Home Tags Posts tagged with "arad"

arad

0 0

Evenimente devenite deja tradiție, evenimente locale sau evenimente cu participare internațională, toate s-au aflat în calendarul Centrului Cultural Județean în anul 2017 şi au reunit câteva sute de mii de participanţi din municipiu şi judeţ.

În premieră

Seria evenimentelor de amploare, organizate de Consiliul Judeţean Arad prin Centrul Cultural Judeţean, a început în luna martie,  cu un Video performance & Sound la Gara Arad şi vernisajul expoziţiei CreArt – Arad – 2012-2017, în cadrul căreia au fost expuse, pentru prima oară, lucrările artiştilor participanţi: Onisim Colta, Bogdan Dinu (Bogdanator), Adrian Sandu, Dana Stana, Adrian Raţă, Sergiu Sas, Nita Mocanu şi Mihai Sălăjan. Evenimentul a venit ca o finalizare a proiectului european CreArt (Reţeaua Oraşelor pentru Creaţie Artistică) care s-a derulat în perioada 2012-2017 în 14 oraşe din Europa, printre care şi Arad.

În luna mai, la Arad, s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului Familiei, în parcul Pădurice. În cadrul evenimentului, dedicat familiei (copii, părinţi, bunici), au avut loc ateliere de creație pentru copii, activități sportive, concerte și spectacole cu povești, concursuri și decoruri colorate, prezentări de modă pentru copii şi vârstnici, spectacole de animaţie, zoingo boingo şi pictură pe faţă. În data de 12 mai, invitat special al Festivalului Familiei a fost cunoscuta vedetă de televiziune şi Ambasador UNICEF – Andreea Marin iar, în 13 mai, cântăreţul şi prezentatorul Virgil Ianţu.

 

Cea de-a XXIV-a ediţie a „Maratonului cântecului şi dansului popular sârbesc”, organizată de Uniunea Sârbilor din România și Consiliul Județean Arad prin Centrul Cultural Județean Arad, a avut loc pentru prima oară în judeţul Arad, în luna septembrie, şi a reunit 600 de artişti – instrumentişti, solişti vocali şi dansatori, membri ai ansamblurilor folclorice sârbeşti din România şi Serbia, care au susţinut un spectacol de zile mari în Piaţa Avram Iancu.

Un alt eveniment organizat de Centrul Cultural Judeţean, care a avut loc în premieră în Arad, este Festivalul Folcloric Internaţional, din 30 noiembrie, care a a adus la Arad ansambluri de renume din România, Ungaria şi Serbia.

 

 

 

 

Evenimente de tradiţie

Devenită deja tradiţie, Şcoala de Vară, care a ajuns anul trecut la a IX-a ediție, s-a desfăşurat în perioada iulie – august a anului 2017, atât în municipiul Arad cât şi pe tot cuprinsul judeţului,  în 25 de localităţi.

 

Unul din cele mai cunoscute evenimente ale Centrului Cultural Judeţean, Teatrul de Vară „Ethos”, ediţia cu numărul cinci, s-a desfășurat pe parcursul a două luni şi jumătate iar în program au fost cuprinse spectacole de teatru şi muzică, invitați fiind artiști care se bucură de recunoaștere și apreciere la nivel național și internațional: Maia Morgenstern, Ion Caramitru, Raluca Aprodu, Nicu Alifantis, ş.a.

În lunile iunie şi iulie, Centrul Cultural Judeţean a continuat o serie de evenimente cunoscute publicului din anii precedenţi: Întâlnirile cu Personalităţi, la Arad fiind prezenţi Dorel Vişan cu conferinţa “Omul şi taina lui” şi Ion Caramitru, cu “Viaţa mea în viaţă”, Parada Clătitelor de la Moneasa (ediţia a XVII-a) şi Festivalul – Concurs ”La Izvoare” (ediţia a VIII-a).

În august, Grădina de vară a Staţiunii Moneasa a găzduit cel mai longeviv concurs folcloric din această parte a ţării – Festivalul Cântecului Popular din Ţara Zarandului, ajuns la ediţia cu nr. 48 iar în perioada următoare, timp de o lună, arădenii şi nu numai au avut parte de festivalul itinerant „Sărbătoarea Vinului în Podgoria Miniş-Măderat”, devenit deja tradiţie pentru comunele Păuliş, Ghioroc, Covăsînţ, Şiria, Pîncota.

Ediţia aniversară a unuia dintre cele mai apreciate evenimente din judeţul Arad, Festivalului Vânătorilor, unul dintre cele mai frumoase evenimente dedicate vânătorii şi vânătorilor, ajunsă la cel de-al X-lea an, a avut loc în luna septembrie la Bata şi, la fel în anii precedenţi, programul a inclus multe activităţi: probe de măiestrie vânătorească, prepararea mâncărurilor tradiţionale, demonstraţii de lucru cu câini, dar şi cu şoimi.

Zilele Culturii Austriece, un alt eveniment déjà cunoscut publicului, s-au desfăşurat în luna noiembrie anului 2017 la Arad, în colaborare cu Forumul Cultural Austriac la București și Asociația Culturală MUSIKFORUM EUROPA, sub patronajul Ambasadei Republicii Austria la București și a Consulatului Austriei la Timișoara şi i-au fost dedicate împărătesei Maria Theresia. Pe parcursul celor două zile au avut loc conferinţe, expoziţii şi concerte de înaltă clasă.

Caravana Tradiţiilor de Iarnă, care a ajuns în anul 2017 la ediţia cu numărul XI, a rămas evenimentul cultural de referinţă al sfârşitului de an în cadrul căruia s-au readus în atenţia iubitorilor de folclor, datini şi obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă, precum obiceiul colindatului sau cunoscutul joc – ritual al dubaşilor.

0 0

Se împlinesc astăzi, 31 decembrie, 99 de ani de la instalarea la Arad a armatei de ocupație franceză! De fapt era vorba despre trupe de menținere a păcii, după ce Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a determinat ciocniri armate pe străzile Aradului și în localitățile din jur. Aradul a rămas până în 16 iulie 1919 sub ocupație franceză.

Militarii francezi conduși de maiorul Martin au ajuns în gara din Arad pentru a dezarma taberele insurgente române și maghiare, după cum declara generalul Berthelot, citat de presa locală. Berthelot fusese cu două zile mai devreme în oraș (duminică, 29 decembrie), pentru a anunța conducerea Aradului despre pașii care se vor face pentru liniștirea beligeranților.

Aradul era un oraș tulburat. Focuri de armă s-au tras în centru, dar și în mai multe localități din județ, taberele română și maghiară s-au ciocnit în repetate rânduri după Marea Unire. În timpul primirii generalului Berthelot la Hotelul Crucea Albă, un alt incident sângeros a degenerat din adunarea publică din fața hotelului. Steagul maghiar cu stemă, fluturat de un fost militar combatant al trupelor maghiare, a fost călcat în picioare de o parte dintre manifestanți, români, ceea ce a determinat noi ciocniri violente între cetățenii radicalizați: unii ofensați de apariția steagului, ceilalți scandalizați de profanarea sa. În acest context soseau militarii francezi în oraș.

Arădenii au așteptat mai multe ore la gară sosirea militarilor, în cursul zilei de 30 decembrie. Spre seară a sosit vestea că trenul va ajunge de la Timișoara în cursul nopții. În data de 30 decembrie, la ora 11, comandamentul militar al gării a fost înștiințat telegrafic de Ministerul de Război despre sosirea a două batalioane franceze. Ministrul a pus în vederea garnizoanei arădene că francezii depășesc linia de demarcație, au dreptul să mențină ordinea în oraș dar nu și să dezarmeze militarii români din garnizoana Aradului. Ministrul, în vederea prevenirii ciocnirilor armate, a lăsat la latitudinea comandantului garnizoanei decizia de a se pune la dispoziția comandanților militari francezi. În după-amaza aceleiași zile împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos a fost anunțat că șase sute de militari francezi din trupele de cavalerie vor ajunge la Arad.

În data de 31 decembrie, la ora 8 dimineața, trenul încă nu ajunsese în gara arădeană. Conducerea orașului s-a aliniat pe peron pentru primirea festivă: împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos, primarul Lőcs Rezső, Iustin Marșieu, dr. Nagy Sándor, Zima Tibor, Winkler József, Bodnár Jakab, Kranovszky Géza, Adler Sámuel, locotenent colonelul Königesz Rudolf (șeful gării), maiorul Jellusig Oszkár.

La ora 10,30 jurnaliștii arădeni prezenți la gară au aflat că trenul militar s-a oprit la Vinga, unde locomotiva a rămas fără cărbuni. Dr. Varjassy Lajos a dispus trimiterea unei locomotive de rezervă care să tracteze trenul la Arad.

Garnitura a intrat în gara arădeană în jurul prânzului, în ultima zi a anului 1918. 15 ofițeri și 210 soldați au fost primiți de oficialiăți. Comandantul unității franceze, maiorul Martin, ofițer al Primului Batalion African de Vânători, a surprins asistența cu eleganța și distincția sa, potrivit relatării ziarului Aradi Közlöny.

-Parlez-vous français? – i s-a adresat împuternicitului guvernamental dr. Varjassy Lajos, și s-a bucurat de răspunsul afirmativ primit în limba franceză. Potrivit dispozițiilor ofițerului francez, soldații săi urmau să petreacă noaptea în depozitul gării, pentru ca a doua zi să intre în marș în oraș.

Abia după prezentările oficiale și întâlnirea cu autoritățile militare arădene (pe care a insistat să le cunoască de îndată), maiorul Martin a permis coborârea din tren a celorlalți ofițeri. Presa a surprins întrebarea unuia dintre ei, urmată de râsul relaat al camarazilor săi:

-În toată gara nu e nicio femeie?

În sediul comandamentului gării maiorul Martin a dat dispozițiile organizatorice, apoi ofițerii au fost conduși la restaurantul gării, unde gazdele arădene au oferit un dineu (apreciat de presa vremii ca „minunat”).

Prima interacțiune între soldații arădeni și cei francezi a fost pentru… țigări. Francezii îmbiați cu țigări ungurești s-au împrietenit rapid cu localnicii.

Aradi Közlöny relatează pe larg și episodul dineului. Împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos s-a adresat în limba franceză ofițerilor ajunși în oraș, cu cuvintele: „Deși trupele Antantei au depășit linia de demarcație, fapt pentru care protestăm în deplinătate cunoștință de cauză, totuși, primiți domnule maior, salutul nostru cordial, întrucât știm că sunteți prezenți aici pentru menținerea ordinii. Vă rugăm să faceți asta în colaborare cu noi.” Răspunsul lui Martin a fost laconic: „Mulțumesc, mă voi bucura dacă activitatea noastră comună va avea fi încununată de succes”.

În numele Consiliului Național Maghiar și al Consiliului Muncitoresc dr. Nagy Sándor s-a adresat tot în limba franceză comandantului, cu vorbele: „Domnule maior, vă salut în numele Consiliului Național Maghiar arădean și al Consiliului Muncitoresc. În actuala noastră situație tristă salutăm cordial ostașii măreței națiuni franceze, veniți în scopul menținerii ordinii. Știu foarte bine că poporul francez este dintotdeauna port-stindardul civilizației și al gândirii umaniste. Nutrim speranța că activitatea de producție va continua nestingherită, în pace și liniște, în formă organizată. Asta a fost cea mai sigură garanție a ordinii în trecut și va fi și în viitor. Fiți bineveniți în numele tuturor locuitorilor orașului nostru!” Răspunsul maiorului francez a fost considerat „deosebit de important și relevant”, de către presă: „Nu am nici cea mai vagă intenție să mă amestec în problemele sociale și în activitatea industrială”.

Primarul Aradului, Lőcs, a declarat că armata de ocupație franceză este primită în orașul de pe Mureș fără niciun resentiment, fără nicio atitudine dușmănoasă, cu încredere și liniște. „Nu le considerăm adversare, mai ales că avem convingerea că vor fi respectate condițiile acordului de încetare a focului. Am încredere că și trupele de ocupație franceze se raportează la Arad cu aceleași sentimente și că vor manifesta înțelegere față de populația civilă a Aradului”.

Avocatul dr. Iustin Marșieu l-a salutat pe maiorul Martin în limba română. Presa maghiară nota cu o tentă malițioasă că cel care avea să devină primul prefect român al Aradului a avut nevoie de un traducător pentru a se adresa francezilor. Traducătorul era membru al Gărzii Naționale Române. Mesajul scurt al lui Iustin Marșieu a fost următorul: „Domnule maior! Luați sub protecția dvs. românii din Arad, să nu se mai poată repeta incidente similare cu cel de duminică (atunci când au fost trase focuri de armă pe străzile Aradului, n.n.).” „Fiți fără grijă”, a răspuns maiorul, făcând o ușoară reverență.

Presa a mai notat cum maiorul Martin a fost flancat în timpul ceremoniei de doi tineri ofițeri: căpitanul Vladimir Netchaeff și căpitanul Le Poultin.

