie 2017, secţiile Pneumologie şi TBC au fost relocate în sediul nou construit în Arad, str. Ludwigh Roth nr. 2-4, Cartierul Grădişte.

Anul acesta am demarat programul judeţean de screening mamar, pentru depistarea precoce a cancerului la sân. Până astăzi, peste 900 de femei din judeţul nostru au beneficiat de acest program important, fiindcă incidenţa îmbolnăvirilor de cancer mamar este foarte ridicată în judeţ.

„Ministerul Sănătăţii nu a alocat anul acesta bani pentru modernizarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, în schimb, accentuez, ne-a luat aparatul RMN promis. În loc de bani, Ministerul a trimis la Arad… sms-uri, să se intereseze cum se simt pacienţii în spitalul pe care nu îl finanţează!

Le mulţumesc partenerilor noştri pentru colaborarea în anul 2017 pentru dezvoltarea spitalului din Arad: Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arhiepiscopia Aradului, societatea civilă, cetăţenii români şi străini care au făcut donaţii importante pentru spital, în special din Germania (pentru Pediatrie 2, Ortopedie, Cardiologie) şi din Suedia”, a completat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean.

Anul acesta, pentru renovarea secţiei Infecţioase Copii, Asociaţia „Cetatea Voluntarilor” a primit marele premiu pentru voluntariat în domeniul medical, la nivel naţional. Este un proiect important, care ne demonstrează ce lucruri importante se pot realiza prin implicarea societăţii civile alături de administraţia locală în proiectele mari ale Aradului.

De asemenea, Sergiu Bîlcea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, a subliniat, cu prilejul prezentării noii clădiri TBC, că eforturile administraţiei judeţene, de a investi în Sănătate, nu sunt urmate şi de administraţia centrală. „Această nouă clădire spitalicească, finalizată exclusiv din fondurile Consiliului Judeţean, este dovada faptului că administraţia judeţeană investeşte în Sănătate, ca şi în toate celelalte domenii de interes pentru arădeni. Din păcate, chiar dacă suntem în perioada sărbătorilor, sunt nevoit să trag un semnal de alarmă cu privire la fondurile de care va dispune judeţul nostru în 2018. Aradul nu primeşte bani din cotele defalcate din TVA şi, astfel, vor fi afectate investiţiile importante ale judeţului nostru. Suntem în situaţia în care judeţe ca Vaslui sau Teleorman, care produc mult mai puţin decât Aradul, să aibă bugete mai mari. Sunt de acord cu solidaritatea între judeţe, dar trebuie apreciată munca noastră, trebuie ca Guvernul să dea dovadă de mai mult respect faţă de Arad şi de arădeni! Sper ca în 2018 să dăm dovadă de mai multă înţelepciune şi să fim mai atenţi la nevoile arădenilor, să le oferim mai mult respect!”, a afirmat Sergiu Bîlcea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad.

***

Printre cele mai importante proiecte realizate anul acesta de Consiliul Judeţean Arad pentru modernizarea Spitalului se numără:

–  Reorganizare spaţial-funcţională a S.C.J.U. Arad „Construire Secţii Obstetrică – Ginecologie şi Neonatologie, Secţie Chirurgie Infantilă, Secţie Pediatrie în incinta S.C.J.U. Arad”, cu finanţare prin CNI. Reorganizare presupune demolarea, schimbarea destinaţiei unor construcţii existente, cât şi realizarea unor construcţii şi amenajări noi. Valoarea estimată a investiţiei este de 41.214.921 euro (TVA inclus). Consiliul Judeţean Arad a alocat 37.000 lei pentru achiziţia de servicii de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice, faza S.PF, în valoare de aferente realizării investiţiei. Procedura de achiziţie este în derulare.

– Construire Secţie de Oncologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, municipiul Arad, str. Vicenţiu Babeş nr. 11-13, cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2017-2020. Consiliul Judeţean Arad beneficiază de finanţare pentru acest obiectiv în valoare totală de 17.008.200 lei. Pe 29.11.2017  fost semnat un contract cu privire la achiziţia de Servicii elaborare documentaţii tehnico-economice, faza D.A.L.I. cu o valoare de 132.500 lei.

– Construirea unui spital de Psihiatrie la Căpâlnaş, în valoare de 26,9 milioane lei, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Extinderea   Unităţii de Primire Urgenţe din cadrul S.C.J.U. Arad prin PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2014-2020. Valoarea totală a investiţiei, construcţie corp clădire nou, cu regim de înălţime Parter (suprafaţă construită desfăşurată 225 mp) şi dotarea cu aparatură medicală (tomograf, aparat radiologie digitală, ecograf cu aplicaţii cardio) este de 1.426.455 euro (TVA inclus). Pe data de 17.11.2017 a fost semnat contractul cu privire la achiziţia de servicii de proiectare faza studiu de fezabilitate.

– Reabilitarea Cardiologiei, etaj 5, corp C1, inclusiv dotare cu aparatură  medicală prin Programul de Cooperare Transfrontalieră INTERREG VA România – Ungaria în valoare de 1.000.000 euro (TVA inclus). Consiliul Judeţean Arad a demarat procedurile de achiziţie pe SEAP, data deschiderii ofertelor fiind 03.01.2018.

–  Extindere şi dotare Ambulatoriu din structura S.C.J.U. Arad, Etapa II, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Valoarea finanţării nerambursabile este de maxim 2.500.000 euro.

– Modernizarea Secţiei Clinică Boli Infecţioase Adulţi, cu finanţare prin Programul de Cooperare transfrontaliere INTERREG VA România-Ungaria. Valoarea investiţiei este de 1.800.000 euro.

– Mutarea Serviciului de Medicină Legală pe str. Vicenţiu Babeş nr. 11-13În 05.11.2017, Serviciul Managementul Spitalelor a solicitat Direcţiei Tehnice Investiţii din cadrul C.J. Arad, demararea procedurilor legale în vederea mutării Serviciului Judeţean de Medicină Legală din sediul central al S.C.J.U. Arad în imobilul situat în Arad, str. V. Babeş nr. 11-13. În luna noiembrie 2017, C.J. Arad a alocat suma de 100.000 lei în vederea întocmirii documentaţiilor tehnico-economice.

„2018 va fi anul în care proiectele cărora le-am pus bazele anul acesta vor începe să se concretizeze. Continuăm modernizarea Spitalului Judeţean, pentru că sănătatea arădenilor este principalul nostru obiectiv!” – Iustin Cionca.

 

 

 

0 0
Un pas mare în cea mai importantă investiţie de modernizare a unui drum judeţean
arădean! Este vorba despre tronsonul de 61,09 km al celui mai circulat drum judeţean,
Arad-Şiria-Pâncota-Buteni, care deserveşte aprox. 220.000 de arădeni.
Astăzi, la sediul Consiliului Judeţean, preşedintele Iustin Cionca şi
vicepreşedintele Sergiu Bîlcea au semnat cu SC Starcom Exim SRL din Cluj-Napoca
contractul de servicii de proiectare tehnică. În cadrul contractului se va
elabora documentaţia tehnico-economică. SC Starcom Exim va asigura şi asistenţa
tehnică din partea proiectantului (urmărirea execuţiei lucrării).
Valoarea totală a proiectului este de 141,7 milioane de lei, din care contribuţia
Consiliului Judeţean este de aprox. 4 milioane de lei (cofinanţare şi cheltuielile
neeligibile).
„Anul acesta a fost un an de muncă intensă în Consiliul Judeţean pentru elaborarea
şi depunerea proiectelor de modernizare a 245 km de drumuri judeţene, a proiectelor de
realizare a unui nou pod peste Mureş şi a unui pasaj peste calea ferată în zona
Vladimirescu. Valoarea totală a acestor proiecte depuse spre finanţare prin Programul
Operaţional Regional, transfrontalier şi Programul Naţional de Dezvoltare Locală este de
peste 145 de milioane de euro. Vom moderniza drumurile Arad-Şiria-Pâncota-Buteni,
Sânpetru German-limită judeţ Timiş, Curtici-Macea-Sânmartin, Nădab-Zărand-Seleuş,
Sânmartin-Olari-Caporal Alexa, Bârsa-Moneasa-limită judeţ Bihor. Vom depune spre
finanţare finalizarea şoselei de centură a municipiului Arad. Regret că Guvernul a decis
să nu finanţeze şi reabilitarea drumurilor DN 79-Mişca-Apateu-Berechiu, Gurahonţ-
Dieci-Buteni, Lipova-Şiştarovăţ-Cuvejdia, Târnova-Tauţ, în total aprox. 80 km, pentru că
ar fi reprezentat o investiţie importantă pentru cetăţenii din zonă” – a declarat Iustin
Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.
La rândul său, vicepreşedintele Sergiu Bîlcea a accentuat că după elaborarea
documentaţiei tehnice lucrările la drumul judeţean Arad-Şiria-Pâncota-Buteni vor începe
efectiv la sfârşitul anului 2018. Conform contractului, ele vor dura trei ani.
„Prioritatea mea absolută este modernizarea drumului judeţean Arad-Şiria-
Pâncota-Buteni, aşa cum am anunţat la începutul mandatului nostru. Facem un pas
important pentru începerea efectivă a lucrărilor, în anul 2018. Faptul că într-un an de zile
am realizat proiecte în valoare de 145 de milioane de euro pentru drumurile judeţene
demonstrează că respectăm arădenii şi programul administrativ pe care ni l-am asumat.
Modernizarea drumului judeţean Arad-Şiria-Pâncota-Buteni va facilita accesul înspre
municipiu şi oraşele Sebiş şi Pâncota, spre obiectivele turistice din judeţul Arad, respectiv
staţiunea Moneasa, Căsoaia, lacul Tauţ, Podgoria Aradului. Nu în ultimul rând, am avut
în vedere creşterea siguranţei în trafic pe un tronson periculos”, a declarat
vicepreşedintele Sergiu Bîlcea

0 0

Buletinul statistic al Direcției Județene de Statistică Arad relevă cifrele economiei arădene: un număr record al angajaților, eficiență economică mare, asistați social de cinci-șase ori mai puțini decât în sudul țării!

Șomaj de 1,3% în județ

 

La sfârșitul lunii octombrie a acestui an, în județul Arad aveam cu aprox. 2000 de șomeri mai puțini decât în octombrie anul trecut! Procentual, Aradul este printre județele cu cel mai mic șomaj din România: 1,3%! La nivelul municipiului șomajul se menține la aprox. 0,5%.

Numărul șomerilor era în județ, la final de octombrie, 2901, față de 4948 în octombrie 2016.

Județul nostru avea, la sfârșitul lunii octombrie, un număr record de 134.416 angajați! Asta înseamnă, cu aproximație, că fiecare al treilea arădean muncește (aproximăm, fiindcă nu se cunoaște câți dintre cei 450.000 de arădeni sunt plecați la muncă în străinătate, deci populația județului este dificil de estimat). Un număr de 100.999 de arădeni sunt beneficiari de pensie.

La nivel național procentul șomajului este de 4%, numărul șomerilor fiind de 353.300.

 

De șapte ori mai puțini asistați sociali decât în Dolj!

 

Adăugăm la asta și faptul că numărul celor care primesc venitul minim garantat în județul Arad este de cinci ori mai mic decât în județele Vaslui, Teleorman, Galați, de șase ori mai mic decât în  Buzău și de șapte ori mai mic decât în Dolj.

Câștigul salarial net în județul Arad era de 2148 de lei la finalul lunii octombrie. Cele mai mari salarii se plătesc în agricultură și silvicultură (unde sunt și cei mai puțini angajați, 4000 de persoane), cu o medie de 500 de lei mai mari decât în servicii, unde sunt cele mai mici salarii. Cei mai mulți arădeni muncesc în industrie și construcții, 67.340 de persoane.

 

Creșteri la producția industrială și cifra de afaceri

 

Producția industrială realizata in perioada 01.01.-31.10.2017 a înregistrat o crestere de 1,2 % comparativ  cu  perioada   corespunzătoare  din anul precedent.

Valoarea cifrei de afaceri a  intreprinderilor cu activitate principală de industrie (piaţa internă şi piaţa externă)  a înregistrat  in perioada  01.01.- 31.10.2017  o crestere de   6,1% comparativ cu perioada  corespunzătoare din anul precedent.

 

Excedent de balanță: 200 de milioane de euro!

 

În perioada 01.01-31.08.2017 , exportul FOB realizat (după sediul social din Registrul Statistic al Intreprinderilor – REGIS – al agentilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri),  s-a ridicat la  2,2 miliarde euro, iar importul CIF de mărfuri la 2 miliarde euro. Drept urmare, la nivelul judeţului s-a înregistrat un excedent comercial de aprox. 200 milioane de euro.

Excedent mai mare al balanţei comerciale s-a înregistrat la următoarele grupe de produse: mijloace de transport (+574 milioane euro), mărfuri şi produse diverse (117 milioane euro),  încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+14,8 milioane euro), produse din lemn, plută și împletitur i(13,9 milioane euro).

Deficit al balanţei se înregistrează la următoarele  grupe  de  produse: metale  comune şi articole   din   acestea (222 milioane euro),  materiale plastice, cauciuc (106 milioane euro),  piei crude,  piei  tăbăcite, blănuri (60 milioane euro), produse ale industriei chimice (47 milioane euro).

 

Aradul exportă masiv piese auto, echipamente electrice, textile

 

În structura exporturilor, o pondere însemnată au deţinut-o următoarele grupe de produse: mijloace de transport (37,9%), maşini, aparate şi echipamente electrice (29,2%), metale comune şi articole din acestea (9,7%), materiile textile şi articole din acestea (5,1%).

În structura importurilor, cea mai mare pondere au deţinut-o grupele de mărfuri: maşini, aparate şi echipamente electrice (29,6%), metale comune (21,3%), materiile textile şi articole din acestea (6,9%), mijloace de transport (13,8%).

 

 

0 0

România ar putea rămâne doar 12 milioane de oameni în ţară, dacă statul nu ia măsuri rapid. Potrivit statisticii oficiale, populaţia scade constant şi peste 45 de ani vom avea o mare problemă.

Emigrarea din cauza sărăciei este principala cauză, iar Teleormanul va fi judeţul cel mai pustiit în absenţa deciziilor salvatoare. Sociologii sunt îngrijoraţi pentru că zonele mai puţin dezvoltate se depopulează rapid, scrie gazetaromaneasca.com.

„Oamenii nu au locuri de muncă şi încearcă să migreze în special la nivel internaţional”, spune Adrian Dan, sociolog.

Economiştii şi sociologii vin şi cu soluţii pentru guvernanţi. „Nu există destule stimulente pentru familiile cu copii, tinere, să nască mai mult de un copil”, spune Adrian Dan, sociolog.

„Aducerea în ţară de populaţie străină extracomunitară, printr-o politică de absorbire a meseriilor pe care noi nu le putem acoperi”, spune Mircea Coşea, economist.

Dacă statul continuă să asiste nepăsător la valul de plecări din ţară, cele mai mari probleme vor fi în sud, arată estimările Institutului Naţional de Statistică. Populaţia din Teleorman se va reduce cu mai mult de 60 de procente, iar localnicii din Olt, Brăila şi Gorj vor rămâne jumătate din câţi sunt acum. Singurul judeţ unde populaţia va creşte cu 50 la sută până în 2060 va fi Ilfovul, ajutat de Bucureştiul care se extinde spre el.

„Cei care sunt din Bucureşti şi Ilfov sigur că trăiesc aproape la fel ca în Occident. Cei care stau la Vaslui sau în altă parte sigur au toate motivele să plece pentru că viaţa lor e total diferită de ceea ce se întâmplă în capitală”, spune Mircea Coşea.

Tot mai bătrâni

Pe lângă reducerea populaţiei, studiul de la Stastică arată altă problemă gravă: până în 2060 vom avea în ţară de două ori mai mulţi oameni trecuţi de 65 de ani decât sunt acum.

“România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată.

În acelaşi timp, se inversează creşterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populaţiei în vârstă de muncă a României, şi anume segmentul 15-64 de ani, urmând o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE. O presiune suplimentară este exercitată de participarea redusă pe piaţa muncii a persoanelor de etnie romă, unul dintre grupurile de minorităţi etnice cele mai mari, mai tinere şi cu creşterea cea mai dinamică din România, precum şi de emigrarea netă accentuată, care în ultimul deceniu a redus grupul cu vârste cuprinse în prezent între 25 şi 30 de ani cu aproape 20%.

Aceste tendinţe sunt chiar mai pronunţate în zonele rurale, unde numărul de persoane vârstnice raportat la numărul de persoane în vârstă de muncă poate fi cu până la de 2,5 ori mai mare decât în zonele urbane. Prin urmare, reducerea segmentului de populaţie care contribuie la producţia economică ar putea avea ca rezultat o creştere mai mică a venitului pe locuitor şi ar putea limita perspectivele generale de creştere economică.

Această tendinţă creează, de asemenea, o provocare în ceea ce priveşte recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate şi asistenţă socială pentru vârstnici, în special în localităţile izolate”, se arată în strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015–2020, un document strategic elaborat şi adoptat de Guvern în luna iulie 2015.

Predicţii sumbre

Începând cu anul 1990, în România s-a manifestat o tendinţă de scădere a populaţiei. Astfel, de la circa 23 milioane de locuitori în 1990, am ajuns astăzi la aproximativ 20 de milioane. ONU prognozează că populaţia totală va scădea ajungând până la aproximativ 17 milioane până în 2050, revenind astfel la nivelul anului 1950. Astăzi, spre deosebire de restul lumii, majoritatea populaţiei din România este alcătuită din adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Se preconizează că până în anul 2050, cel mai mare segment al populaţiei va fi alcătuit din persoane vârstnice (cele cu vârsta de peste 60 de ani), se arată într-un audit al Curţii de Conturi, publicat cu un an în urmă.

Într-un sfert dintre oraşele României, 100 români apţi de muncă “ţin în spate” cel puţin 50 de copii sub 15 ani şi persoane de cel puţin 65 de ani.
În 75 din cele 320 de oraşe ale României, rate de dependenţă demografică e de peste 50%, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică, transmise pentru Economica. Aceasta înseamnă că minimum 50 de persoane cu vârste sub 15 ani şi de 65 de ani şi peste (copii şi vârstnici) revin unui număr de 100 de persoane apte de muncă, adică în vârstă de 15 – 64 de ani.

 

Sursa: businessmagazin.ro

0 0
Ca parte a unui proiect editorial pe anul 2018, restitui mesajele transmise de la Arad prin cărți poștale, la începutul secolului trecut, când lipsa internetului, a telefonului mobil și a rețelelor sociale îi determina pe oameni să își scrie. Am găsit această bijuterie într-un calup cercetat astăzi. Este scrisă mărunt cu creionul, față-verso, o minune că s-a păstrat perfect lizibilă! Datează din 5 februarie 1912 și ascunde marea suferință a unui îndrăgostit despărțit (pentru cât timp, cine știe) de iubita sa…
„Scumpa, buna mea Mancika,
Inimioara mea, sunt la Arad, unde beau un cognac în sănătatea ta. Până la Bekescsaba nu am putut adormi, deși mi-aș fi dorit atât de mult fiindcă m-a durut atât de mult (mă doare!) inima după tine, după voi, pe care am fost nevoit să vă las în urmă. Revăzând minutele triste ale după-amiezii de astăzi, mi se întețește starea de rău, și o reiau de acolo de unde am lăsat-o… când am adormit. Mi-a căzut atât de bine somnul, m-a ușurat, dar suferința nu mi-a risipit-o. Cum aș putea uita acele ore fericite, cum aș putea să nu mă amărăsc știind că iar nu te voi vedea mult timp pe tine, care ești fericirea mea, ești totul pentru mine? Totul mi se pare un vis plăcut, și ce trist e că timpul în care vom fi despărțiți îmi va părea o veșnicie! Asta nu e dreptate, niciodată nu mă voi putea resemna… Cu inima și sufletul sunt cu voi, și nici nu trebuie să spun cât de mult și cu cât drag! Inimioara mea, să te îngrijești de sănătate, străduiește-te să scapi cu  câteva zile de odihnă de boala ta de acum. De altfel, asta mă îngrijorează. Salutări cordiale și milioane de sărutări de la Sanyi al vostru. Să îmi răspunzi repede la scrisoare. Gândește-te mult la mine!  5 februarie 1912”
(Andrei Ando)

0 0

Miercuri și joi vremea va fi schimbătoare și relativ rece pentru această perioadă calendaristică. Cerul va fi temporar noros. Începând cu noaptea de joi spre vineri cerul va deveni noros și se vor semnala precipitații predominant sub formă de ninsoare. Se va depune un strat superficial de zăpadă, mai consistent la deal. Vântul va sufla slab la moderat din sud-vest apoi din nord-vest, cu unele intensficări în ultima zi a intervalului. În cursul nopților și al dimineților, în zonele joase vor fi condiții de ceață.

Temperaturile maxime între 0 și 4oC în primele două zile, apoi între -2 și 2oC

Temperaturile minime între -7 și -4oC în prima noapte,  apoi între – 4 și 1oC

0 0

 

          În această dimineaţă, poliţiştii specializați în investigarea criminalității economice din Timiș împreună cu polițiștii Secției 5 Rurale Belinț, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, au efectuat 3 percheziţii domiciliare pe raza localităților Brestovăț, Șustra și Cosari,  la locuințele unor bărbați bănuiți de contrabandă.

 

În data de 18 decembrie a.c., poliţiştii de investigare a criminalităţii economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiș împreună cu polițiștii Secției 5 Rurale Belinț, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe Lângă Judecătoria Lugoj,  au efectuat  3 percheziţii domiciliare în localitățile Brestovăț, Șustra și Coșari.

 

Perchezițiile s-au desfășurat în cadrul unui dosar penal, aflat în instrumentarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiș, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă.

 

Activităţile vizează probarea activităţii infracţionale a unor persoane bănuite că ar fi comercializat pe raza localităților Brestovăț și Topolovățu Mare, țigări nemarcate fiscal cu timbru autohton, provenite din contrabandă fiind prejudiciat bugetul consolidat al statului.

 

Activitățile desfășurate vizează trei bărbați cu vârste cuprinse între 31 și 59 de ani, presupuse a fi implicate in comiterea infracțiunii.

 

În urma perchezițiilor, la locuințele  celor in cauza, polițiștii au descoperit peste 75.000 de țigarete care au fost ridicate în vederea confiscării.

 

Cele 3 persoane au fost conduse la  sediul poliției pentru audieri, un bărbat de 50 de ani fiind reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș.

 

Polițiștii continuă cercetările în vederea documentării întregii activități infracționale a celor în cauză.

STAY CONNECTED

%d blogeri au apreciat: