Home Tags Posts tagged with "cfr bata"

cfr bata

0 0

„Bata și Birchiș, condamnate de CFR să se înece în Mureș?!” - aceasta este întrebarea pe care au dezbătut-o vineri seara autoritățile locale, autoritățile județene, cetățenii celor două comune, dar și specialiștii, proiectanții și constructorii implicați în construirea căii ferate de mare viteză pe Valea Mureșului. (AUTOR: ANDREI ANDO. FOTO: LIGIA MOȚ)


Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a participat vineri seara la o întâlnire cetățenească în comuna Bata, având ca subiectul impactul modernizării căii ferate pe Valea Mureșului. La eveniment au participat peste 80 de localnici, primarii din Bata și Birchiș, consilierii județeni Ioan Ulici și Cristian Sălășan, specialiști din aparatul tehnic al Consiliului Județean Arad.

Primarul Ion Micurescu a precizat că proiectul a demarat în anul 2014. Primăria Bata a transmis în august 2014 un memoriu către proiectant prin care semnala că satele Bulci și Țela ar urma să fie distruse în cazul unei revărsări a Mureșului, în situația în care terasamentul căii ferate ar urma să se transforme într-un baraj artificial. Firma de consultanță comunică: „s-a realizat un studiu hidraulic, în baza căruia a fost obținut avizul de gospodărire a apelor”.

După ce a luat act că s-a dat aviz de la Apele Române pentru executarea lucrării, în noiembrie 2014 Primăria Bata a reacționat din nou și a trimis consultantului un al doilea memoriu, prin care explică faptul că prin înălțare rambleului se realizează un stăvilar. A propus realizarea pe piloni a căii ferate, pentru prevenirea unei catastrofe determinată de revărsarea Mureșului, care se poate întâmpla oricând. 

În anul 2017 se emite un al doilea aviz de la Apele Române, la care Primăria Bata face opoziție, printr-un al treilea memoriu. CFR Investiții răspunde la acest memoriu că rambleul a fost inițial amplasat foarte jos, ceea ce a dus la inundarea liniei în repetate rânduri și la întârzieri în trafic. De aceea, s-a propus ridicarea rambleului, ca acesta să fie permanent peste nivelul apei. Dar, susține CFR Infrastructură, temerile Consiliului Local Bata că rambleul va juca rol de dig, sunt neîntemeiate. 

Față de acest răspuns, poziția primarului este însă una extrem de circumspectă. Ion Micurescu susține că nivelului rambleului căii ferate se va ridica cu șase metri, iar asta va determina un baraj în calea Mureșului, râul urmând să se revarse de pe o lungime de 10 km și o lățime de 300 m prin două văi, Valea Suliniș și Valea Filatului, și prin două canale de deflectare inguste, peste câteva sate mici care sunt victime sigure. Or, nu poți condamna aceste localități la moarte, când printr-o altă soluție tehnică (realizarea căii ferate pe piloni) această situație poate fi evitată.

„Eu am trăit inundațiile din 1970, 1975 și 1998. Apa a fost până la Primăria Bata, fără a exista niciun stăvilar. Acum ce se va întâmpla? Poate peste 15 ani, când se va revărsa Mureșul, cel care a dat avizul poate va fi în lumea umbrelor, dar răul va fi fost făcut. Temerea noastră este că suntem la un pas de o calamitate, cu largul concurs al unor instituții” – a spus primarul Ion Micurescu.

La rândul său, primarul din Birchiș, Ioan Guțu, a precizat că în mod direct comuna sa nu este afectată de realizarea căii ferate, dar indirect, în cazul unor inundații, la fel ca și comuna Bata, și Birchișul va fi expus la viituri. Din cauza inundațiilor, înainte de 1990 se proiecta ca bazinul hidrografic Bătuța-Săvârșin să fie amenajat printr-o lucrare hidrografică, dar a rămas totul în stadiul de proiect, după moartea lui Ceaușescu. Deci zona este una foarte expusă. Ioan Guțu a întrebat cât din milioane de metri cub de apă din Mureș pot prelua gurile de scurgere planificate și de ce nu se construiește calea ferată pe piloni, pe porțiunea dintre Bata și Birchiș, pentru evitarea pericolului iminent.

Inginerul șef de la Gospodărirea Apelor Arad, cu o experiență din anul 1984 în acest domeniu, și chiar în zona Lipovei, a precizat că în regim neamenajat, fără calea ferată, în zona Bata-Birchiș, pe Mureș au fost 2400 mcub/secundă. De aceea s-au și realizat lucrări de apărare împotriva inundațiilor, îndiguiri la Arad, Pecica, Lipova, Ususău, Chelmac, Lalașinț, regularizări de cursuri de ape la Nicolae Bălcescu, Somonița, Bîrzava, Petriș, Troaș. În anul 1998, la viitură debitul a fost de 1680 mcub/secundă, pentru că în bazin s-au executat lucrări la cursurile de apă, care domolesc Mureșul. „Niciodată pe Mureș nu vom avea un val, ca și cum s-ar rupe un baraj. Există niște hărți de risc care indică niște debite care apar în medie o dată la 100 de ani. Terasamentul căii ferate nu constituie un dig sau un baraj.” 

Inginerul proiectant a precizat că i-ar fi plăcut să fi avut această discuție înaintea începerii oricărei lucrări. „Acum ne dăm seama că sunt anumite lucruri care trebuiau discutate cu câțiva ani mai devreme. Eu aș propune ca în următoarea perioadă, și să nu lăsăm să treacă mult timp, să facem o întâlnire tehnică cu proiectanții noștri și cu inginerii de la Ape. Eu nu știu ce se mai poate face acum. Noi avem o finanțare din 85% fonduri europene. Odată ce cererea de finanțare a intrat pe o direcție, este complicat să schimbăm ceva, poate chiar imposibil. Îmi pare foarte rău că nu am avut această discuție tehnică înainte de orice aviz. Știm corespondența purtată între companie și administrația locală, dar este după avizare, după ce UE a dat și a aprobat fondurile. Dvs., oamenii de aici, știți problemele din zonă, dar soluția este acum aproape imposibil de schimbat.” 

Medicul Miuțescu, cunoscutul endocrinolog arădean care este originar din Bata, a propus realizarea de asigurări pentru casele și terenurile sătenilor, și a solicitat solidaritate și responsabilitate din partea localnicilor, ca aceștia să înțeleagă ce trebuie să facă pentru viitor. 

Președintele Consiliului Județean Arad a cerut și convocarea proiectantului lucrării, care să explice în mod avizat cum a luat decizia de realizare a proiectului și ce consecințe a prevăzut. „Ne putem îndoi de faptul că omul acesta este competent, dar asta nu înseamnă că avem dreptate. Voi face o nouă invitație către proiectant, să discutăm cu cetățenii ce este de făcut în continuare. Eu chiar cred că este o problemă a acestor comunități, care încă poate fi corectată” – a precizat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad. 

Preotul comunei Bata a ridicat o altă problemă interesantă: nu poate fi inclusă această zonă într-o zonă defavorizată sau cu constrângeri, ca localnicii să beneficieze de avantajele conferinte de lege? 

Discuțiile au continuat pe marginea subiectului, revenindu-se la ideea de schimbare a proiectului de execuție, chiar dacă asta înseamnă negocieri la cel mai înalt nivel, pentru că în joc este siguranța, proprietatea și chiar viața câtorva mii de oameni. 

STAY CONNECTED