Întrebat de presă dacă este francez, Netchaeff a declarat în limba franceză că este rus, aghiotantul maiorului Martin. Apoi s-a interesat de la jurnaliști, în limba germană, dacă Aradul este un oraș mare. I s-a răspuns că este un oraș cultural, unde domnii ofițeri se vor simți bine, mai ales dacă vor zăbovi mult.

Meniul dineului a constat în supă și friptură de pui. Din delegația maghiară au fost invitați la masa comandantului francez Varjassy, Lőcs, Königesz și Jellusig. Discuțiile au continuat până după miezul nopții despre condițiile ocupării Aradului de către trupele franceze.

În concluzia reportajului său din gară, ziaristul maghiar al publicației Aradi Közlöny nota: „Francezii sunt politicoși, atenți, dar sunt militari. Execută comanda. În acest moment nu putem ști ce va aduce ziua de mâine. Am devenit oraș ocupat, unde toate drepturile și libertățile sunt în mâinile militarilor străini și în fața dorințelor noastre stă poarta ferecată a interdicțiilor. Datoria noastră, din acest moment, este să ne supunem. Dar nu e dificil să te supui acolo unde calea activităților cotidiene este stabilită de oameni cu gândire umanistă și de reguli care nu pot conduce altundeva decât la respectarea prevederilor stabilite prin litere lucioase. Avem toate motivele să ne lăsăm soarta provizoriu în mâinile francezilor și să îi primim cu respectul unui popor liber”.

 

Ce s-a întâmplat în 29 decembrie 1918? Patru morți, 12 răniți

 

Avem două puncte de vedere diferite a incidentelor din 29 decembrie, de la Arad, care au determinat grăbirea instalării armatei franceze de menținere a păcii.

Un punct de vedere aparține publicistului Isaia Tolan și este relatat în volumul „File din istoria Aradului”, reluat mai târziu de istoricul arădean Horia Medeleanu.

„În 29 decembrie – zi de duminicã – a sosit la Arad, generalul Berthelot. A fost întâmpinat de o mare mulţime de intelectuali şi ţărani români, îmbrăcaţi în port de sărbătoare, care l-a condus pe general pânã la hotelul „Crucea Albã“. Aici a apãrut un tânãr secui soldat (cu nume românesc Berşan) purtând un steag maghiar plin de noroi, pe care l-a fluturat spre români, mânjindu-le faţa. Imediat s-a răspândit zvonul că steagul maghiar era murdar fiindcă românii l-au cãlcat în picioare! S-a dat comanda: toţi maghiarii fără arme să alerge la cazarmă dupã arme! Cei care aveau deja arme, au început să tragă salve şi mulţimea românilor s-a împrăştiat de-a lungul bulevardului. O parte din ungurii înarmaţi a pornit după generalul Berthelot, care se ducea la reşedinţa episcopală. S-a tras asupra automobilului său rănindu-i şoferul. De la reşedinţa episcopală, grupul de unguri s-a deplasat la casa lui Ştefan Cicio Pop, pe care au supus-o unui foc năprasnic. (Cu mulţi ani în urmă, Doamna Ana Birtolon, fiica lui Cicio Pop, mi-a povestit acele momente de groază în care stătea culcată pe podea şi gloanţele şuerau pe deasupra ei).

Grosul maghiarilor înarmaţi a alergat pe bulevard după românii care fugeau încercând să scape.  I-au prins în faţa cafenelei şi hotelului „Central“. S-a tras în cruciş, din patru părţi. Au căzut morţi şi răniţi. Atacatorii s-au îndreptat apoi spre sediul gărzii româneşti. După un lung şi sângeros asediu, atacatorii au reuşit să dezarmeze garda românească, distrugându-i totodată actele şi documentele. A fost un adevãrat „pogrom“” – relatează Tolan.

Al doilea punct de vedere îl aflăm din publicația Aradi Közlöny care marți, 31 decembrie, consacră două pagini și jumătate (un sfert de ziar) evenimentului sângeros.

Ziarul descrie sosirea la Arad a generalului Berthelot, în dimineața zilei de duminică, 29 decembrie, în jurul orei 9. În fața Hotelului Crucea Albă (lângă Teatru) intelectuali români și soțiile acestora, în port popular, îl așteptau pe general. Mulțimea de mii de persoane l-a ovaționat pe general, iar românii au organizat o defilare cu steagurile tuturor statelor Antantei. Românii au cântat imnul românesc, maghiarii imnul maghiar și cântecul de luptă al lui Kossuth Lajos. Inițial au cântat alternativ, apoi, relatează ziarul, românii scandau „Să trăiască” în timpul cântecelor maghiare, creându-se o vociferare generală. Este momentul în care apare steagul maghiar cu stemă, purtat de soldatul secui Berszan Gyorgy, ostaș din Regimentul 5. Steagul aparținea agenției de asigurări Lloyd, după ce inițial vicecomitele Shill Jozsef a refuzat să pună la dispoziție steagul maghiar al Comitatului. În busculada creată, steagul a fost smuls. Berszan avea să declare mai târziu la poliție, potrivit ziarului Aradi Kozlony, că ordinul de a i se lua steagul a fost dat de trei ofițeri români și executat de „domni îmbrăcați în port popular românesc”. Steagul a ajuns pe pământ, unde în busculada creată a fost călcat în picioare. Berszan la recuperat și l-a ridicat deasupra capului, murdar de noroi. În acest moment avem două scenarii diferite ale relatării ziarului Aradi Közlöny: potrivit primei variante, un gardist român a tras mai multe focuri de armă în steag, iar potrivit celeilalte, un ofițer român a tăiat steagul cu baioneta. Și de aici s-a declanșat iadul! Au fost trase mai multe focuri de armă. Garda Națională Română a fost mobilizată, la fel și poliția, care a primit instrucțiuni să nu folosească arma împotriva arădenilor.

Generalul Berthelot a părăsit hotelul, întâlnindu-se cu Ștefan Cicio Pop. Între timp, maghiarii s-au înarmat din cazărmi și au invadat străzile centrale. Ziarul maghiar relatează că maghiarii au pornit în coloană înspre gară, dar au fost întâmpinați în dreptul Hotelului Central de 15 gardiști români, care au tras asupra mulțimii. Oamenii panicați au fugit pe străzile laterale, înspre parcul de lângă Mureș.

În centrul Aradului au început împușcăturile. S-a tras asupra Primăriei, a Casei de Economii, a magazinului lui Kerpel Vilmos, asupra Palatului Finanțelor, a Cafenelei Centrale, asupra clădirii Comitatului, unde glonțul a lovit un dulap.

Ciocnirea de la Hotelul Crucea Albă a avut un mort: agricultorul Leontin Ceară (Csara), din Lipova, sosit în dimineața aceea la Arad, a fost împușcat în inimă. Un al doilea mort nu a fost identificat, el a fost dus în capela cimitirului Eternitatea.

În fața Hotelului Central a fost rănit un copil de 14 ani din Miniș, Ioan Norău (Noro Janos), împușcat în laba piciorului drept. Un alt copil de 14 ani, elev în Arad, Sz. Nagy Karoly, a fost împușcat în abdomen și a fost transportat în comă la spital. Tâmplarul Spitz Ignac a fost împușcat în cap. Locotenentul Gărzii Naționale, Tiberiu Mărculescu, a fost linșat de mulțime și s-a ales cu răni grave (cea mai gravă a fost o lovitură în cap cu patul puștii).  Un gardist român a fost rănit cu baioneta de un soldat maghiar, în timp ce îl dezarma.

Ziarul Aradi Közlöny notează că deschiderea focului de către gardiștii români s-a soldat cu consecințe teribile: soldații maghiari au început să tragă fără control după românii care încercau să scape de mulțimea de urmăritori înarmați. În fața Hotelului Crucea Albă a fost împușcat în coastă agricultorul târnovan Gheorghe Groda (28 de ani) și tot aici a fost lovit în cap agricultorul arădean Gheorghe Grec (36 de ani). Agricultorul Petică Sava (24 de ani) din Șiria, a fost împușcat în pulpa dreaptă. Francisc Stancu (19 ani) a fost împușcat în coaste și a suferit o rană la cap țăranul Petru Todoran (21 de ani) din Sâmbăteni. Avram Tripa (17 ani), agricultor din orașul Arad, a fost împușcat în brațul stâng. Alte patru persoane s-au prezentat cu răni la spital, dar după pansare au refuzat internarea. Pe malul Mureșului au fost și alte victime. Agricultorul român Nicolae Barna (48 de ani) din Covăsânț a fost împușcat mortal lângă rău.

În oraș s-a răspândit zvonul că manifestanții români au fost plătiți cu 40 de coroane și mâncare, dar agricultorii români răniți, interogați de poliție, au declarat că aceste zvonuri sunt minciuni sfruntate (potrivit aceluiași ziar Aradi Közlöny). Ei ar fi declarat că în localitățile limitrofe Aradului s-a anunțat că sosește în oraș un general prieten cu românii, primit de populația română cu o manifestare publică de simpatie.

Maghiarii au ocupat Hotelul Crucea Albă, au pus pe el drapelul maghiar. Mulțimea exaltată a fost liniștită de un anume Hupert Henrik, care de la balconul hotelului s-a adresat oamenilor, promițând răzbunare pentru profanarea steagului maghiar și le-a promis că toți sunt pregătiți pentru salvarea Ungariei.

Armata s-a pregătit pentru apărarea Gării, cu o sută de militari.

În jurul prânzului, maghiarii înarmați au înconjurat sediul Gărzii Naționale Române (actualul spital de O.R.L. şi oftalmologie, din strada Tudor Vladimirescu, colţ cu piaţa „Mihai Viteazul“), cerând predarea armelor. Li s-a răspuns cu foc de armă. A intervenit armata, care a împrăștiat mulțimea și a confiscat de la Garda Națională puștile și două arme automate.

Oamenii au luat cu asalt apartamentul avocatului Victor Hotăran, sub pretextul că s-ar fi tras de acolo. În realitate, se pare că maghiarii s-au răzbunat pentru comportamentul anti-maghiar al tatălui lui Hotăran, de la Șiria, „considerat abuziv chiar și de către români” (notarea ziarului Aradi Közlöny). Ancheta poliției a stabilit că nu s-a tras din casă spre stradă, ci din stradă spre casă, iar praful din tencuială i-a făcut pe insurgenți să creadă că este praf de pușcă. De pe casa unui oarecare Ispravnic s-a încercat îndepărtarea drapelului românesc.

Geamurile casei lui Ștefan Cicio Pop au fost sparte, mulțimea de maghiari a protestat în fața casei. Ziarul maghiar nu amintește despre focuri de armă care ar fi fost trase acolo.

Potrivit bilanțului oficial din ziua turbulențelor, au fost trei morți și 12 răniți, cu mențiunea că a patra persoană a decedat mai târziu.

La ora 13, patrule comune ale poliției și armatei au pornit în tot centrul orașului și mai târziu în cartiere. Primarul a dispus starea de necesitate, ca după ora 18 nimeni să nu mai poată fi prezent pe stradă, nici măcar cu permis special. La ora 16 au fost afișate afișe care anunțau această măsură. Toate localurile publice au fost închise la ora 18. Porțile caselor s-au închis la aceeași oră, iar armata a reveni în Cetate. Menținerea ordinii a rămas pe seama poliției.

Iată, așadar, punctul de vedere al ziarului maghiar, pe care trebuie să îl cântărim cu rezerva unui subiectivism specific unei publicații militante. Totuși, remarcăm caracterul obiectiv al relatării care nu încearcă să stabilească vinovați sau să cosmetizeze situația, reflectând și punctul de vedere al organizatorilor români ai demonstrației din fața Hotelului Crucea Albă (Iustin Marșieu și Ioan Moldovan, vicepreședintele Băncii Victoria) și cel al autorităților maghiare.

 

Apelul arădean la militarii francezi din armata de ocupație

 

Ziarul Aradi Közlöny, apropiat al conducerii administrative a Aradului, pubica pe prima pagină, în 31 decembrie, un apel bilingv, maghiar și francez (o coloană în limba maghiară, o coloană în limba franceză) către ofițerii armatei de ocupație. Notăm faptul că Aradi Kozlony era publicația comunității maghiare din Arad, cel mai puternic, răspândit și influent ziar local arădean, militant activ pentru drepturile maghiarilor și integritatea statului maghiar.

Mesajul este într-o notă evidentă de conciliere, o declarație scrisă nu doar a conducerii ziarului, ci a administrației orașului în raport cu armata de ocupație. Citim printre rândurile sale un apel la ofițerii francezi, o teamă de viitor, de răzbunarea cuceritorilor în relația cu cei cuceriți. Apelul trebuie pus în context. Aradul a luptat până în urmă cu o lună și jumătate împotriva Antantei din care făceau parte francezii, iar Cetatea Aradului a fost încă de pe vremea războaielor napoleonene închisoare pentru francezii care au înfruntat Imperiul Habsburgic.

Iată, așadar, că îngrijorarea vădită a comunității arădene era justificată. Cu atât mai mult a comunității maghiare, care putea fi considerată ostilă intereselor franceze.

În această notă putem interpreta apelul ziarului Aradi Közlöny nu numai ca o capitulare, ci ca un apel la milă și compasiune, un manifest de supușenie față de puterea care avea drept de viață și de moarte în Aradul tulburat al acelei perioade.

„Francezi,

Până când soldățeii de plumb ai literelor tipărite ale ziarului nostru vor saluta cu respect cititorul, se va fi împlinit ceea ce prevedeam cu mare strângere de inimă: Aradul devine oraș ocupat!

De ce am nega? Luăm asta la cunoștință cu durere de suflet. Sufletul nostru tânjind după libertate se gândește doar la cătușele acestei constrângeri, și avem nevoie de timp să ne dezmeticim și să realizăm faptul că cei care vin sunt francezi.

Sunt francezi, iar obrazul nostru trist se înveselește.

Sunt francezi, iar inima noastră tristă se umple de căldură!

Durerea noastră se ostoiește și repetăm de o sută de ori: vin francezii, vin francezii, francezii!

Ce pericol ne-ar putea paște cu această ocupație? Doar vin la noi fiii acelei națiuni care știe aprecia cel mai bine libertatea. Poate veni la noi ca asupritor acela care are ca patrie căminul bogat al drepturilor omului? Și poate fi adversarul nostru națiunea pe care noi nu am socotit-o adversară nici în cele mai sângeroase zile ale războiului mondial?

Și în aceste zile întunecate trebuie să ne înțeleagă. Ei sunt vitejii culturii franceze, iar sufletul lor e plin de umanismul culturii lor milenare. Știu la fel de bine ca noi că războiul s-a încheiat, iar arma nu mai este de acum ucigașa vieții scumpe a omului. Poate fi doar instrumentul menținerii ordinii și poate urâți mâna umană creată pentru muncă doar atât vreme cât societatea trebuie protejată de anarhia distructivă.

Francesi vin să mențină ordinea. Nu vor avea o sarcină dificilă.

Nici noi înșine nu ne dorim altceva decât ordine, liniște, pace!

Credem că acestea ni le aduc francezii.

Știm că sunt echidistanți și obiectivi. Și în acțiunile lor vor folosi pentru toți, indiferent de naționalitate, aceeași unitate de măsură.

Ce motive am avea, așadar, să ne temem de ocupația franceză? Să vină să ne cunoască! Suntem convinși că vor fi martorii oculari ai dreptății noastre.

Să îi primească pe pământul Aradului cel mai sincer salut al maghiarilor arădeni. Să primească manifestările sincere de simpatie față de națiunea franceză, cu care poporul maghiar onorează prin ei întreaga națiune glorioasă franceză”!

 

(Andrei Ando)

  

0 0

Primăria pregătește unul dintre cele mai frumoase focuri de artificii de până acum, de la Arad! În deschiderea concertului Saragossa Band, în seara zilei de 31 decembrie, pe scena din fața Palatului Administrativ vor urca, de la ora 22.00, arădenii de la Fantazia și Claudia Iuga și George Dancu & Q Band.

Au mai rămas câteva ore până la începerea spectacolului de revelion, din fața Palatului Administrativ din Arad. Echipamentele au fost deja instalate și probate, în așteptarea artiștilor și a petrecăreților. Recitalul principal va fi susținut Saragossa Band.
De asemenea, primăria pregătește unul dintre cele mai frumoase focuri de artificii de până acum, de la Arad!
În deschiderea concertului Saragossa Band, în seara zilei de 31 decembrie, pe scena din fața Palatului Administrativ vor urca, de la ora 22.00, arădenii de la Fantazia și Claudia Iuga și George Dancu & Q Band.
Fantazia este cea mai tânără formație românească de rock.
Înființată în februarie 2014 la Palatului Copiilor din Arad, trupa îi are în componență pe Arthur, Andrei, Robert și Radu, aceștia fiind îndrumați de prof. Paul Edeleni.
Fantazia abordează melodii dintr-un spectru larg, de la rock’n roll, hard’n heavy până la power și symphonic metal.
Tot în cadrul Revelionului Popular va cânta și Claudia Iuga și George Dancu&Q Band. Claudia Iuga a urmat cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și, de câțiva ani, este solista vocală a trupei Quaternion Band (alături de Sergiu Bacoș, Ștefan Gartner, Imi Molnar, Norbi Prentel, Atti Fruda și Bogdan Bălan).
Invitații speciali ai Revelionului de la Arad sunt membri legendarei trupe Saragossa Band, de origine germană, care s-a bucurat de un mare succes în anii ’70-’80.
Grupul a devenit cunoscut în anul 1978, odată cu lansarea piesei „Big Bamboo“, urmând apoi melodii precum „Rasta Man“ şi „Zabadak“, care au ocupat prima poziţie în topurile muzicale din Germania. Următoarele piese, „Red Ginger“ şi „Aiko Aiko“ au deţinut şi ele poziţii fruntaşe în topurile muzicale, însă hitul pentru care trupa este îndrăgită și astăzi este „Agadou“.
Artiştii germani vor încânta publicul arădean cu ritmurile de samba şi calypso. „Zabadak“, „Rasta Man“, „Agadou“, „Aiko Aiko“, „La Bamba“, „Guantanamera“, „Cecilia“, „Soca Dance“, „Cuba“, „Spanish“, „Sunshine Reggae“, „Rivers of Babylon“, „Hands Up“, „Malaika“, „Gimme hope Jo’Anna“, „In the Summer Time“, „Sun of Jamaica“, „Big Bamboo“, sunt doar câteva dintre melodiile celebrei trupe, ce vor putea fi ascultate live de arădeni.

0 0

„Vă mulțumesc celor care v-ați adus contribuția la creșterea Aradului, prin întărirea instituțiilor noastre, prin implicare civică sau politică, prin faptul că ați făcut ceea ce trebuia făcut, cu conștiinciozitate și responsabilitate, pentru familiile dvs și, în sens larg, pentru familia arădeană.”

Stimați arădeni: La mulți ani! Boldog új évet! Chestita nova godina! Ein frohes neues Jahr! Sreena nova godina! Šťastný nový rok! Bahtalo nevo bersh!

Oriunde ați trăi în județ sau în lume, orice limbă ați vorbi, vă doresc ca noul an să vă aducă bucurii și satisfacții personale, profesionale, gânduri și fapte bune față de Arad!
Încheiem un an intens, un an bun, la modul general, chiar dacă sunt încă multe de corectat și de făcut. Vă mulțumesc celor care v-ați adus contribuția la creșterea Aradului, prin întărirea instituțiilor noastre, prin implicare civică sau politică, prin faptul că ați făcut ceea ce trebuia făcut, cu conștiinciozitate și responsabilitate, pentru familiile dvs și, în sens larg, pentru familia arădeană.
A fost un an în care am pus bazele unor proiecte importante, din fonduri naționale și europene; un an în care am construit fundația temeinică a Aradului pe care ni l-am propus să îl pregătim copiilor de azi și copiilor copiilor lor. În tot ce am proiectat și planificat în anul 2017 am ținut cont nu numai de nevoile imediate ale Aradului, ci de viitor și de felul în care vrem să arate județul Arad al deceniilor următoare.

Facem acest exercițiu necesar deși, în anul 2017 și mai cu seamă în anul 2018, constatăm că veniturile ne sunt luate și că pentru puterea de la București arădenii sunt o resursă pe care se străduiește să o epuizeze. Suntem unul dintre cele mai harnice și productive județe, iar Guvernul ne ia banii și îi trimite județelor care nu produc dar ajung să beneficieze de fonduri mai importante decât noi. Acest tratament incorect, această inechitate mascată sub principiul solidarității este de fapt o politică programată de devalizare a județelor prospere și va continua și anul viitor, când Aradul pierde peste 45 de milioane de euro din banii pentru spital, drumuri, școli, grădinițe, activități culturale, datorită „revoluției fiscale” a Guvernului.

La un calcul simplu, din buzunarul fiecărui arădean Guvernul ia în anul 2018 câte 100 de euro, și de la cei mai săraci, și de la cei mai disperați, și de la cei care ar avea mai mare nevoie de ei.
Din cauza aceasta, anul 2018 va fi mai greu decât ne-am dori. Avem nevoie de susținere și de unitate, chiar dacă vedem cât de multă rivalitate și divizare este și în lumea noastră mică arădeană. Vă invit, vă provoc la unitate și la dialog, la susținere reciprocă în folosul căminului nostru arădean!
Avem nevoie de solidaritate între arădeni în 2018, de o voce puternică, fermitate, să impunem respect față de Arad și arădeni, să ne vedem marile proiecte finalizate. Așteptăm și pretindem de la Guvernul care ne-a luat 45 de milioane de euro din bugetul pe anul viitor să finalizeze în sfârșit în anul 2018 cele două pasaje de la centură, să dea bani spitalului județean (pentru că anul acesta nu a dat niciun leu!), să își respecte angajamentele luate prin Programul Național de Dezvoltare Locală pentru finanțarea unor proiecte pe drumuri (doar trei din cele șapte pe care le-am depus vor fi finanțate, din păcate) și spitale, să aloce sistemului social resursele necesare, ca oamenii să nu rămână fără salarii la mijlocul anului. Iar parlamentarilor noștri le cerem, în perspectiva anului viitor, să fie mai vizibili în Parlament, pentru interesele Aradului!
Stimați arădeni,
Avem proiecte de aprox. 250 de milioane de euro pe care le-am depus anul acesta doar la Consiliul Județean! Asta înseamnă că vom avea mult de lucru și că pentru unii șantierele care se vor deschide vor fi deranjante. De pe acum îmi cer scuze de la ei, dar îmi doresc ca la finalul acestor lucrări să ne bucurăm de un județ schimbat în bine.

Începem proiecte de modernizare a 20% din rețeaua de drumuri județene, încercăm să obținem finanțare pentru un pod nou peste Mureș și un pasaj peste calea ferată la Vladimirescu. Cel puțin trei secții de spital intră în reparații capitale și modernizare. În domeniul cultural ne concentrăm pe anul Centenar, să se știe că aici a germinat Marea Unire și arădenii au fost forța motrice a evenimentului de la 1 decembrie 1918; pe renovarea Sinagogii pe care am preluat-o de la Cultul Mozaic, pe tabăra de sculptură de la Căsoaia, pe acel consorțiu cultural internațional, Activarium, pe care l-am inițiat la nivelul euroregiunii noastre.
Și multe, multe altele…
În 2018 vom organiza la Arad evenimente europene de mare anvergură, pentru creșterea vizibilității județului nostru, ca în cât mai multe regiuni europene să se știe că ne străduim aici, la Arad, să accesăm fiecare euro pe proiectele pe care le putem depune, să clădim un județ unde se vine, nu de unde se pleacă, unde tinerii găsesc motive să rămână alături de familiile lor.
Vă doresc un an 2018 așa cum mi-l doresc și mie, un an al rezultatelor bune, al respectului reciproc, al bucuriei pentru ceea ce vom realiza împreună!

1 0

Anul se încheie cu o mare supărare pentru două familii de arădeni, care în ultimele ore ale lui 2017 își văd mașinile avariate serios. În această dimineață, în jurul orei 10, la intersecția dintre strada Oltului și Poetului, o Dacia 1310 s-a tamponat cu un Hyundai. Ambele autoturisme sunt nefolosibile până la o reparație serioasă, Dacia lovită în ambele portiere de pe partea șoferului, Hyundaiul în lateral dreapta. Deși accidentul nu s-a soldat cu victime, unul dintre ocupanții Daciei s-a necăjit atât de tare, încât a acuzat dureri puternice în piept. A fost solicitat SMURD-ul, care a intervenit chiar mai repede decât Poliția, chiar dacă aceasta din urmă are un sediu la aprox. un kilometru de locul de producere al accidentului.

Ocupanții celor două autoturisme s-au certat, au explicat, s-au enervat, ca de multe ori în astfel de situații în care paguba materială (deși consistentă) nu este atât de mare ca și consumul nervos.

 

0 0

Buletinul statistic al Direcției Județene de Statistică Arad relevă cifrele economiei arădene: un număr record al angajaților, eficiență economică mare, asistați social de cinci-șase ori mai puțini decât în sudul țării!

Șomaj de 1,3% în județ

 

La sfârșitul lunii octombrie a acestui an, în județul Arad aveam cu aprox. 2000 de șomeri mai puțini decât în octombrie anul trecut! Procentual, Aradul este printre județele cu cel mai mic șomaj din România: 1,3%! La nivelul municipiului șomajul se menține la aprox. 0,5%.

Numărul șomerilor era în județ, la final de octombrie, 2901, față de 4948 în octombrie 2016.

Județul nostru avea, la sfârșitul lunii octombrie, un număr record de 134.416 angajați! Asta înseamnă, cu aproximație, că fiecare al treilea arădean muncește (aproximăm, fiindcă nu se cunoaște câți dintre cei 450.000 de arădeni sunt plecați la muncă în străinătate, deci populația județului este dificil de estimat). Un număr de 100.999 de arădeni sunt beneficiari de pensie.

La nivel național procentul șomajului este de 4%, numărul șomerilor fiind de 353.300.

 

De șapte ori mai puțini asistați sociali decât în Dolj!

 

Adăugăm la asta și faptul că numărul celor care primesc venitul minim garantat în județul Arad este de cinci ori mai mic decât în județele Vaslui, Teleorman, Galați, de șase ori mai mic decât în  Buzău și de șapte ori mai mic decât în Dolj.

Câștigul salarial net în județul Arad era de 2148 de lei la finalul lunii octombrie. Cele mai mari salarii se plătesc în agricultură și silvicultură (unde sunt și cei mai puțini angajați, 4000 de persoane), cu o medie de 500 de lei mai mari decât în servicii, unde sunt cele mai mici salarii. Cei mai mulți arădeni muncesc în industrie și construcții, 67.340 de persoane.

 

Creșteri la producția industrială și cifra de afaceri

 

Producția industrială realizata in perioada 01.01.-31.10.2017 a înregistrat o crestere de 1,2 % comparativ  cu  perioada   corespunzătoare  din anul precedent.

Valoarea cifrei de afaceri a  intreprinderilor cu activitate principală de industrie (piaţa internă şi piaţa externă)  a înregistrat  in perioada  01.01.- 31.10.2017  o crestere de   6,1% comparativ cu perioada  corespunzătoare din anul precedent.

 

Excedent de balanță: 200 de milioane de euro!

 

În perioada 01.01-31.08.2017 , exportul FOB realizat (după sediul social din Registrul Statistic al Intreprinderilor – REGIS – al agentilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri),  s-a ridicat la  2,2 miliarde euro, iar importul CIF de mărfuri la 2 miliarde euro. Drept urmare, la nivelul judeţului s-a înregistrat un excedent comercial de aprox. 200 milioane de euro.

Excedent mai mare al balanţei comerciale s-a înregistrat la următoarele grupe de produse: mijloace de transport (+574 milioane euro), mărfuri şi produse diverse (117 milioane euro),  încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+14,8 milioane euro), produse din lemn, plută și împletitur i(13,9 milioane euro).

Deficit al balanţei se înregistrează la următoarele  grupe  de  produse: metale  comune şi articole   din   acestea (222 milioane euro),  materiale plastice, cauciuc (106 milioane euro),  piei crude,  piei  tăbăcite, blănuri (60 milioane euro), produse ale industriei chimice (47 milioane euro).

 

Aradul exportă masiv piese auto, echipamente electrice, textile

 

În structura exporturilor, o pondere însemnată au deţinut-o următoarele grupe de produse: mijloace de transport (37,9%), maşini, aparate şi echipamente electrice (29,2%), metale comune şi articole din acestea (9,7%), materiile textile şi articole din acestea (5,1%).

În structura importurilor, cea mai mare pondere au deţinut-o grupele de mărfuri: maşini, aparate şi echipamente electrice (29,6%), metale comune (21,3%), materiile textile şi articole din acestea (6,9%), mijloace de transport (13,8%).

 

 

0 0

Pensia medie a crescut în județul cu 124 de lei, în trimestrul III al anului, raportat la aceeași perioadă din anul trecut. În același timp, numărul pensionarilor a scăzut cu 90 persoane.

Pensia medie în județul Arad a fost, în trimestrul III al acestui an, 976 de lei, iar numărul de pensionari 100999 persoane.

Datele provin din ultimul Buletin Statistic pe anul acesta al Institutului Județean de Statistică Arad.

 

0 0

Județul Arad riscă să piardă în anul 2018 proiecte în valoare de peste 134 de milioane de euro, dacă bugetul pe anul viitor va fi votat de parlamentari în forma actuală.

După ultimele modificări și calculele realizate în această dimineață, Consiliul Județean ar rămâne fără aprox. 10 milioane de euro (iar localitățile județului, în total, peste 45 de milioane!), în condițiile în care pentru cofinanțarea proiectelor Consiliului Județean este nevoie de peste 6 milioane de euro.

„Inițial, calculul ne indica o pierdere de 35 de milioane de euro. Va fi sigur peste 45 de milioane, pentru că am fost anunțați că localitățile care au excedent bugetar nu vor mai primi în anul 2018 sume din cotele defalcate din Taxa pe Valoare Adăugată! Este lovitură după lovitură, într-un moment în care toți ne așteptăm la un buget mai bun, nu la un măcel bugetar”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad.

Astăzi, la sediul Consiliului Judeţean Arad, a avut loc o conferinţă de presă susţinută de Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Letiţia Stoian – primarul comunei Semlac, Petru Antal – primarul oraşului Pecica, Ioan Crişan – primarului comunei Vladimirescu, Mircea Braiţi – primarul comunei Buteni, consilierul județean Ioan Plaveți, administratorul public Gheorghe Stoian, directorii executivi Gheorghina Ribovici și Andrei Ando.

Iustin Cionca a cerut public societății civile să solicite tuturor parlamentarilor de Arad să facă amendamente pentru corectarea proiectului de buget, ca Aradul să nu piardă bani. Soluția ar fi creșterea procentului din impozitul pe venit care să rămână comunităților locale, în loc să fie dus la București, iar localitățile care au excedent bugetar să primească în continuare sume din cotele defalcate din Taxa pe Valoare Adăugată.

„Chemăm alături de noi și societatea civilă ca împreună să solicităm parlamentarilor de Arad să pledeze de la tribuna Parlamentului ca banii Aradului să rămână acasă, să depună si să susțină amendamente în interesul legitim al fiecărei localități a Aradului și al fiecărui arădean! Județul Arad va pierde peste 45 de milioane de euro, în care includem aproximativ 16 milioane la municipiu, iar pe calculele noastre de ultimă oră aproximativ 10 milioane Consiliul Județean, un milion de euro orașul Curtici, sute de mii de euro fiecare oraș și comună! Și cele mai mici comune din județul Arad vor pierde între 50.000-100.000 de euro!

Această prognoză înseamnă falimentul unor comune și blocarea marilor proiecte de dezvoltare! Fie că vorbim despre proiectele pe drumuri județene, proiectele transfrontaliere, investițiile în spitale și școli, sau chiar reparațiile curente și întreținerea localităților, TOTUL riscă să se blocheze!”, a declarat preşedintele Iustin Cionca.

Președintele Consiliului Județean a explicat și de ce unele localități au excedent bugetar: fiindcă datorită Legii Achizițiilor Publice, sunt proiecte care nu se pot finaliza până la sfârșitul anului, iar banii sunt, implicit, necheltuiți. Ei intră în excedent și sunt folosiți, anul următor, pentru finanțarea lucrărilor.

Iustin Cionca le-a cerut public parlamentarilor să corecteze și Legea Achizițiilor Publice, să stabilească surse de compensare pentru majorările salariale și ca localitățile care s-au gospodărit bine și au un excedent să nu primească bani mai puțini de la bugetul de stat.

0 291

-Domnule președinte Iustin Cionca, în ce măsură considerați firească ieșirea în stradă a peste 35.000 de români, duminică, în semn de protest față de atacul PSD împotriva Justiției?

-În primul rând, atacul PSD-ALDE este un atac împotriva statului român și al românilor cinstiți!

-De ce și-ar dori PSD-ALDE să slăbească statul român? 

-Să îl controleze, să îi folosească resursele așa cum vrea, să le încredințeze cui vrea. Vedeți că ei știu care state nu îi extrădează, unde trebuie să își cumpere proprietăți să fie feriți de ochii presei și de procurori, cum să procedeze când vor să facă rost de o insulă punând în mișcare Guvern, ministere, agenții, administrații publice locale…

-Revin la întrebarea inițială: e în regulă că oamenii au ajuns să iasă în stradă?

-Este un act de curaj și de civism extraordinar! De ce protestează? Românii au înțeles că, așa cum vă spuneam, atacul PSD-ALDE este un atac împotriva statului și al românilor cinstiți! Și deja e prea evident, prea violent acest atac! Aș separa aici patru planuri de acțiune a pesediștilor, care demonstrează că este vorba despre un proiect sistematic, consecvent, fără scrupule, de slăbire a justiției și implicit a statului. Primul plan: legea prin care un infractor poate deveni președinte al României. În ce stat s-a mai pomenit așa ceva?! Al doiea plan: atacul sistematic, inclusiv prin linșaj mediatic, împotriva DNA, SRI, a procurorilor și judecătorilor. Instituțiile care urmăresc, pun sub acuzare sau condamnă corupții sunt hărțuite permanent de pesediști, de la declarații de presă până la comisii parlamentare. Al treilea plan: excluderea președintelui României din numirea șefilor Parchetelor și politizarea acestei atribuții, trecerea ei la un partid condus de un infractor condamnat. Adică acest condamnat va avea un cuvând greu de spus în desemnarea procurorilor-șefi. Nu vi se pare scandalos? Al patrulea plan este cel al subminării ordinii publice, prin eliberarea deținuților, sub pretextul că nu trăiesc bine în închisoare. Asta este o sfidare a românilor care respectă legea și au fost victimele acestor bandiți. Dar părerea mea este că în spatele acestei eliberări urgente este un alt calcul politic, care îi avantajează pe aceiași corupți pe care PSD și ALDE au vrut să îi scape, noaptea, ca hoții, cu Ordonanța Rușinii. Nu au reușit atunci, au reușit acum, cu câteva luni mai târziu. 

-Despre ce este vorba? 

-Astăzi vedem că Guvernul PSD-ALDE ajunge, practic, să îi despăgubească pe hoți, ceea ce este inacceptabil! Îi felicit pe cei care au ieșit în stradă și sunt convins că numărul celor care li se vor alătura în perioada imediat următoare va crește. Coaliția PSD-ALDE nu s-a resemnat după Ordonanța Rușinii și a încercat alte metode să își scape corupții de închisoare. Acum a găsit-o pe aceasta, mai subtilă, ascunzându-i printre sute de criminali, violatori și tâlhari. Eu cred, așadar, că restul infractorilor sunt doar un paravan ca pesediștii să își scoată înainte de termen marii corupți din penitenciare, iar lumea a sesizat asta, pentru că românii nu sunt atât de ușor de înșelat cum cred pesediștii. 

-Este adevărat că statul român va plăti despăgubiri pentru corupții care ies din închisoare înainte de termen?

-Așa am auzit și eu, că unii chiar celebri au declarat că vor da statul în judecată pentru compensații. Adică românii de la care corupții au furat vor plăti despăgubiri corupților care nu s-au simțit bine în pușcărie. Asta este marea „realizare concretă” a PSD-ALDE, în materie de justiție, o umilire a cetățenilor corecți, care sunt furați de două ori de corupții pe care PSD i-a luat sub aripa sa. 

-Vorbim despre corupții PSD, dar ce ne facem cu corupții din celelalte partide? 

-În afara PSD toate partidele politice și-au pus suspecții de corupție la dispoziția justiției. PSD și ALDE, însă, au făcut un scut în jurul lor! Numai anul acesta au fost vreo zece parlamentari PSD-ALDE pe care DNA nu i-a putut urmări penal, pentru că în Parlament colegii lor au votat împotriva urmăririi! Să știți că și asta a determinat furia cetățenilor, fiindcă este inadmisibil ca un parlamentar PSD să nu poată fi dus în fața justiției, indiferent de acuzațiile care i se aduc. Sunt doi miniștri acuzați că au păgubit statul român pentru că în urma deciziilor lor  o insulă întreagă a ajuns, prin intermediul unui Consiliu Județean, la o firmă privată despre care procurorii susțin că ar fi controlată de șeful de partid al celor doi miniștri. Și ce s-a întâmplat? Parlamentarii PSD-ALDE au votat împotriva urmăririi penale! 

-La protestul de duminică, de la București, au participat și liderii PNL și Dacian Cioloș. 

-Da, alături de alți peste 15.000 de alți români. Ne implicăm cu toate mijloacele posibile să semnalăm eșecul acestei guvernări, atacul PSD împotriva instituțiilor importante ale statului român. Dar nu cred că trebuie să discutăm despre o politizare a protestului, fiindcă scânteia a plecat din societatea civilă și mobilizarea s-a făcut de către tineri pe rețelele sociale și nu prin organizațiile de partid. PNL are un mesaj politic puternic în Parlament, iar în stradă a fost prezent alături de ceilalți români nemulțumiți de acest guvern sinistru, așa cum și la Arad au fost foarte mulți liberali în mulțime, alături de arădeni neafiliați politic. 

-Ce credeți că se va întâmpla în continuare?

-Haideți să vedem ce s-a întâmplat până acum, în cele nouă luni de dezastru de la alegeri: prima a fost Ordonanța Rușinii pentru corupții din PSD, apoi a crescut prețul alimentelor, a crescut prețul benzinei și al motorinei, a crescut prețul energiei electrice, au fost inventate taxe noi, sunt eliberați din închisoare infractori periculoși, câteva scandaluri de corupție au zguduit guvernul, este o ceartă permanentă pentru putere și bani între taberele din PSD, aproape săptămânal aflăm despre câte un tun financiar, cele mai mari mitinguri de după Revoluție au scos în stradă sute de mii de români furioși, niciun kilometru nou de autostradă nu s-a dat în funcțiune în schimb s-a mai închis un tronson dintre cele funcționale, sindicatele protestează, oamenii de afaceri își fac calcule să își mute afacerile din țară, pentru prima oară după foarte mulți ani avem perspectiva unei greve generale. Ce urmează, nu e de bine pentru români!

STAY CONNECTED

%d blogeri au apreciat: