Home Tags Posts tagged with "andrei ando"

andrei ando

0 0

Comisia de Valori Locale Culturale va centraliza elementele de patrimoniu material şi imaterial cultural în tot ceea ce înseamnă specific arădean, fie că vorbim despre artă, literatură, poezie, muzică, gastronomie, arhitectură, meşteşuguri, istorie şi poate chiar sport.

Consiliul Judeţean Arad a înfiinţat Comisia de Valori Locale Culturale care va inventaria patrimoniul cultural material şi imaterial al judeţului Arad şi îl va sintetiza într-o publicaţie ce urmează să fie realizată până la sfârşitul acestui an. Anunţul a fost facut de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, Răzvan Cadar.

Comisia este coordonată de dr. Andrei Ando, directorul  Directiei de Comunicare şi Strategii a Consiliului Judeţean şi are în componenţă reprezentanţi ai  Bibliotecii Judeţene A.D. Xenopol (director dr. Doru Sinaci) Complexul Muzeal Arad ( director interimar Bogdan Blaga), Centrului Cultural Judeţean Arad (director Ioana Engelhardt) Şcoala Populară de Artă ( director Vasile Rus).

Cele două Universităţi din Arad vor participa în cadrul Comisiei cu statut de inviţaţi permanenţi. Acelaşi statut îl vor avea directorii Centrului Municipal Cultural ( dr. Dana Pădurean), Teatrului Clasic Ioan Slavici ( Bogdan Costea) şi Filarmonicii de Stat ( Doru Orban).

„Comisia de Valori Locale Culturale va centraliza elementele de patrimoniu material şi imaterial cultural în tot ceea ce înseamnă specific arădean, fie că vorbim despre artă, literatură, poezie, muzică, gastronomie, arhitectură, meşteşuguri, istorie şi poate chiar sport. Îmi doresc ca la sfârşitul acestui an să avem deja un catalog al acestor valori, iar de anul viitor să-l reedităm într-o formă actualizată. Scopul acestei comisii este punerea în valoare a ceea ce particularizează Aradul, a atracţiilor sale care conturează caracterul unic al celor 78 de comune şi oraşe arădene şi al ansamblului judeţului Arad. În completarea acestor cataloage pe care le vom realiza am solicitat Complexului Muzeal al judeţului Arad şi Bibliotecii A.D. Xenopol ca în aceste instituţii de cultură să existe câte un spaţiu dedicat acestui proiect unde vizitatorii să poată vedea, în activitatea lor cotidiană, sinteza acestor elemente de patrimoniu cu care ne mândrim”, a declarat Răzvan Cadar, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Catalogul valorilor culturale arădene completează alte două cataloage dintre care unul va prezenta elemente generale ale judeţului Arad, iar celelalt potenţialul economic al judeţului. Cele trei publicaţii vor fi editate până la sfârşitul acestui an de Consiliul Judeţean Arad şi reprezintă una dintre cele mai importante demersuri editoriale din ultimii ani care reunesc între aceleaşi coperte date privind evoluţia, prezentul şi perspectivele Aradului.

 

 

 

0 0

Noi am făcut angajări, în ultimii doi ani, au crescut semnificativ și salariile. Ca urmare, se impunea o reașezare a organigramelor. Consiliul Județean Arad are în subordine aproximativ 7000 de angajați, incluzându-i și pe cei din instituțiile subordonate. Fiecare dintre aceștia trebuie să se regăsească în sistem. Nu ne putem permite să plătim funcționari care vin la lucru ca în concediu, sau nu au ce face la birou. Analizele pe care le-am făcut au arătat că este necesară o reorganizare, este necesară o reducere a funcțiilor de conducere și o regândire a structurii instituțiilor. Asta și facem. Îmi doresc ca arădenii să fie adevărații beneficiari ai acestui program de regândire a funcționării instituțiilor noastre și a Consiliului Județean”

Pe ordinea de zi a Consiliului Județean Arad a fost, zilele trecute, reorganizarea activității instituției.

„Am decis reorganizarea  activităţii unor direcţii, servicii şi compartimente de specialitate din cadrul instituţiei. Prin reorganizare renunţăm la unele funcții de conducere. Printre altele, înfiinţăm un compartiment de Cooperare Instituţională şi Asistenţă Consilii Locale, prin scindarea Serviciului Cooperare Instituţională şi Relaţii Externe, care se transformă în două compartimente. Reorganizăm activitatea Secretarului General al judeţului, a Serviciului Juridic, a Direcţiei Economice și Direcţiei Tehnice Investiţii. Se reorganizează și Direcţia Comunicare şi Strategii prin preluarea activităţii Direcţiei Administraţie Publică. Direcţia Comunicare şi Strategii se va redenumi Direcţia Comunicare Strategii şi Administraţie Publică, iar în locul a doi directori executivi ai acestor Direcții, va rămâne unul singur. De asemenea, desființăm și o funcție de șef serviciu. Prin această reorganizare, care are în vedere prevederile Noului Cod Administrativ, distribuim mai eficient sarcinile cuprinse în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, şi cele din Fişa Postului. Împreună cu directorii Consiliului Judeţean am realizat o analiză a activităţii din Consiliu şi am constatat necesitatea acestei reorganizări. Interesul meu este ca instituția să funcționeze eficient pentru cetățeni.

Dar, cu asta, nu am încheiat reorganizarea, pentru că o extindem și asupra unor instituții din subordine. Reorganizăm activitatea Bibliotecii Județene, punem în discuție noile state de funcții la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad și la Direcția Generală pentru Protecția Copilului. La asta se adaugă procesul de reorganizare deja început la Compania de Apă”, a precizat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

Noul director al Direcției Comunicare, Strategii și Administrație publică devine, prin reorganizare, dr. Andrei Ando.

Președintele Consiliului Județean a declarat că reorganizarea vizează eficientizarea activității cu cetățenii și încărcarea cu sarcini de serviciu a funcționarilor. „Noi am făcut angajări, în ultimii doi ani, au crescut semnificativ și salariile. Ca urmare, se impunea o reașezare a organigramelor. Consiliul Județean Arad are în subordine aproximativ 7000 de angajați, incluzându-i și pe cei din instituțiile subordonate. Fiecare dintre aceștia trebuie să se regăsească în sistem. Nu ne putem permite să plătim funcționari care vin la lucru ca în concediu, sau nu au ce face la birou. Analizele pe care le-am făcut au arătat că este necesară o reorganizare, este necesară o reducere a funcțiilor de conducere și o regândire a structurii instituțiilor. Asta și facem. Îmi doresc ca arădenii să fie adevărații beneficiari ai acestui program de regândire a funcționării instituțiilor noastre și a Consiliului Județean” – a declarat Iustin Cionca.

Acesta a declarat că peste șase luni rezultatele reorganizării actuale vor fi evaluate și ar putea urma noi măsuri de reorganizare, în funcție de concluziile la care se va ajunge.

 

 

0 0

Circuitul turistic „Secretele Aradului” continuă să suscite interesul publicului! La sfârșitul săptămânii trecute 40 de arădeni au intrat în Cetatea Aradului, în cadrul evenimentului organizat de Consiliul Județean Arad. Partener al vizitării Cetății a fost Batalionul Radu Golescu.

Capela ortodoxă, în zidul Cetății

Un număr de 40 de arădeni au vizitat sâmbătă Cetatea Aradului în a doua etapă a Circuitului Turistic Urban ,,Secretele Aradului”. Participanții s-au înscris cu două săptămâni mai devreme la eveniment, iar cele 40 de locuri disponibile au fost ocupate în numai câteva ore. Din acest motiv, organizatorul, Consiliul Județean Arad (care realizează circuitul ,,Secretele Aradului”, prin Centrul Național de Informare și Promovare Turistică) a realizat o listă de așteptare pentru următoarea vizită a Cetății.

Ghidul vizitatorilor a explicat aspectele relevante din istoria obiectivului

Și de această dată, ghidul vizitatorilor a fost directorul executiv al Direcției de Comunicare și Strategii, din cadrul Consiliului Județean Arad, Andrei Ando, alături de care căpitanul Paul Crăciun a relatat aspecte din istoria Cetății.

Arădenii au aflat cu această ocazie amănunte inedite despre viața în Cetatea Aradului în ultimele două secole, istoricul Bisericii Franciscane din Cetate, aspecte legate de militarii și civilii care au trăit între zidurile Cetății, au vizitat Muzeul Militar și capela ortodoxă încastrată în zidurile Cetății. Povestea tristă a francezilor, belgienilor, turcilor, românilor, maghiarilor, bosniecilor, sârbilor închiși în Cetatea Aradului i-a pus pe gânduri pe cei prezenți care au înțeles cât este de fragil echilibrul între normalitate și anormalitate, între pace și război.

Un mic militar în devenire

,,În istoria sa tumultuoasă, Cetatea Aradului a fost o redutabilă ,,închisoare a popoarelor”, un lagăr de concentrare și exterminare pentru 4317 sârbi, peste 1200 de francezi, sute de maghiari și sute de români, dar și pentru prizonieri ai altor națiuni, pentru care războaiele cu Imperiul Austriac s-au încheiat aici, la Arad, în această pușcărie odioasă. Și astăzi încă mai sunt descoperite secrete ale Cetății, gropi comune, povești dramatice, care fac parte din istoria tenebroasă a Aradului. În luna mai vom continua Circuitul Turistic și, ca o noutate, vom organiza două tururi speciale, unul pentru oaspeți ai Universității ,,Aurel Vlaicu” din Arad, iar celălalt pentru directorii din țară ai postului de radio KISS FM care se vor întâlni la Arad”, a declarat Andrei Ando, directorul executiv al Direcției de Comunicare și Strategii, din cadrul Consiliului Județean Arad.

Arădenii au fost interesați de Muzeul Militar
Muzeul Militar a atras și istorici consacrați, nu numai curioși. În prim-plan, istoricul Sebastian Bunghez

Circuitul Turistic Urban ,,Secretele Aradului” este cel mai nou serviciu turistic oferit de Consiliul Județean Arad celor interesați să cunoască mai bine trecutul Aradului, locul unde trăiesc, dar și oamenii care au scris, cu viața lor, poveștile orașului.

Biserica Franciscană în jurul căreia s-a construit Cetatea este într-o stare avansată de degradare

0 0

Cele 31 de palate din Piața Avram Iancu, la care se adaugă clădirea teatrului, ar putea fi principalul obiectiv turistic al Aradului. Dar nu este. Și - deși suntem mai mereu tentați să dăm vina pe administrație - Piața Avram Iancu nu este o atracție din cauza proprietarilor de clădiri care și-au lăsat palatele în paragină, cu fațadele care stau să se prăbușească și care, în loc să înfrumusețeze orașul, îl sluțesc! (AUTOR: ANDREI ANDO)

Ne-am obișnuit să spunem că administrația locală este vinovată pentru aspectul clădirilor istorice din Arad. Dă bine să te înrolezi în corul celor care înjură administrația, indiferent de motive. Piața Avram Iancu este însă dovada că nu numai la nivelul Primăriei există disfuncționalități, așa cum susțin cei tentați să vadă doar paiul din ochiul altora. Un spațiu minunat al Aradului, care ar putea fi un simbol al orașului, este neglijat și chiar sluțit de proprietarii palatelor și a caselor de raport extraordinare construite cu mai bine de un secol în urmă, în stiluri arhitecturale diverse și spectaculoase.

Un geam termopan așa cum nu ar trebui să fie printre ornamentele superbe ale unui palat

În Piața Avram Iancu există o singură clădire publică, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”. Se prezintă într-o stare bună, dacă ar fi să îi evaluăm fațada. Mai mult, intră în perioada următoare în reparații capitale, finanțate din fonduri europene. În rest, poți număra pe degete clădirile renovate din piață. Majoritatea lor sunt neglijate, cu tencuiala căzută, cu ornamentele în pericol de prăbușire. Fie că vorbim de una dintre primele farmacii arădene, fie că discutăm de clădirea unde a fost sediul primăriei în secolul XVIII, ori de Palatul Bohus (unde a funcționat primul elevator din oraș), imobilele reflectă trist nepăsarea proprietarilor.

Oricât ar părea de incredibil, pe sub acoperișul acela prăbușit trăiesc oameni, la kilometrul zero al Aradului!

Unii dintre acești proprietari sunt cetățeni străini care au cumpărat apartamente în palate cu mai bine de două decenii în urmă, în speranța unei investiții imobiliare. Nu le-au mai vândut, așteptând să le crească prețul. Dar nici nu au investit în aspectul proprietății lor, decât cel mult pe interior! Alte apartamente sunt cumpărate cu legea care a permis foștilor chiriași din perioada comunistă să preia, cu bani mărunți, locuințele care înainte de revoluție le-au fost repartizate de partid. Sunt oameni în vârstă, care nu au posibilitatea unei investiții consistente.

Ornamente superbe pe o fațadă care stă să cadă

O altă categorie o reprezintă proprietarii care au revendicat palate sau case de raport și le-au obținut în instanță. Le-au obținut și le-au lăsat să moară urât, abandonate. De unde sperau că vor face o mare afacere, au făcut în primul rând un mare defavor Aradului, prin afectarea imaginii spațiului public din cauza clădirii lor lăsate în plata Domnului. Exemplul cel mai trist este al Casei Hirschl, pentru care inițial proprietarii pretindeau milioane de euro de la un eventual cumpărător, iar de curând, fiindcă nimeni nu a vrut să o cumpere, au afișat un banner pe fațada clădirii promițând că o închiriază cu O (zero) lei celui care va fi dispus să plătească taxele și, probabil, renovarea casei care găzduiește cel mai vechi teatru din România.

Teatrul vechi este proprietate privată, dar arată de parcă ar fi al nimănui

În mod evident trebuie să existe o răspundere a proprietarilor față de clădirile lor. Este profund incorect să pretindă ca ele să fie renovate pe bani publici, deci și din contribuțiile celor care locuiesc la blocuri sau în casele din cartiere. De ce este incorect? Pentru că proprietarii clădirilor neglijate din centrul Aradului sunt necăjiți doar când este vorba să investească în fațade. Când e să ceară bani pe chirie sau să își vândă apartamentele, știu foarte bine să pună preț pe ele, și încă dintre cele mai piperate, fiindcă, așa cum îți explică, privilegiul de a locui în „buricul târgului” se plătește. Scump! Ei bine, același raționament trebuie să funcționeze și în cazul lor.

O clădire care ar umple de rușine pe oricine care face comparații între proprietarii arădeni și cei din occident

Primăria Arad a anunțat că de anul acesta supraimpozitează cu 500% proprietarii de clădiri neîngrijite. Până acum aceștia nu plăteau impozit deloc, pentru că statul le-a permis ca banii de impozit să îi folosească pentru repararea clădirii. Ceea ce, însă, s-a întâmplat doar în cazuri extrem de rare. Așa că șocul plății este mare. În unele cazuri, sunt proprietari de clădiri din Arad care vor plăti impozit de mii, ba chiar zeci de mii de euro (incluzând și penalizarea de 500%). Așa se explică faptul că în oraș au început să apară schele. Primăria le oferă facilități fiscale celor care își renovează fațadele. Din păcate, în Piața Avram încă nu este cazul. Bijuteria prăfuită a Aradului continuă să nu strălucească așa cum ar fi necesar…

Cât credeți că valorează acest apartament? Mult mai mult decât vă imaginați…

Istoria Pieței Avram Iancu

Piața Avram Iancu este un loc important pentru Arad.

În anul 1802, împăratul austriac însoțit de fiica sa era întâmpinat aici de mulțimea arădenilor. Cu doar puțin timp mai târziu, fiica respectivă devenea soția lui Napoleon Bonaparte.

În actuala Piață Avram Iancu a avut loc anunțarea obținerii de către Arad a titlului de Oraș Liber Regesc, în anul 1834. 15 ani mai târziu, în primăvara lui 1849, armatele revoluționare maghiare și armatele imperiale habsburgice se ciocneau aici în cele mai sângeroase lupte de stradă din istoria orașului, soldate cu 400 de morți.

Piața Avram Iancu a fost centrul administrativ al Aradului, și datorită faptului că aici funcționa clădirea primăriei (lângă blocul care acum este pe colț cu strada Mețianu).

În anul 1890 aici a fost inaugurată Statuia Libertății, demolată în anul 1925.

Piața a funcționat efectiv ca piață de produse agricole și animale, în secolele XVIII, XIX și la începutul secolului XX. Aici își vindeau marfa comercianții șvabi din Aradul Nou, considerat „grădina cu legume” a Aradului. Era locul adunărilor publice cele mai importante și în perioada Primului Război Mondial, pe scena montată în spatele Teatrului Clasic Ioan Slavici urcând cele mai importante figuri politice ale urbei.

Galerie foto

0 0

„Bata și Birchiș, condamnate de CFR să se înece în Mureș?!” - aceasta este întrebarea pe care au dezbătut-o vineri seara autoritățile locale, autoritățile județene, cetățenii celor două comune, dar și specialiștii, proiectanții și constructorii implicați în construirea căii ferate de mare viteză pe Valea Mureșului. (AUTOR: ANDREI ANDO. FOTO: LIGIA MOȚ)


Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a participat vineri seara la o întâlnire cetățenească în comuna Bata, având ca subiectul impactul modernizării căii ferate pe Valea Mureșului. La eveniment au participat peste 80 de localnici, primarii din Bata și Birchiș, consilierii județeni Ioan Ulici și Cristian Sălășan, specialiști din aparatul tehnic al Consiliului Județean Arad.

Primarul Ion Micurescu a precizat că proiectul a demarat în anul 2014. Primăria Bata a transmis în august 2014 un memoriu către proiectant prin care semnala că satele Bulci și Țela ar urma să fie distruse în cazul unei revărsări a Mureșului, în situația în care terasamentul căii ferate ar urma să se transforme într-un baraj artificial. Firma de consultanță comunică: „s-a realizat un studiu hidraulic, în baza căruia a fost obținut avizul de gospodărire a apelor”.

După ce a luat act că s-a dat aviz de la Apele Române pentru executarea lucrării, în noiembrie 2014 Primăria Bata a reacționat din nou și a trimis consultantului un al doilea memoriu, prin care explică faptul că prin înălțare rambleului se realizează un stăvilar. A propus realizarea pe piloni a căii ferate, pentru prevenirea unei catastrofe determinată de revărsarea Mureșului, care se poate întâmpla oricând. 

În anul 2017 se emite un al doilea aviz de la Apele Române, la care Primăria Bata face opoziție, printr-un al treilea memoriu. CFR Investiții răspunde la acest memoriu că rambleul a fost inițial amplasat foarte jos, ceea ce a dus la inundarea liniei în repetate rânduri și la întârzieri în trafic. De aceea, s-a propus ridicarea rambleului, ca acesta să fie permanent peste nivelul apei. Dar, susține CFR Infrastructură, temerile Consiliului Local Bata că rambleul va juca rol de dig, sunt neîntemeiate. 

Față de acest răspuns, poziția primarului este însă una extrem de circumspectă. Ion Micurescu susține că nivelului rambleului căii ferate se va ridica cu șase metri, iar asta va determina un baraj în calea Mureșului, râul urmând să se revarse de pe o lungime de 10 km și o lățime de 300 m prin două văi, Valea Suliniș și Valea Filatului, și prin două canale de deflectare inguste, peste câteva sate mici care sunt victime sigure. Or, nu poți condamna aceste localități la moarte, când printr-o altă soluție tehnică (realizarea căii ferate pe piloni) această situație poate fi evitată.

„Eu am trăit inundațiile din 1970, 1975 și 1998. Apa a fost până la Primăria Bata, fără a exista niciun stăvilar. Acum ce se va întâmpla? Poate peste 15 ani, când se va revărsa Mureșul, cel care a dat avizul poate va fi în lumea umbrelor, dar răul va fi fost făcut. Temerea noastră este că suntem la un pas de o calamitate, cu largul concurs al unor instituții” – a spus primarul Ion Micurescu.

La rândul său, primarul din Birchiș, Ioan Guțu, a precizat că în mod direct comuna sa nu este afectată de realizarea căii ferate, dar indirect, în cazul unor inundații, la fel ca și comuna Bata, și Birchișul va fi expus la viituri. Din cauza inundațiilor, înainte de 1990 se proiecta ca bazinul hidrografic Bătuța-Săvârșin să fie amenajat printr-o lucrare hidrografică, dar a rămas totul în stadiul de proiect, după moartea lui Ceaușescu. Deci zona este una foarte expusă. Ioan Guțu a întrebat cât din milioane de metri cub de apă din Mureș pot prelua gurile de scurgere planificate și de ce nu se construiește calea ferată pe piloni, pe porțiunea dintre Bata și Birchiș, pentru evitarea pericolului iminent.

Inginerul șef de la Gospodărirea Apelor Arad, cu o experiență din anul 1984 în acest domeniu, și chiar în zona Lipovei, a precizat că în regim neamenajat, fără calea ferată, în zona Bata-Birchiș, pe Mureș au fost 2400 mcub/secundă. De aceea s-au și realizat lucrări de apărare împotriva inundațiilor, îndiguiri la Arad, Pecica, Lipova, Ususău, Chelmac, Lalașinț, regularizări de cursuri de ape la Nicolae Bălcescu, Somonița, Bîrzava, Petriș, Troaș. În anul 1998, la viitură debitul a fost de 1680 mcub/secundă, pentru că în bazin s-au executat lucrări la cursurile de apă, care domolesc Mureșul. „Niciodată pe Mureș nu vom avea un val, ca și cum s-ar rupe un baraj. Există niște hărți de risc care indică niște debite care apar în medie o dată la 100 de ani. Terasamentul căii ferate nu constituie un dig sau un baraj.” 

Inginerul proiectant a precizat că i-ar fi plăcut să fi avut această discuție înaintea începerii oricărei lucrări. „Acum ne dăm seama că sunt anumite lucruri care trebuiau discutate cu câțiva ani mai devreme. Eu aș propune ca în următoarea perioadă, și să nu lăsăm să treacă mult timp, să facem o întâlnire tehnică cu proiectanții noștri și cu inginerii de la Ape. Eu nu știu ce se mai poate face acum. Noi avem o finanțare din 85% fonduri europene. Odată ce cererea de finanțare a intrat pe o direcție, este complicat să schimbăm ceva, poate chiar imposibil. Îmi pare foarte rău că nu am avut această discuție tehnică înainte de orice aviz. Știm corespondența purtată între companie și administrația locală, dar este după avizare, după ce UE a dat și a aprobat fondurile. Dvs., oamenii de aici, știți problemele din zonă, dar soluția este acum aproape imposibil de schimbat.” 

Medicul Miuțescu, cunoscutul endocrinolog arădean care este originar din Bata, a propus realizarea de asigurări pentru casele și terenurile sătenilor, și a solicitat solidaritate și responsabilitate din partea localnicilor, ca aceștia să înțeleagă ce trebuie să facă pentru viitor. 

Președintele Consiliului Județean Arad a cerut și convocarea proiectantului lucrării, care să explice în mod avizat cum a luat decizia de realizare a proiectului și ce consecințe a prevăzut. „Ne putem îndoi de faptul că omul acesta este competent, dar asta nu înseamnă că avem dreptate. Voi face o nouă invitație către proiectant, să discutăm cu cetățenii ce este de făcut în continuare. Eu chiar cred că este o problemă a acestor comunități, care încă poate fi corectată” – a precizat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad. 

Preotul comunei Bata a ridicat o altă problemă interesantă: nu poate fi inclusă această zonă într-o zonă defavorizată sau cu constrângeri, ca localnicii să beneficieze de avantajele conferinte de lege? 

Discuțiile au continuat pe marginea subiectului, revenindu-se la ideea de schimbare a proiectului de execuție, chiar dacă asta înseamnă negocieri la cel mai înalt nivel, pentru că în joc este siguranța, proprietatea și chiar viața câtorva mii de oameni. 

0 0

Circuitul turistic „Secretele Aradului” a pornit în forță, la sfârșitul săptămânii trecute. Zeci de arădeni au ascultat amănunte inedite despre istoria orașului. Următorul circuit se va organiza în data de 13 aprilie, de la ora 10! Atenție, de această dată locurile vor fi limitate la cel mult 40! Nu ezitați să vă înscrieți din timp, la numărul de telefon 0728.116.412 (Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Arad).

Povestea lui Sever Frențiu și a vitraliilor din Palatul Administrativ a suscitat curiozitatea arădenilor

Consiliul Județean Arad a inaugurat, sâmbătă, un circuit turistic inedit. Este vorba despre „Secretele Aradului”, un traseu turistic urban prin care se prezintă aspecte inedite din istoria locului, povești legate de clădiri, de evenimente istorice și culturale arădene, personalități.

Misterele Bisericii Roșii

Aprox. o sută de arădeni au participat la primul tur ghidat, care a fost condus de Andrei Ando, directorul executiv al Direcției de Comunicare și Strategii din Consiliul Județean Arad. Prezentarea secretelor Aradului a durat patru ore. Și încă ar mai fi fost cel puțin la fel de multe de prezentat!

Arădeni pasionați de istoria locului

A început cu vitraliile Palatului Administrativ, a continuat cu garsoniera în care și-a trăit ultimii ani de viață fondatorul Bisericii Roșii, cu misterele Palatului Cultural, închisoarea din secolul XIX de sub Palatul Comitatului,  întâmplările dramatice pe strada Tribunul Dobra, a continuat la Sinagoga Neologă, apoi la o farmacie care de 119 ani funcționează în aceeași locație. La final, „cireașa de pe tort” a fost cisterna Turnului de Apă, un spațiu foarte puțin cunoscut comunității locale, deși decenii întregi aprovizionarea cu apă a Aradului a depins de acest bazin aflat la ultimul etaj al Turnului de Apă.

O poveste puțin cunoscută despre Sinagogă

Circuitul „Secretele Aradului” își propune nu doar să dezvăluie aspecte din istoria locului, ci să și demonstreze că Aradul are capacitatea să furnizeze experiențe turistice atractive. La această ediție inaugurală au participat și 25 de ghizi turistici și bloggeri din domeniul turismului, din toată țara. Ei au fost invitați la Arad de Centrul Național de Informare și Promovare Turistică.

Copii cu atenția încordată 🙂

„O mare bucurie a fost pentru noi numărul mare de copii care și-au însoțit părinții la acest circuit, dar și interesul pe care l-au arătat față de istorioarele Aradului. Continuăm, pentru că sunt lucruri frumoase de făcut și locuri frumoase de văzut în Arad”, a declarat Andrei Ando.

0 0

Conferința ,,Via Habsburg”, unul dintre cele mai importante evenimente culturale internaționale ale anului 2019 în Arad, la Consiliul Județean Arad!

Conferința „Via Habsburg”, unul dintre cel mai importante evenimente culturale internaționale ale anului 2019 în Arad, are loc astăzi la Consiliul Județean Arad, în prezența președintelui IRE, Franz Schausberger, președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, vicepreședintelui Răzvan Cadar, rectorului Universității ,,Aurel Vlaicu”, prof. univ. dr. Ramona Lile, viceprimarului Municipiului Aradului, Călin Bibarț și a numeroși experți din țară și din străinătate: Austria, Germania, Belgia, Franța, Serbia, Elveția.

,,Anul trecut, când am avut ocazia să îl întâlnesc pe domnul președintele Schaussberger, la Arad, i-am propus să realizăm această conferință, să încercăm să găsim soluții comune pentru punerea în valoare a culturii care ne unește. Am găsit în persoana domnului președinte un partener deschis, dinamic, determinat să realizeze un parteneriat european la nivelul regiunilor. Ne dorim ca prin acest program să contribuim, așa cum susține și platforma Institutului Regiunilor Europei, la crearea de reţele între regiuni, municipalităţi şi alte arii de activitate publică şi economică pentru realizarea intereselor lor. Mi-aș dori ca în această platformă să se regăsească și regiuni din Republica Moldova, cu care noi suntem înfrățiți, și care trebuie să reducă decalajul față de statele membre ale Uniunii Europene. Aradul are, așadar, o puternică legătură directă cu istoria și cultura Europei Centrale și Occidentale. Îmi doresc ca după această conferință să intrăm, la modul concret, într-o construcție care să pună în valoare patrimoniul nostru arădean, într-un context european”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Președintele IRE, Franz Schausberger, a subliniat că proiectul de realizare a unei rute cultural-istorice este unul interesant, în condițiile în care proiecte similare s-au realizat deja în partea de vest a Europei, cu țări care nu au făcut parte niciodată din Imperiul Austro-Ungar. ,,Ideea acestei conferințe s-a născut anul trecut când am fost prezent la Arad, cu scopul de a identifica mijloace și modalități de creștere și dezvoltare a turismului. Aradul beneficiază de un patrimoniu arhitectural bogat, a făcut parte mult timp din Imperiul Habsburgic și consider că este important ca acest lucru să fie cunoscut în Germania și Austria. Pentru materializarea acestui proiect cultural sunt necesare mai multe condiții: voință politică puternică, realizarea unei infrastructuri de transport în regiune, implicarea regiunilor învecinate de la granița cu  Ungaria și a Provinciei Voivodina, precum și implicarea factorilor economici, a operatorilor de turism, a mediului academic și a oamenilor de știință, urmând ca toate aceste entități să își unească forțele pentru a stârni interesul comunității locale”.

,,Timp de 20 de ani am discutat despre economie și dezvoltarea economică, dar mai puțin despre trecut, istorie și integrarea lor într-un circuit turistic. Trebuie să lăsăm moștenire generațiilor viitoare istoria Aradului, a oamenilor și a faptelor care au avut loc aici, și ce poate fi mai potrivit decât integrarea Aradului într-o rută cultural-turistică internațională, ținând cont că Aradul a fost și este parte a Europei și a tuturor evenimentelor majore care au avut loc aici”, a declarat Călin Bibarț, viceprimar al Municipiului Arad.

 Conferința „Via Habsburg” se înscrie în contextul organizării în orașul nostru a unui ciclu de evenimente europene: Plenara de Primăvară a Adunării Regiunilor Europei, Zilele Culturii Austriece, Gala Diplomației, conferința „Le Rendez-vous d’Arad”, a Asociației Culturale LIKE – Reţeaua Oraşelor și Regiunilor Europene pentru Cultură, constituirea Consorțiului Cultural Euroregional „Activarium”, cu sediul la Arad”.

0 0

Consiliul Judeţean Arad a decis să reamenajeze şi să includă în circuitul turistic o parte din fosta închisoare a Comitatului Arad. Aceasta a funcţionat, începând cu anul 1821 până în perioada Revoluţiei de la 1848-1849, în Palatul Comitatului, astăzi, pe Bulevardul Revoluţiei nr. 81. Timp de mai multe decenii aici a funcţionat sediul ziarelor „Adevărul”, „Nyugati Jelen”, „Observator”, „Glasul Aradului”.

Astăzi, aici sunt birourile Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică şi ale Direcţiei de Programe din cadrul Consiliului Judeţean Arad. Interiorul clădirii este renovat din fondurile proprii ale Consiliului Judeţean Arad printr-o investiţie de 3.657.197 lei, la care se adaugă TVA. Sunt efectuate renovări şi reabilitări ale încăperilor, inclusiv consolidarea tavanelor.  Se lucrează la structura clădirii şi este schimbat  acoperişul.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, și directorul Direcției de Comunicare și Strategii, Andrei Ando, au prezentat astăzi planul de renovare a celulelor de închisoare și transformarea lor în obiectiv turistic

Am discutat cu conducerea Complexului Muzeal Arad în vederea realizării, în clădirea renovată, a unui muzeu al oraşului Arad, care să pună în valoare o parte din exponatele care, din lipsă de spaţiu, zac astăzi în depozit. Lucrările estimăm că se vor încheia în această toamnă şi, până atunci, vom pregăti clădirea pentru destinaţia pe care urmează să o primească”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad

Complexul Muzeal al Județului Arad va fi implicat în punerea în valoare a acestui obiectiv

La rândul său, directorul executiv al Direcţiei de Comunicare şi Strategii, Andrei Ando, a precizat: „Gândim dezvoltarea acestui palat ca obiectiv turistic centrat pe Sala „Iuliu Maniu”, acolo unde în 13 -14 noiembrie 1918  au avut loc tratativele istorice pentru viitorul Transilvaniei. Faptul că domnul Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, a agreat să reamenajăm o parte din vechea închisoare a Aradului aflată în subsolul acestei clădiri îi va oferi un plus de atractivitate”.

Presa arădeană a însoțit astăzi oficialii Consiliului Județean în vizitarea șantierului în lucru

În secolul XIX, atunci când s-a construit Palatul Comitatului, printre cele mai notorii  închisori ale  Aradului a fost cea din Palatul Comitatului.

0 0

Interviu cu Iustin Cionca, despre spital: pacienți, investiții, aparatură medicală, dezvoltare, reclamații (II.)


-Domnule președinte, cu ce dificultăți vă confruntaţi la Spitalul Județean?

-În România, Spitalul Judeţean Arad este spitalul cu clădirile distribuite pe cea mai mare suprafață, de zeci de kilometri. Secțiile sale ar trebui să funcţioneze într-un singur loc dacă vrem să fim eficienţi, să  cheltuim cât mai puţini bani. Din păcate acest lucru nu este posibil. Pentru un alt spital nou, cu toate specializările de care are nevoie un spital clinic judeţean, este nevoie de foarte mulţi bani, pe care Aradul nu îi are. Soluţia este să identificăm bani europeni, naţionali, chiar din resurse locale şi să încercăm să rezolvăm pe bucăţele ceea ce ne impune Ministerul. Din păcate, astăzi, Ministerul doar controlează şi sancţionează, nu vine să contribuie sau să se implice la nivel local. Aradul, de exemplu, nu a primit niciun aparat RMN de la Minister, așa cum au primit alte spitale din țară. Ba mai mult, am avut banii alocați pentru acest RMN, iar Ministerul Sănătății i-a luat înapoi! A trebuit să îl cumpărăm noi, cu un milion de euro, din banii arădenilor, să aibă și Spitalul Județean un aparat care poate salva vieți! Este multă nepricepere la București, și multă răutate! Aţi văzut ce s-a întâmplat şi cu spitalele regionale care aveau finanţare europeană. Nu se mișcă nimic, banii se vor pierde iar românii vor rata servicii medicale de calitate. Fondurile europene pot fi folosite până în anul 2022, pe acest ciclu financiar. Suntem în anul 2019 și în loc să dezvolte proiectele, Guvernul de la București dezvoltă birocraţia! Statul s-a obişnuit să fie o piedică în dezvoltarea județelor, nu un partener care să te ajute să consumi bani europeni. Eu vreau să fim lăsaţi în pace de București, să nu ni se mai bage beţe în roate, pentru că până la urmă o să piardă România, nu pierde doar arădeanul sau preşedintele Consiliului Judeţean.

-Consiliul Județean cum se implică în modernizarea Spitalului Județean?

-Noi v-am obişnuit în ultimul an ca în fiecare săptămână să cumpărăm câte un aparat nou pentru spital, atât de necesar pentru sănătatea arădenilor și ca personalul medical să își poată desfăşura activitatea. Nu poţi lucra eficient cu mobilier şi aparatură de 30-40 de ani! Modernizăm secţiile şi dăm personalului medical aparatură pe care să se califice! Asta este important, pentru că de multe ori am cumpărat un echipament şi medicul de pe secție a trebuit să îşi facă o calificare pentru a lucra cu el. Dar încet, încet, trebuie să venim în secolul XXI, iar fără bani este foarte greu, ca să nu zic imposibil. Mă bucur că, începând de anul trecut, Primăria Municipiului Arad investeşte mai mult decât Consiliul Judeţean în spital, ceea ce nu s-a întâmplat în anii trecuţi! Pentru noi este foarte important fiecare partener care vine lângă noi. Am văzut că în ultimul timp încep să vină asociații, cum este Cetatea Voluntarilor, care au luat de pe umerii noştri nişte investiţii. Le mulțumesc arădenilor care donează pentru aceste proiecte.  Faptul că societatea civilă se implică este foarte bine, faptul că Primăria se implică la fel, dar eu cred că aici statul trebuie să înţeleagă prin reprezentanţii săi că nu îți poţi lua mâna de pe sănătate şi să te aştepţi la ceva bun.

-Ce altă problemă aţi identificat în activitatea dumneavoastră care îngreunează procesul de dezvoltare?

-O problemă la fel de gravă este faptul că nu se transferă competenţele de la nivel naţional la nivel local. În toate ţările există structuri intermediare între administraţia locală şi cea naţională. Sunt regiunile, care sunt foarte puternice şi care pot face proiecte de dezvoltare pentru toată zona. Eu cred că şi în cazul sănătăţii ar trebui să colaborăm foarte bine între judeţe. Nu este posibil să ne concurăm între noi, să prestăm aceleaşi servicii şi să nu fim capabili să gândim regional. Ar trebui gândită o politică naţională şi investiţiile trebuie să se ducă în special spre structurile regionale. Atâta timp cât deciziile se iau la Bucureşti, iar răspunderea este aici, banii se colectează la Bucureşti şi obligaţiile rămân la nivel local, evident că nu ai cum să faci ceea ce ar trebui.

-Foarte mulţi arădeni reclamă faptul că sunt nemulţumiţi de anumiţi angajaţi ai spitalului. Poate rezolva Consiliul Judeţean acest aspect?

-Vreau să se înțeleagă foarte clar: noi investim în spital, în aparatură, în clădire, sprijinim actul managerial, dar legea ne interzice să controlăm sau să sancționăm noi medicii sau asistentele. Ce putem noi să facem este să organizăm cât de repede concursurile de angajare, să alocăm bani cât mai repede pentru investiții, dar răspunderea este aici, la colectivul managerial care, din păcate, are tot felul de impedimente legale. Consiliul Județean a înțeles că este nevoie de cadre medicale mai multe la Spitalul Județean și am angajat aproape 200 de persoane! Adică am suplimentat personalul cu peste 10%. Am investit în modernizarea saloanelor și a aparaturii. Atât putem face noi. Ajung și la noi plângeri, dar nu le putem rezolva, le dăm mai departe conducerii spitalului, să ia măsurile legale. Noi suntem acuzați politic, pentru că așa s-au obișnuit oamenii, că președintele Consiliului Județean este vinovat dacă le ia medicul bani sau asistenta vorbește urât cu ei. Dar, în realitate, eu nu controlez nici medicii, nici asistentele. Conducerea Spitalului Județean poate lua măsuri, fie în urma sesizărilor, fie în urma chestionarelor de satisfacție a pacienților. Dar noi am constatat că din aceste chestionare nu reiese că ar fi probleme. ri pacienții nu scriu despre experiențele lor negative, ori majoritatea chiar nu are experiențe negative. Nu este mai puțin adevărat că e foarte greu să dai afară un angajat, dar nu este imposibil. Avem comisii de disciplină sau evaluare, dar sunt populiste. Aceste comisii, în loc să fie exigente, să analizeze fiecare secție, fiecare medic, fiecare angajat în parte, de multe ori au alte priorități sau prietenii. Eu am cerut conducerii spitalului să facă verificări, pentru că salariile s-au mărit, condițiile s-au îmbunătățit și așteptăm și relația cadrelor medicale cu pacienții să fie mai bună. Eu vreau și analize de eficiență.

-Care este cea mai mare problemă a sistemului de sănătate cu care vă confruntaţi?

-Lipsa descentralizării financiare! Banii arădenilor sunt duși la București și nu se mai întorc la Arad, înspre sănătate sau celelalte domenii vitale. Ar fi nevoie de o legislație care să prevadă un procent de bani care să revină la Arad, de exemplu pentru spitale. Alt lucru care mă deranjează este că s-a hotărât descentralizarea, adică mutarea deciziei de la București către județ, dar totuși Bucureștiul este cel care decide, însă pe banii noștri. Dacă vrem să angajăm mâine o infirmieră, managerul spitalului trebuie să facă o cerere la minister, iar ministerul decide dacă avem sau nu avem nevoie de acea infirmieră pe care am cerut-o. Este anormal! Dacă nu ai nicio responsabilitate, nu este normal să mai ai vreo decizie. Eu cred că asta ar trebui lămurită. Ori ne dai toată puterea și banii corespunzători, ori preiei toată puterea și toate cheltuielile!

0 0

Exponent al moștenirii arhitecturale lăsate în zona Banatului de către familia nobiliară aromână Mocioni, ansamblul din Căpâlnaș vorbește și astăzi despre bunăstarea și importanța acestei mari familii.

Palatul, element-cheie compozițional a întregului ansamblu, este unul dintre primele proiecte ale arhitectului vienez Otto Wagner.

Proiectată cu eleganță, după modelul Micului Trianon din Versailles, clădirea palatului este pusă în evidență de parcul dendrologic înconjurător și este deservită de diferitele anexe, constituind astfel ansamblul Mocioni din Căpâlnaș, unul dintre cele mai remarcabile ansambluri nobiliare de secol XIX din spațiul extraurban românesc.

În inima unui parc de opt hectare!

Aflată în inima parcului de 8 ha, impunătoarea siluetă a palatului se remarcă din spațiul public ca fiind capul de perspectivă al aparatului de acces – o frumoasă alee mărginită cu copaci. Marcând prima etapă de creație a lui Otto Wagner – cea premergătoare perioadei proiectelor în stil Secession ce vor consacra opera arhitectului vienez – palatul Mocioni este construit într-un spirit clasicizant, de factură eclectică, fiind inspirat de modelul Micului Trianon din Versailles. Volumul clădirii este gândit într-o manieră caracteristică epocii și spațiului de dezvoltare a acestui program arhitectural, fiind compact și impunător, însă nu lipsit de grație. Atributele arhitecturale ale palatului sunt tipic clasice – axialitate, simetrie, ritm, registre, ierarhizare – fiind utilizate pentru a vorbi despre statutul nobiliar al proprietarilor.

Cea mai valoroasă bibliotecă din Imperiu!

Logica constructivă interioară a palatului are în centrul schemei funcționale sala bibliotecii, ce găzduia una dintre cele mai valoroase biblioteci private ale Imperiului Austro-Ungar. Această sală este amplasată în centrul de greutate a planului nivelului de călcare al construcției și este acoperită, la nivelul etajului și al șarpantei, cu două luminatoare suprapuse, ce îi garantează necesarul de lumină naturală. La parter, biblioteca este precedată, înspre accesul principal, de un salon de onoare, iar înspre accesul dinspre parc, de nodul de circulație verticală, dominată de o scară impresionantă. La etaj, deasupra sălii bibliotecii și în jurul primului luminator, se dezvoltă o cursivă, ce deservește diversele saloane perimetrale.

Din punct de vedere al tratării interiorului, se observă o atenție deosebită acordată acestuia. Astfel se remarcă jocul de culori al finisajelor, calitatea materialelor folosite, bogăția elementelor decorative și subtilitatea plastică a accesoriilor. Cele câteva corpuri de iluminat, mobilierul din lemn masiv și șemineele ce încă se mai conservă, atestă imaginea somptuoasă a locuirii nobiliare din epoca sa de apogeu.


Unic în România!

Parcul, accesoriu indispensabil al locuirii nobiliare extraurbane moderne, este amenajat în jurul palatului, atât cu rolul de a pune în evidență palatul ca obiect arhitectural dominant, cât și pentru a completa funcția de loisir a acestor ansambluri. Parcul dendrologic al familiei Mocioni din Căpâlnaș este compus din articularea ingenioasă a două zone cu caracter peisagistic distinct. Prima, o grădină semipublică de factură neoclasică, armonizată cu stilul arhitectural al palatului, este dezvoltată în imediata apropiere a acestuia și este constituită din doua curți de onoare ce preced accesele principale în construcție, plantate cu arbori de esență rară. 

A doua zonă, cu caracter privat și proiectată într-un stil romantic, prezintă o vegetație abundentă, alei sinuoase și un părău amenajat și se află departe de spațiul public, unde găzduiește monumentele funerare ale familiei Teleki.

drd. arh. Anca Majaru
ist. Irina Leca
Sursa: monumenteuitate.org

0 0

„Oricât ar fi de supărat PSD, Consiliul Județean tot va moderniza drumul Arad-Șiria!” – a declarat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă la Consiliul Județean Arad, președintele Iustin Cionca.


 Blocajul a fost determinat de presiuni politice ale PSD

Acesta a dorit să clarifice toate amănuntele legate de situația drumului județean Arad-Horia-Șiria-Galșa-Mâsca-Pîncota-Măderat-Târnova-Șilindia-Luguzău-Cuied-Buteni, un subiect intens discutat în spațiul public. Iustin Cionca a fost tranșant, arătând exact situația creată: „Încep cu deznodământul. Guvernul PSD a blocat lucrările pe acest drum timp de șase luni. Proiectul a fost deblocat, în urma întâlnirilor cetățenești pe care le-am organizat și a insistențelor noastre repetate la Agenția Națională de Achiziții Publice. Am convingerea că blocajul a fost determinat de presiuni politice ale PSD asupra Agenției Naționale de Achiziții Publice. Este singurul nostru proiect blocat șase luni la ANAP! Asta în condițiile în care drumul este distrus, iar noi am adus fonduri europene, 124 de milioane de lei pentru modernizarea sa. Controlul politic al PSD asupra ANAP ni s-a confirmat ieri, atunci când un deputat PSD a făcut publică o parte din corespondența noastră strict confidențială cu ANAP, primind informațiile secrete chiar din interiorul ANAP. Noi vom acționa în judecată respectivul deputat, pentru că este vorba aici despre o violare a corespondenței și divulgare de date confidențiale. Sper că astfel vom contribui ca funcționarii din instituțiile statului să nu mai fie supuși presiunilor politice, iar aceste instituții să nu funcționeze ca niște feude ale PSD. Timp de câteva  luni de zile, noi am avut o corespondență permanentă cu ANAP. Ni s-a respins proiectul inexplicabil, de trei ori, de parcă instituțiile statului ar avea interesul să protejeze constructorii privați și nu administrația locală, în cazul nostru, Consiliul Județean. Și deși am fost atacați, uneori într-o manieră jignitoare, din cauza stării drumului Arad-Șiria, unde Guvernul, prin ANAP, bloca licitația pentru începerea lucrării, noi am respectat regulile de confidențialitate și nu am făcut publice motivările – din punctul meu de vedere – injuste, care ne blocau”, a explicat Iustin Cionca.

Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 28 martie, la ora 15

În ce privește proiectul în sine, el a fost publicat ieri în Jurnalul European, pentru că datorită valorii sale ridicate, se organizează o licitație europeană. „Eu mi-aș dori să câștige o firmă puternică, nu una de apartament. O firmă care are capacitatea să realizeze o lucrare de calitate. Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 28 martie, la ora 15. Înțeleg supărarea oamenilor, sunt alături de arădeni, dar, așa cum le-am spus și la întâlnirile cetățenești, mi-aș fi dorit ca parlamentarii puterii să fie partenerii noștri în rezolvarea acestei probleme a județului Arad. Ei au ales să fie adversarii noștri și implicit adversarii arădenilor. În schimb, au mințit, ne-au murdărit, au încercat să susțină că din cauza Consiliului Județean arată astfel drumul Arad-Șiria”, a completat președintele Consiliului Județean Arad.

0 0

Cu o investiție de aprox. 1,5 milioane de euro, Consiliul Județean a adus 10,1 milioane de euro din fonduri europene și guvernamentale.


Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, și Sergiu Bîlcea, vicepreședintele Consiliului Județean Arad, au prezentat astăzi detalii privind proiectul de modernizare a drumurilor județene transfrontaliere. Consiliul Județean Arad a aprobat astăzi cofinanțarea proiectului. Tronsonul care va fi modernizat este de 32,5 km, pe traseul Curtici-Sânmartin-Socodor-Nădab.


„Am insistat foarte mult pentru acest proiect

Prin construirea șoselei de centură a orașului Curtici și a tronsonului Socodor-Nădab, se va scoate traficul de tranzit din Curtici și Chișineu Criș (parțial, pe relația Vărșand-Arad). Centura orașului Curtici va fi finanțată de Primăria orașului Curtici, pe o lungime de 7,3 km. „Am insistat foarte mult pentru acest proiect, care creează un culoar paralel cu Drumul Național 7 și degrevează de trafic unul dintre cele mai circulate drumuri din vestul României. Consiliul Județean Arad a câștigat, cu acest proiect, întregul buget alocat regiunii de vest a României pentru modernizarea drumurilor transfrontaliere”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

Lucrările la rețeaua de drumuri transfrontaliere au început pe tronsonul Nădlac-Pereg, modernizat în toamna anului 2018.

„Unim Nădlac, Pecica, Curtici și Chișineu Criș

La rândul său, vicepreședintele Sergiu Bîlcea a precizat: „Este un proiect ambițios, foarte important pentru vestul județului, care face parte din strategia noastră de a uni orașele din această zonă: Nădlac, Pecica, Curtici și Chișineu Criș. Finalizând aceste drumuri, vom avea o rețea de infrastructură bine pusă la punct și poate vom convinge guvernul României să deschidă și alte puncte permanente de trecere a frontierei pe raza județului Arad”.


0 0

La presiunile arădenilor și ale Consiliului Județean, după șase luni pierdute, Guvernul a deblocat astăzi lucrările la drumul județean Arad-Șiria-Pâncota-Buteni. Puteam lucra acolo de o jumătate de an, dar probabil mesajul Guvernului către arădenii care și-au rupt mașinile pe acel drum este: „mai bine mai târziu decât niciodată”. Drumul va fi modernizat printr-o investiție de 124 de milioane de lei, bani accesați din fonduri europene de Consiliul Județean Arad!

Ca urmare a insistențelor Consiliului Județean Arad, a președintelui Iustin Cionca și a vicepreședintelui Sergiu Bîlcea, la București a fost deblocată procedura pentru lucrările de modernizare a drumului județean Arad – Șiria – Pâncota – Buteni.

Având în vedere valoarea lucrării (vă reamintim că 104 milioane lei + TVA a obținut Consiliul Județean Arad din fonduri europene pentru acest tronson de drum) se organizează o licitație europeană la care pot participa toți operatorii economici interesați din Uniunea Europeană. Deschiderea ofertelor se va face în data de 28.03.2019, la ora 15.00.

Aflat la București, președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca a declarat: „Șase luni de zile a blocat Guvernul modernizarea drumului Arad – Șiria – Pâncota – Buteni. Astăzi puteam deja lucra acolo, dar Guvernul a considerat că arădenii trebuie să circule printre gropi! Mă bucur că în cele din urmă insistența Consiliului Județean Arad, dezbaterile publice cu cetățenii afectați de starea drumului și profesionalismul celor care au realizat documentația pentru finanțarea din fonduri europene a acestei lucrări au dat rezultate. Este un succes al arădenilor în lupta cu instituțiile de la București, instituții care din păcate am constatat că nu sunt partenerii administrației arădene în dezvoltarea județului nostru!”

La revenirea de la București, președintele Consiliului Județean Arad va susține miercuri, de la ora 12, o conferință de presă pe acest subiect.

0 0

Prima fotografie a comunităţii penticostale din Păuliş (anul 1924). În centru Dumitru Stoiu, Pavel Budean şi Gheorghe Bradin (sursa: istoriepenticostala.wordpress.com)

Aradul, mai exact localitatea Cuvin, este locul de naștere a penticostalismului în România. „E bine să cunoaștem şi secta cea mai nouă, care s’a ivit la noi sub numirea „Penticostal”. Ea este importată din America, şi anume mai întâi în comuna Cuvin, din judeţul Arad, având de conducător pe V. Semenaşcu, cu 25 aderenţi. Secta mai are aderenţi în comuna Păuliş, din același judeţ, în frunte cu Gheorghe Bradin și Dimitrie Stoiu. Secta este compusă din persoanele retrase din organizaţiunile baptiste și din membri noi. Are legături cu un anumit Budeanu Pavel din oraşul Akron-Ohio, America. Acest Budean a tradus din limba engleză şi mărturisirea de credinţă a sectei, pe 12 pagini, în broşura ce poartă titlul: „Decretarea fundamentului adevărat”.” (Renașterea, organul oficial al Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului, Geoagiului și Clujului, 17 februarie 1924).

Cercetătoarea Lavinia Betea publica în ziarul Adevărul din București un studiu care îl confirma, la rândul său, pe emigrantul român din America Pavel Budeanu (18861958), ca fondator al penticostalismului românesc. Românul Budeanu ar fi participat chiar la fondarea cultului penticostal în Statele Unite, în California, în anul 1906. Budeanu, revenit în țară, i-ar fi întâlnit pe cuvineanul  Gheorghe Bradin și soția acestuia, Persida, care suferea de o boală grea. Persida s-a însănătoșit la scurt timp, iar asta a fost pusă de cei doi soți pe seama unei rugăciuni personale, ceea ce i-a determinat să se convertească la penticostalism, convinși că Dumnezeu face minuni și botează cu Duhul Sfânt, conform evenimentelor descrise în Faptele Apostolilor.

Prima casă penticostală de rugăciune din România se deschide la Păuliș, la 10 septembrie 1922, de către același Bradin. La sfârșitul anului 1922, adunarea penticostală din Păuliș număra circa 30 de persoane. „La 3 iunie 1923 au avut loc primele experiențe tipic penticostale ale acestui grup: 8 persoane au fost botezate cu Duhul Sfânt”, notează C. Bădiliță și O. Vereș în volumul colectiv „Biserici, secte, erezii? Dialoguri fără prejudecăți despre marile tradiții creștine” (București, Editura Vremea, 2011).

Potrivit aceleași surse: „În iunie 1922, Gheorghe Bradin s-a rugat pentru vindecarea soției sale care suferea de tuberculoză și hidropizie; ea a fost vindecată. Bradin a trimis o scrisoare la o adresă găsită în cartea de cântări . În septembrie 1922 a primit un răspuns de la Budeanu și a hotărât să deschidă prima biserică penticostală din România în Pǎuliș, ceea ce a avut loc pe 10 septembrie 1922. La sfârșitul anului 1922 această biserică avea 30 de membri. În februarie 1923 a fost fondată o noua biserică penticostală în Cuvin, lângă Pǎuliș, în casa soților Vasile și Persida Semenascu; din ea făceau parte alți trei credincioși. Persida Semenascu era la acea vreme prima româncă penticostală botezată cu Duhul Sfânt. Pe 3 iunie 1923, atât Persida cât și Bradin au fost botezați cu Duhul Sfânt.”

Autor: Andrei Ando

0 0

De unde vine numele Moneasa? Denumirea stațiunii din județul Arad are o etimologie incertă!

Baza selectă de tratament a stațiunii a fost construită în perioada dualismului austro-ungar și a funcționat până la revoluția anticomunistă din decembrie 1989, când a fost devastată. Astăzi mai există doar pilonii de marmură care susțineau balconul deasupra intrării principale

Sunt cel puțin trei „scenarii”, cu rădăcini în trei culturi diferite, dar fiecare dintre ele are farmec. Prima ipoteză izvorăște din dominația turcească a locului, cuvântul „MONEA” însemnând, în limba turcă, „loc de scăldat”. Istoricul local Gheorghe Bărbuceanu susține că denumirea ar fi românească, derivată din cuvântul „MÂNIOASA”, o trimitere la revărsarea furibundă a pârâului umflat de ploi, în sezonul umed. A treia posibilă explicație a numelui stațiunii, MENYHÁZA, este de origine maghiară. Istoricul Kozma Pál, în descrierea comitatului Arad, o identifică în anul 1561. Tradus în limba maghiară, numele comunei înseamnă „paradis”.

Ilustrată bilingvă din perioada interbelică, prezentând principalele atracții ale stațiunii
În imaginea din stânga-jos, aspect cu trenul care lega Moneasa de Sebiș. În celelalte imagini ale colajului, posibilități de agrement în stațiune

În monografia istorică a comunei, Felicia Aneta Oarcea și Spiridon Groza enumeră unele dintre toponimele românești ale localității: Pietroasa, Butușeasca, Valea Lungă, Podul lui Țurca, Cristapasca, Izoi, Corbu, Ciopoi, Părăul lui Oloi, Câmpul Nirești, Pancoi, Fântâna lui Vlad, Băile Nemților, Cristeasca.

Hotelul Central din Moneasa, înaintea Marii Uniri. Astăzi, aici funcționează Vila Cerbul Albastru.
Detaliu cu două vile. Una dintre ele este, astăzi, Club Castel Moneasa (în partea dreaptă a imaginii), proprietatea unui cetățean italian. Vila din partea stângă a fost folosită înaintea revoluției anticomuniste de Securitate, astăzi fiind nelocuită.

Stațiunea Moneasa a fost, începând cu secolul al XIX-lea, principalul loc de agrement al aristocrației arădene. Până în secolul XX a funcționat și un tren cu ecartament îngust, care făcea legătura între Sebiș și Moneasa, pe o distanță de aprox. 20 km, greu de parcurs cu trăsura. Aceeași lucrare monografică citată precizează că aristocrații aflați în vacanță la Moneasa se destindeau prin plimbări dese și lungi în parcul stațiunii, unde accesul localnicilor era interzis, aceștia putând folosi doar poteca de pe marginea drumului județean actual.

Autor: Andrei ANDO

0 0

133.805 piese! Acesta este, dincolo de pereți, patrimoniul material al Complexului Muzeal al Județului Arad, ceea ce îl face deosebit în peisajul cultural național și îi conferă capacitatea să devină unul dintre cei mai importanți piloni culturali ai vestului României.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, în foaierul Palatului Cultural, înainte deschiderii evenimentului dedicat aniversării Muzeului
Președintele Asociației Culturale Kölcsey din Arad, Fekete Károly, alături de directorul Complexului Muzeal, Constantin Inel, întâmpină invitații din țară

În ultimele zile ale anului 2018,  Complexul Muzeal arădean a sărbătorit 125 de ani de la prima sa expoziție permanentă, considerată și „certificatul de naștere” al acestei instituții de cultură. În anul 1967 începea și activitatea editorială a Muzeului, prin revista Ziridava, iar după 1990 alte două publicații completau paleta editorială a instituției, alături de . Aceste repere, și multe altele, au fost incluse în volumul „Museum Arad 125”, axat în primul rând pe prezentarea vizuală a unora dintre cele mai relevante exponate (câte unul pentru fiecare an sărbătorit).

Colectivul Muzeului, la primirea invitaților
Pofesorul Cornel Pădurean, alături de rectorul Universității „Aurel Vlaicu”, prof. Ramona Lile

În 309 pagini dense, volumul promovează Aradul, ca expresie a frumuseții și diversității. Este o ușă deschisă către Complexul Muzeal, prin care și cei care nu au cunoscut până acum patrimoniul său își pot crea o imagine despre bogăția sa, despre valoarea și splendoarea unor exponate, dar primesc și repere istorice referitoare la evoluția instituției.

Prezentarea volumului „Museum Arad 125”
Interes crescut față de evenimentului Complexului Muzeal

Am identificat trei motive principale care justifică utilitatea unui astfel de demers editorial:

1.Prezentarea caracteristicilor specifice ale societății arădene;

2.Ilustrarea evoluției Aradului;

3.Centralizarea și redarea imaginilor, tablourilor, artefactelor, obiectelor diverse care conturează dimensiunea Aradului de ieri și de astăzi, într-un volum accesibil (faptul că este bilingv, în limbile română și engleză, îi sporește valoarea!), bogat în informații și ilustrații, publicat în condiții grafice bune.

Piese din colecția de etnografie, la expoziția asociată evenimentului de la Palatul Cultural
Publicul a putut vedea unele dintre piesele muzeului, expuse la Palatul Cultural

Catalogul este ca o capsulă redeschisă a timpului. Oferă o trecere prin perioade istorice, evenimente, episoade de viață, care definesc identitatea Aradului, structurate pe:

-istorie

-arheologie

-artă, meșteșug

-etnografie

-artă contemporană

-cultură și civilizație arădeană

-științele naturii

Este un recurs la memoria colectivă, în care zac, latent, amintirea transporturilor de sare de pe Mureș, vămile din curțile bazilicilor construite pe cursul apei, tropotele cuceritorilor care au interacționat uneori subtil și sublim cu băștinașii, alteori violent și fără compromisuri, creând un Arad al diversității.

Dr. Constantin Inel, directorul Complexului Muzeal al Județului Arad

Încheiem cu o remarcă a directorului Complexului Muzeal al Județului Arad, Constantin Inel, din prefața volumului „Museum Arad 125”: tuturor oamenilor din trecutul și prezentul muzeului arădean, le transmitem recunoștința noastră și a comunității arădene”.

Președintele Asociației Culturale Kölcsey, Fekete Károly, primește placheta aniversară a Muzeului, în semn de apreciere pentru contribuția asociației la fondarea și dezvoltarea instituției

Un cuvânt de apreciere pentru faptul că la evenimentul aniversar Asociația Kölcsey, care a fondat muzeul arădean în urmă cu 125 de ani, nu a fost uitată. Ea nu numai că a fost invitată să participe la festivitate, ci președintele ei, Fekete Károly, a făcut și oficiile de gazdă, alături de conducerea actuală a instituției, de directorul Constantin Inel. Este un gest de normalitate, în fond, dar într-un context al individualismului care caracterizează zilele noastre, la nivel global, în care normalitatea este un pod prea îndepărtat, invitarea Asociației Kölcsey și onorarea contribuției sale la fondarea și funcționarea Muzeului, în anii dificili de început, este de apreciat și ne demonstrează că în cultură barierele sunt, cel mult, mentale, nu lingvistice, confesionale ori de orice altă natură. Apropo de asta, mesajul președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, pe paginile volumului de prezentare a Complexului Muzeal este cea mai elocventă declarație politică în spiritul arădean al coabitării inteligente: „Aradul, un oraș deschis, cu o mentalitate progresistă, și-a fundamentat creșterea pe potențialul tuturor locuitorilor săi, indiferent de etnie și de religie. Astfel s-a creat Muzeul nostru și astfel îl vedem și în viitor, ca pe un spațiu al diversității și al pluralismului, un loc care să oglindească aspirațiile către mereu mai bine ale comunității arădene”.

Arădenii au participat în număr mare la evenimentele organizate pentru aniversarea Complexului Muzeal, fie că a fost vorba de expoziții, spectacole de muzică, lansare de carte sau colinde tradiționale

În loc de concluzie, despre albumul Muzeului, doar atât: luați-l, citiți-l, păstrați-l! Am așteptat prea mult după un astfel de demers editorial, iar așteptarea a meritat!

Autor: Andrei ANDO

Foto: Nelu Scripciuc

Toți foștii și actualii angajați și colaboratori ai Complexului Muzeal au fost premiați. În imagine, o parte dintre specialiștii pensionari (sau reprezentanții lor) și cei activi

0 0

Al cincilea an de război. Departe de linia frontului, Aradul trăiește, în general, auster, marcat de privațiunile impuse de strategii politici de la Viena și Budapesta, plătindu-și contribuția pentru susținerea trupelor combatante, așteptând cu sufletul la gură vești despre cei ajunși departe de casă să apere cu arma interesele Puterilor Axei.

Ziarul Aradi Közlöny publică în prima ediție a anului 1918 nota intitulată „1918”, o recapitulare dulce-amăruie a perioadei precedente, încheiată cu o speranță legată de anul care tocmai a început, în ton cu dorința generală de a pune punct războiului sângeros.

„1918.

Sub razele arzătoare ale soarelui, cu cântec vesel au plecat eroii la război, în anul 1914. Măcelul s-a prelungit și în anul 1915. În al doilea an al torentului de sânge industria de război a creat plachete, sculpturi; soldat rezemat pe pușcă privea înspre orizontul incert, iar mama cu copilul în brațe simboliza femeia maghiară deposedată de tot ce a avut. Sub imaginea  simbolică sunt inscripționați doi ani: 1914-1915. Am crezut, atunci, că aceste două numere vor epuiza războiul mondial, am crezut că aceste plachete le vom păstra timp de decenii, ca amintire de război. Dar urgia a făcut ravagii și în anul 1916. Au apărut noi opere de artă, sub personaje industria de război a trecut însă deja trei numere: 1914-1915-1916. Războiul mondial însă nu s-a aliniat plachetelor, ci s-a întins și în anul următor. Așa că perioada conflagrației, sub sculpturi, s-a modificat: 1914-1917. Am tremurat de speranța ca aceste numere care simbolizează trei ani de amărăciune, trei ani de suferințe nemăsurate, chinuri, mizerie, lacrimi și tristețe să fie suficiente. Iar acum suntem în prag de an nou. Dinspre Răsărit deja se crapă de zorii păcii mântuitoare, dar în Apus tremură încă pământul sub arme, mai șuieră aerul crăpat de grenade, se mai sfâșie încă oamenii. Sub plachetele simbolice apar ani noi: 1914-1918. Sperăm ca aceste plachete să le putem deja pune deoparte, printre relicvele războiului. Sperăm că lacrimile noastre vor fi șterse de zâmbetul senin al păcii în Anul Domnului 2018.”

Aceeași publicație realizează un reportaj de atmosferă despre noaptea dintre ani, respectiv felul în care arădenii au preferat să petreacă sărbătorile de iarnă și trecerea în noul an.

„Aradul care se distrează. Revelionul sub semnul păcii. De la corespondentul ziarului Aradi Közlöny.

Cea mai arzătoare întrebare a ultimelor zile, în familiile arădenilor, este:

– Unde să petrecem Revelionul?

Această întrebare întâmpină și intimidează la prânz și seara capul familiei. Mamele și fiicele îl strunesc pe tată, printre dezmierdări emoționante:

-Ne-ai rezervat deja o masă? Să nu pățim ca anul trecut, când am ocupat masa și când am ajuns acolo stăteau deja 14 la o măsuță de 4. Scoate portofelul, tăticule! Plătește șeful de sală, ospătarele, ajutorul de ospătar, închiriază un piccolo să se așeze pe masă până ajungem și să ține un steag inscripționat cu „OCUPAT!”

Cam așa se discută prin toate casele, iar dacă Aradul ar avea de cinci ori mai multe localuri elegante, toate s-ar fi umplut astăzi cu clientelă selectă.

E curios cum nimeni nu a vrut să rămână astăzi acasă. Sau, măcar, foarte puțini. Parcă ar fi trecut, ca fumul, familiaritatea vechilor Revelioane intime în familie, oamenii nu vor să filosofeze despre anii precedenți, ci să se binedispună, să se distreze, să se bucure de prezent și de viitor. Sentimentele ascunse caută să ajungă la suprafață, bucuria prea mult timp refulată caută să răbufnească în noaptea iluminată de energia electrică.

-Pace! Pace! – zvâcnesc inimile, iar speranțele de dată recentă, ca niște pitici se adună în venele oamenilor, dansează și incită fantezia cu splendorile vremurilor care vor urma. Dar sufletul nu mai are răbdare să aștepte după ele și profită de orice ocazie să guste în avans din vremurile în care oamenilor le va fi în sfârșit permis să arate că sunt din carne și oase, că au fost asamblați din sentimente, imaginați și entuziasm.

Toți au vrut să fie astăzi astfel de oameni! Iar la femei și fete temperamentul a dat și mai mult în clocot decât în bărbați. Ochii lor tânjeau după muzică! Nu este lipsită de interes observația pe care am făcut-o în cafenelele supraaglomerate: în timp ce pe acordurile muzicii militare doar bărbații par nici în restaurantul mai animați, muzica țigănească pune în mișcare șoldurile subțirele ale doamnelor și piciorușele lor drăgălașe.

Pe străzile arădene animația a fost neobișnuit de mare încă pe la ora 21. Familii și indivizi singuratici se grăbeau să își găsească locul în cafenelele și restaurantele iluminate. A fost o veritabilă luptă, aceasta, fiecare se considera mușteriu de vază și invoca acest drept în câte un local. Proprietarii și șefii de sală, ca niște mareșali, se plimbau strategic printre mese, adică mai bine zis s-ar fi plimbat, dacă din cauza meselor de rezervă nu ar fi fost în pericol să răstoarne totul împrejur. Iar cafegiii nu s-au dovedit deloc a fi strategi, pentru că amplasarea în sală nu au făcut-o ei, ci clienții, și încă nu lipsit de scandaluri. În epilogul vechiului an s-au făcut niște afirmații pe care părțile beligerante nu le vor pune în vitrina noului an! Dar pasiunile s-au liniștit, mamele voluminoase și-au ocupat tronul, nimeni nu s-a supărat fiindcă duduile și bărbații au fost nevoiți să stea mai înghesuiți…

-Tătuță, nu ne-au adus încă ceaiul, nu a venit nici punciul, mă întreb ce-o fi și cu laptele?

-Șampania asta este incredibil de proastă!

-Ilonka, m-ai călcat pe picior!

-Pardon, îmi cer scuze, eu eram…

-Of, dar mult mai suflă în trompetă fanfara asta militară!

Din hărmălaie se desprind, ca niște crucișătoare negre, ospătari încărcați, cu fracuri sobre. Spintecă fumul gros, care îi împresoară. Cară câte trei, patru, cinci butelii de șampanie. Nu contează cum e clientul, grizonat, roșcată, țărăncuță, toți cer șampanie. Se consumă cantități incredibile, de câteva zile restaurantele și cafenelele nu mai apucă să se aprovizioneze, în fața valului de cereri din partea publicului arădean. Ieri seara nu mai puteai cumpăra nici cu aur o sticlă de șampanie de la magazine. Publicul a băut pe nerăsuflate această băutură, băutura bogaților. A fost o adevărată orgie culinară, de parcă arădenii amețiți de speranțele legate de viitor s-ar fi crezut, fiecare, miliardar.

Spre ora 22 nu mai găseai țipenie de loc nici la Cafeneaua Orășenească, nici la Hungária, nici în restaurantul Central, extins cu sala cabaretului. Fete, bărbați, femei se întrec în vociferări, strigă, râd, fără să fie atenți nicio clipă la vecinii de la celelalte mese.

Clubul Lloyd a organizat o petrecere de mare succes, la care au participat nu numai membrii, ci și alte personalități ale înaltei societăți arădene. În sala mare s-a întins masa, iar după ora închiderii fetele frumoase au încins dansul, pe muzică țigănească.

Artiștii teatrului au organizat un spectacol reușit de cabaret în Hotelul Central. Publicul s-a distrat foarte bine la recitalul lui Harmath Józsa, Rozsnyói Ilonka, Barics și Varnai. A prezentat Forgács Sándor.

Evident că populația Aradului, avidă de distracție, nu a putut fi absorbită de cele câteva localuri. Și cafenelele mai mici s-au umplut până la refuz, dar majoritatea chefliilor de Revelion a rămas, totuși, pe dinafară. Cei care au prevăzut asta, nu au putut sau pur și simplu nu au vrut să se bată pentru câte un loc în restaurant sau cafenea, au sărbătorit acasă trecerea în noul an, dar mult mai elegant decât în anii precedenți. În cele mai multe gospodării s-au făcut pregătiri intense pentru această noapte. Știm despre o reuniune de familie din Arad unde a fost adus un cunoscut pianist de la Budapesta. În alt loc, membrii familiei au amenajat o sală de cinema pentru ei și oaspeții lor. În al treilea loc cânta un țigan din Lipova, altundeva unul de la Oradea. Sălile Casinoului au fost, ce-i drept, întunecate azi noapte, dar tineretul obișnuit cu Casinoul s-a deplasat la palatele de la țară ale nobilimii arădene. Și peste tot muzică, dans, fanfară, muzică țigănească, csárdás, pian. Aradul a fost acoperit în această noapte de o fericire spumoasă și chiar și orarul prelungit al localurilor a fost insuficient pentru a putea cuprinde pofta nesfârșită de distracție de Revelion, neobișnuit de intensă.

Străzile au rămas animate și după ora 1 noaptea. Perechi care cântau și dansau pe „parchetul” de asfalt păreau că vor să aștepte pe stradă să se crape de ziuă în primele zori ale anului, în zorile anului care sperăm că va aduce în sfârșit vremurile mult așteptate ale libertăților și drepturilor omului”.

Bilanțul petrecerii de Revelion a fost realizat, a doua zi, de aceeași publicație. Reporterul de teren trimis la fiecare dintre cafenelele și restaurantele principale raportează „cifre amețitoare, despre care nici în anii îndepărtați ai păcii nu se putea auzi.” Chiar dacă șefii de sală și ospătarii se plâng de lipsa pierderi mari, cafegiii și garderobierele sunt foarte mulțumite de banii câștigați în noaptea dintre ani.

Referindu-se la surse din interior, reporterul susține că la Cafeneaua Hungária s-au consumat pe o sută de sticle de șampanie, generându-se un rulaj de 2600 de coroane doar din șampanie. Estimările totale ale Revelionului sunt de 6000 de coroane, în acest local.

La Cornul Vânătorilor se știe cifra exactă a încasărilor: 9996 de coroane. Proprietarul Lörinczy are un regret: că nu a reușit să încaseze încă patru coroane, să fi atins pragul psihologic de 10.000.

Și restaurantul și cafeneaua Crucea Albă au fost pline până la refuz. Cafeneaua a încasat aproape 3000 de coroane, s-au consumat 30 de sticle de șampanie. La Clubul Lloyd s-au băut 60 de sticle de șampanie.

Mulți arădeni au plecat din restaurante și cafenele fără să plătească. Consumația lor a trebuit suportată de chelneri și șefii de sală, care deși au acumulat din bacșișuri câte 300-500 de coroane, au pierdut mult mai mult plătind facturile celor care au șters-o englezește după ce au primit nota de plată.

Autor: Andrei ANDO

(Fragment dintr-un volum în lucru)

0 0

Aradul se dezvoltă din fonduri europene! Aceasta este concluzia pe care o putem trage din evenimentele anului 2018, la nivel de municipiu și de județ. Practic, Primăria Arad și Consiliul Județean au absorbit maximul posibil din fondurile europene care au stat anul acesta la dispoziția administrațiilor locale.

Directorul general al Agenției de Dezvoltare a Regiunii V Vest, Sorin Maxim (în stânga imaginii) semnează, la sediul Consiliului Județean Arad, contractul de finanțare pentru proiectul de modernizare a drumurilor județene. În centrul imaginii, președintele Iustin Cionca, alături de vicepreședintele Sergiu Bîlcea

Aradul încheie un an bun, un an în care au fost puse bazele unora dintre marile proiecte de dezvoltare ale perioadei următoare. Chiar dacă anul a început cu vestea proastă că Guvernul a tăiat 45 de milioane de euro din bugetul județului (majoritatea banilor de la Primăria Arad, 16 milioane de euro, și de la Consiliul Județean, 11 milioane de euro, iar diferența de la primăriile din județ), administrația arădeană a reușit să aducă de aproape cinci ori mai mulți bani din fonduri europene decât suma confiscată de Guvernul României de la arădeni. 

Prin proporția fondurilor europene accesate într-un singur an, putem spune că 2018 este unul dintre cei mai eficienți ani ai Aradului. Rezultatele însă vor începe să apară abia peste un an-doi, când lucrările finanțate din aceste fonduri vor începe. Până atunci, se trece prin furcile caudine ale procedurilor de achiziție publică, unele care la nivel național au paralizat întreaga administrație românească, în anul 2018. Una dintre marile probleme ale anului a fost că guvernanții, în loc să se concentreze pe deblocarea mecanismelor de dezvoltare a țării, și-au consumat aproape integral energia pentru a scăpa pușcăriașii (și pușcăriabilii) de închisoare, cu atâta înverșunare de parcă România ar fi o țară hoților. 

În ciuda apelurilor repetate ale administrației municipiului și județului Arad, la Guvernul României, cele 45 de milioane de euro tăiate din bugetul județului nu au mai revenit la Arad. Suma ar fi fost suficientă pentru modernizarea a 90 km de drumuri județene sau pentru construirea celui mai modern spital de Cardiologie din România, la Arad

Dar revenim la administrația Aradului, în anul 2018.

La nivelul Consiliului Județean, au fost depuse proiecte de finanțare în valoare de peste 150 de milioane de euro în ultimii doi ani. Dintre acestea, doar anul acesta s-au semnat proiecte de 100 de milioane de euro, iar celelalte sunt încă în evaluare. 

Proiectele semnate vizează cu precădere investiții în drumurile județene și sistemul de sănătate publică. 

Conducerea Consiliului Județean a declarat că are ca obiectiv modernizarea a 300 km de drumuri județene în următorii ani, iar pentru asta folosește fonduri din patru surse: europene, fonduri din proiecte finanțate din credite luate de stat, credite ale Consiliului Județean și fondurile Consiliului Județean.

Drumul județean Nădlac-Peregu Mare, modernizat anul acesta din fonduri europene, a fost dat în folosință în toamna anului 2018

Proiectele semnate pentru drumurile județene, în anul 2018 (deci cele care vor intra în lucru în perioada următoare sau unde șantierele au fost deja deschise) sunt:

*Modernizarea drumului județean Arad-Horia-Șiria-Galșa-Mâsca-Pâncota-Măderat-Târnova-Șilindia-Luguzău-Cuied-Buteni

Valoare totală proiect: 141,7 milioane lei  

*Modernizarea Drumului județean Sânpetru German-Secusigiu-Satu Mare-limită judeţ Timis

Valoare totală proiect: 15,7 milioane lei  

*Modernizarea drumului județean Pîncota-Seleuş, reabilitarea drumului județean Nădab-Zărand-Seleuş

Valoarea proiectului: 41,6 milioane lei

*Modernizare Drumului județean Nădlac-Peregu Mare

Valoare totală proiect: 5,7 milioane lei  

*Modernizarea drumului județean 709G, inclusiv pod Mureş, pentru funcţiunea de centură Est Arad (cu un pod nou peste Mureș și pasaj peste calea ferată la Vladimirescu, respectiv pistă de biciclete.)

Valoare totală proiect: 177,4 milioane lei  

*Modernizarea Drumului județean limită Județ Timiș-Șiștarovăț-Cuveșdia-Lipova

Valoare totală proiect: 51,5 milioane lei    

*Reabilitarea drumului județean DN 79 – Mișca-Vânători-Satu Nou–Apateu – Berechiu

Valoare totală proiect: 45.156.692,78 lei

*Modernizare Drumului județean Dorobanţi-Macea şi modernizare DJ 709 J Pecica-Turnu

Valoare totală proiect: 22.871.014,51 lei

Se lucrează pe șantierul drumului județean Neudorf-limită de județ Timiș, unde în această toamnă s-a turnat primul strat de asfalt, ca drumul să fie practicabil. Lucrarea se va încheia în primăvara anului 2019

În domeniul sănătății publice, trei spitale noi vor fi construite, în următorii ani, în județul Arad, de către Consiliul Județean! Două dintre ele (Oncologie și Psihiatrie) vor fi deschise în anul 2020, iar al treilea, un complex de Pediatrie-Matern – care va avea șapte nivele – în ciclul următor! Cu investiții care vor ajunge la 90 de milioane de euro, Aradul devine astfel județul din România cu cele mai mari investiții în sistemul de sănătate publică! Ceea ce realizează acum Consiliul Județean Arad este fără precedent în România! Din fonduri europene, din resurse proprii și bani de la Guvern (deși în ultimii doi ani Spitalul Județean din Arad nu a primit niciun leu pentru investiții, de la Ministerul Sănătății!), se reconstruiește, practic, sistemul de sănătate publică din Arad! Nu este un proces care să se încheie peste noapte dar, cu siguranță, este unul cu rezultate deja vizibile și spectaculoase. Și suntem abia la început! 

Societatea civilă s-a alăturat, și anul acesta, eforturilor pentru modernizarea sistemului de sănătate publică din Arad

În ultimele 12 luni, împreună cu Primăria Arad, Consiliul Județean a dotat Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, în medie cu câte un aparat medical modern în fiecare săptămână!

60 de milioane de euro! Atât investește Consiliul Județean Arad în spitalele arădene, în următorii ani! Această sumă se adaugă celor aprox. 30 de milioane de euro investite în Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, de la preluarea sa de către Consiliul Județean Arad, în anul 2010. Asta înseamnă o infuzie de 90 de milioane de euro în sistemul de sănătate publică al Aradului! Să nu uităm nici faptul că Aradul este singurul județ din România care și-a construit un spital nou (cel TBC, care astăzi este printre cele mai moderne la nivel național!) și unde societatea civilă s-a implicat și a modernizat la standarde europene o secție întreagă de spital (este vorba despre proiectul Asociației „Cetatea Voluntarilor”, care a vizat modernizarea totală a Pediatriei). Sunt cele mai mari investiții în Spitalul Județean din Arad, în ultimii 40 de ani!

Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Județean este una dintre cele mai moderne din România, după investițiile realizate de Consiliul Județean Arad

Și Primăria municipiului Arad a semnat proiecte consistente de finanțare din fonduri europene, în valoare de 99 de milioane de euro, anul acesta! La acestea se adaugă proiectele realizate din bugetul Aradului.

Cu o valoare de 49 de milioane de euro, Primăria a început cel mai mare proiect de regenerare urbană din România, prin care se schimbă aspectul celor mai populate cartiere din Arad, unde locuiește jumătate din populația municipiului. 

Semnarea contractului pentru regenerarea urbană a cartierelor Alfa și Confecții, cu executantul lucrării. În imagine, directorul firmei PORR (în stânga), primarul Gheorghe Falcă și viceprimarul Călin Bibarț

În domeniul cultural, Primăria a primit 4,3 milioane de euro după finalizarea renovării Palatului Cultural (investiția fiind realizată, astfel, din fonduri europene) și a câștigat 3,5 milioane de euro pentru a începe de anul viitor renovarea Teatrului. 

În fundalul imaginii, Palatul Cultural din Arad

Primăria a finalizat licitatia pentru modernizarea a 55 de drumuri de pământ, la care vom începe lucrările în 2019. 

În municipiul Arad se va derula cel mai mare proiect din România dedicat modernizării transportului public. Valoarea sa este de 49 milioane de euro și presupune, inclusiv, un nou pod peste Mureș, 10 autobuze electrice, încă 10 tramvaie moderne în prima fază și 28, în total, în următorii patru ani, 22 de puncte de închiriat de biciclete, reabilitarea liniei de tramvai de pe strada Pădurii (4 milioane de euro). Anul acesta s-a decis reabilitarea zonelor Mărului și periferia Micălăcii 500, proiect de 5 milioande de euro.

Autor: Andrei ANDO

Din anul 2019 arădenii vor putea închiria biciclete stradale

0 0

O scrisoare transmisă de pe front de soldatul Gruber Imre, în ianuarie 1918, descrie atmosfera ultimului Crăciun al Marelui Război. Soldații din Arad care au luptat pe frontul de est, în Ucraina, la Burdiakowce, au avut parte de un tratament special de Crăciun:

„Crăciunul a trecut, mai bine zis, nici nu am simțit că există. Aici o zi este la fel de cenușie și monotonă ca alta. Soldatul muncește zi-lumină, orele zboară repede. E drept că și ziua este scurtă, una-două cade seara, lunga seară de iarnă. Asta ni se pare îngrozitor. 

Cât pe ce să uit! Ar fi trebuit să remarcăm sărbătoarea, pentru că am avut un meniu „îmbunătățit”.

Luni seara: Zeamă de vin, paste cu compot de prune și cafea.

Marți la prânz: Supă de vită, carne, paste, marmeladă și vin fiert. Prânzul acesta a simbolizat sărbătoarea, altminteri și zilele astea au trecut ca celelalte. 

În afară de asta, în ambele zile au fost declarate zile libere. ceea ce s-a și respectat cu sfințenie, soldaților, tineri și bătrâni, le-a căzut tare bine odihna. 

Bineînțeles că vinul, oricât ar fi de puțintel, creează atmosferă bună. Am scos de la păstrarea cântecele de petrecere, iar tranșeele austere altădată atât de liniștite au răsunat până târziu în noapte de buna dispoziție a soldaților.”

Autor: Andrei ANDO

(Fragment dintr-un volum în lucru)

Foto credit: The Observer (fotografia este doar o ilustrație, nu reprezintă scena descrisă în text)

0 0

Peste cinci sute de arădeni s-au reunit în această dimineață în campusul Universității de Vest „Vasile Goldiș”, din Arad, să aducă un ultim omagiu rectorului fondator al Universității, prof. univ. dr. Aurel Ardelean. Temperatura scăzută și cerul plumburiu, care amenința să prăvale stropi reci peste mulțimea îndoliată, nu au intimidat arădenii veniți să îl însoțească pe profesorul Ardelean pe ultimul drum. În cele trei ore cât a durat ceremonia nu a plouat, nu a nins, dar un val de aer rece s-a lăsat peste curtea interioară a campusului de pe strada Pădurii, spintecat de flama timidă a sutelor de lumânări…

Asistența îndoliată, în curtea Campusului Universității de Vest „Vasile Goldiș”

Inițial, ne-am întrebat dacă nu ar fi fost mai potrivit ca slujba să se oficiat în noua Catedrală a orașului sau chiar în Palatul Administrativ. Am înțeles însă că această Universitate, care a fost viața profesorului Ardelean, trebuia să fie și ultimul său popas. Nu se putea face o alegere mai adecvată, care reprezintă în același timp și omagiul Universității față de fondatorul ei, dar și, din partea ctitorului, un adio emoționant de la ctitorie.

Ultimul omagiu al conducerii administrative a Aradului
Emoție…
Profesori, consilieri locali, directori de instituții, funcționari publici, în mulțimea îndoliată

În slujba oficiată de Înalt Preasfinția Sa Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului, s-a insistat corect pe faptul că prin trecerea la cele veșnice a profesorului Ardelean, nu înseamnă că munca sa, aspirațiile sale s-au stins. Ele trăiesc și continuă în zecile de mii de arădeni absolvenți ai acestei universități, în profesorii și personalul școlii superioare, în proiectele începute de prof. Ardelean și cei care, de-a lungul a 28 de ani, s-au dezvoltat sub protectoratul său.

Ministrul secretar de stat Petre Andea, prezentând condoleanțele Ministerului Educației și Cercetării
Onorul Armatei Române

Academicianul Gheorghe Benga, reprezentantul Academiei Române a anunțat, cu ocazia funeraliilor, că în ședința din luna noiembrie a Academiei s-a pus în discuție conferirea titlului de membru de onoare al Academiei Române profesorului Aurel Ardelean, dar ședința a fost amânată pentru luna ianuarie, datorită volumului mare de lucru de la finalul anului. Asta înseamnă că fostului rector i se va conferi această demnitate post-mortem!

Cortegiul funerar s-a format la intrarea în Cimitirul Pomenirea

Au transmis mesaje de condoleanțe Academia de Științe Medicale, a cărei membru a fost Aurel Ardelean, ministerul Educației și Cercetării, prin academicianul Petru Andea, ministru secretar de stat, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, primarul orașului Chișineu Criș, Gheorghe Burdan, președintele Senatului Universității de Vest „Vasile Goldiș”, Sorin Bașchir.

Pe ultimul drum…

În public am remarcat toate oficialitățile importante ale Aradului, printre care președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca, prefectul Florentina Horgea, directorul Spitalului Județean, Carmen Lucuța, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate, Gheorghe Domșa, medici, avocați, procurori, judecători, dascăli, cei doi viceprimari ai municipiului Arad, oameni de afaceri, funcționari din administrația municipală și județeană, consilieri municipali și județeni, parlamentari, studenți, arădeni recunoscători.

Aradul și-a adus omagiul fondatorului Universității de Vest „Vasile Goldiș”

Aurel Ardelean a fost condus pe ultimul drum cu onoruri militare. Patruzeci de militari din Cetatea Aradului au însoțit sicriul, iar la cavoul familiei, de la Cimitirul Pomenirea, s-au tras trei salbe de focuri de armă, ceea ce a amplificat emoția momentului.

Salvă de focuri de armă, în onoarea celui trecut în neființă

Ceremonia funebră a fost urmată de o masă de pomenire oferită de familie la Hotelul Continental tuturor celor care s-au simțit aproape de ilustrul defunct al Aradului.

Fie-i țărâna ușoară!

Autor: Andrei ANDO

Foto: Nelu SCRIPCIUC

0 0

Aradul se prăbușește trist, în această seară, între gândurile sale. Genunchii i s-au înmuiat, forța i-a slăbit, în broboane mari, rotunde, i se prelinge emoția pe obraji. Cum să fie, altfel, astăzi, când Aurel Ardelean, fiul care l-a iubit și pe care l-a iubit, deopotrivă, a pus geană peste geană, pentru totdeauna, ostenit de drumul lung și greu pe care l-au parcurs împreună?
Aurel Ardelean a creat din nimic o universitate arădeană și dacă ar fi fost numai atât, numele său ar fi fost pomenit. Dar a făcut mai mult! A așezat pe frontispiciul școlii numele lui Vasile Goldiș, și l-a salvat de la uitarea nedemnă pe marele nostru bărbat de stat! Când a greșit, și-a corectat greșeala cu ambiție, neîmplinirile cu realizări. S-a străduit. A luptat, până la ultimul suspin, ca Aradul să prospere, să crească, să se dezvolte, să fie un reper. Pe drumul acesta dificil s-a regăsit mereu și a continuat să avanseze. A muncit pentru un oraș deschis, cosmopolit, un cămin primitor pentru cei care îl descoperă. A fost susținătorul pasionaților de Arad, al istoricilor înverșunați să valideze orașul nostru de pe Mureș drept Capitala Politică a celui mai important episod al României moderne, Marea Unire. A redat unor locuri istorice strălucirea veche și a salvat altele pentru posteritate. A luptat, cum spunea poetul, cu dragoste și dor de viață. Cu dragoste și dor de Arad! 
Nu în ultimul rând, a fost blând și înțelegător de oameni. La ceasurile mici ale dimineții avea o vorbă bună și o rezolvare pentru toți cei care îi vizitau biroul atunci când în case, alții, cu somn adânc sub pleoape, încă mai visau frumos. A fost prompt și parolist, ca un gentilom de modă veche, rămas printre noi din vremuri mai bune să împărtășească inspirație și perseverență.
E greu de crezut că Aurel Ardelean nu mai este! S-a stins la câteva zile după sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, pentru care și-a dedicat o bună parte din energie și sănătate. A plecat ca unul care și-a făcut datoria, împlinit, senin. Nu și liniștit, pentru că liniștea nu era starea sa de spirit… Un resort interior îl împingea mereu înainte pe Aurel Ardelean, determinat ca Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, această Universitate pe care a fondat-o, să țină pasul cu energia sa de perpetuum mobile. 
Aradul se prăbușește trist, în această seară, între gândurile sale… Dar așteaptă, cu speranță, ca alții să preia de-acum ștafeta și să se străduiască, așa cum a stăruit Aurel Ardelean, ca orașul acesta frumos să fie un loc unde se vine cu plăcere, nu unul de unde se pleacă…

P. S.: Condoleanțe familiei îndoliate, Universității de Vest „Vasile Goldiș” și tuturor celor care l-au avut pe Aurel Ardelean aproape! 

AUTOR: Andrei ANDO

0 0

Zeci de artiști vizuali, pasionați ai fotografiei, arădeni iubitori ai frumosului au sărbătorit, la Sala Clio, aniversarea de zece ani a FotoClubPro Arad.


În anul 2008, această asociație pornea timid, cu 11 membri, stabilindu-și ca obiectiv realizarea unei platforme de exprimare pentru fotografii profesioniști din Arad și impunerea județului nostru ca un reper internațional în artele vizuale. Faptul că după zece ani acest obiectiv a fost realizat, îl demonstrează nu doar asistența numeroasă de la aniversarea de vineri, ci și succesul extraordinar al Salonului Internațional de Fotografie, organizat deja pentru a șaptea oară de FotoClubPro Arad. De această dată, printre artiștii din Arad și alte județe din România, printre câștigători au fost, printre alții, fotografi din Vietnam, Finlanda, Iran, Oman, Arabia Saudită, Germania. Amfitrionii serii au fost președintele FotoClubPro Arad, Nelu Scripciuc, și vicepreședintele Călin Andra. Vernisajul aniversar de la Sala Clio a fost deschis de directorul Complexului Muzeal al Județului Arad, dr. Constantin Inel, căruia i s-au alăturat directorul Centrului Cultural Județean, Ionel Bulbuc, și directorul executiv al Direcției de Comunicare și Strategii din Consiliul Județean Arad, dr. Andrei Ando. Cei trei au realizat o retrospectivă a FotoClubPro Arad și au vorbit despre valorile Aradului, despre arădenii activi și implicați în viața orașului, despre cei care își asumă inițiative și caută să îi atragă alături de ei și pe scepticii letargici ce se întreabă retoric pe rețelele sociale cum s-ar putea schimba în bine locul unde trăiesc. La finalul evenimentului, două surprize frumoase au încheiat seara: decernarea, în numele președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, și a primarului municipiului Arad, Gheorghe Falcă, a Medaliei Centenar, pentru Nelu Scripciuc și Călin Andra, ca o apreciere a voluntariatului și implicării neobosite pentru promovarea imaginii Aradului prin FotoClubPro; a doua surpriză a reprezentat-o un tort uriaș de ciocolată, în forma numărului 10, care a marcat aniversarea clubului. Cei prezenți au discutat despre proiectele viitoare, s-au bucurat de o seară frumoasă într-o companie bună și s-au imortalizat la oglinda-foto a colegului lor Octavian Tocaciu. „Zece ani de viață pentru FotoClubPro Arad reprezintă o dovadă că pasiunea poate împinge lucrurile înainte. Suntem mai mult decât colegi, aici, în FotoClubPro, suntem un grup de prieteni care au preocupări comune și un stil de viață comun: fotografia. Atunci când am pornit la drum, ne-am stabilit un standar de calitate, să primim în club numai fotografi profesioniști sau interesați să se profesionalizeze. Am procedat astfel, pentru că am vrut să stabilim un standard, într-o lume în care totul se relativizează și am vrut să demonstrăm că poți ține la calitate și chiar este obligatoriu să ții. Pentru următorii zece ani ne dorim să ne intensificăm prezența internațională, să demonstrăm în cât mai multe competiții și expoziții externe valoarea fotografiei arădene”, a declarat președintele FotoClubPro Arad, Nelu Scripciuc. La rândul său, dr. Andrei Ando a evocat, în cuvântul său, personalitatea a doi susținători importanți ai FotoClubPro Arad, trecuți în neființă: Bujor Buda, atrăgând atenția cu baritonul său grav asupra petelor Aradului, și Kelen Ferenc, un critic acerb a evoluției societății românești. La rândul său, Andrei Ando a accentuat nevoia de implicare a arădenilor, pentru că „Aradul nu este un oraș mort, evenimente frumoase se întâmplă în aproape fiecare zi, dar ele au nevoie de public și de susținători, de arădeni care ies din casă și motivează, prin participarea lor, ambiția, talentul și efortul artiștilor. În numele administrației locale arădene, felicităm FotoClubPro și toate acele asociații arădene și toți acei arădeni care își abandonează zona de confort și să implică să influențeze în bine viața noastră de zi cu zi”.

0 0

(AUTOR: C. COVACI) Un proiect inedit va aduce în fața arădenilor, de la 1 ianuarie, episoade importante din istoria locală, în clipuri scurte postate zilnic pe Facebook, pe pagina vestic.ro!

Un proiect inedit va începe, de la 1 ianuarie, și nu oriunde, ci pe Facebook, rețeaua socială unde majoritatea tinerilor își petrec o bună parte din timp. Proiectul constă în relatarea, în clipuri de cel mult 60 de secunde fiecare, a câte unei istorioare arădene, legată de evenimente, personalități, situații care au contribuit la formarea și dezvoltarea Aradului. Proiectul este realizat de un cadru universitar al Universității „Aurel Vlaicu” și publicist la vestic.ro, dr. Andrei Ando, care și-a propus să aducă mai aproape de arădeni istoria locului unde trăiesc.

„Unii spun că istoria nu îi pasionează pe tineri. Cred că greșesc. Istoria este frumoasă și poate fi prezentată astfel încât să trezească interesul și al tinerilor, și al celor mai puțin tineri. Eu mi-am propus să aduc istoria Aradului în viața de zi cu zi a publicului arădean pe rețeaua socială Facebook, cu care mulți își umplu timpul liber. Facebook oferă și informații de calitate, nu numai bârfe și scandaluri, iar eu mizez tocmai pe faptul că oamenii caută și conținut de calitate. Clipurile pe care le prezint vor fi înregistrate în locuri cu încărcătură istorică pentru Arad și vor prezenta câte un episod important al istoriei locale. Încerc să îmbin frumosul cu utilul – frumosul fiind locul unde filmăm, iar utilul, informația prezentată. Mi-am propus să realizez câte un clip concis pe zi. Ele vor fi postate pe profilul meu personal și pe profilul vestic.ro, care este partener în proiect”, a declarat dr. Andrei Ando.

Proiectul se va realiza integral pe bază de voluntariat, fără să implice cheltuieli materiale.

Așadar, de la 1 ianuarie, fiți alături de noi în aces experiment prin care avem convingerea că mulți dintre dumneavoastră veți afla informații inedite despre Arad!

Despre inițiatorul proiectului:

Andrei Ando este doctor în filologie și doctorand în istorie, la Universitatea din Oradea. Este cadru universitar al Universității „Aurel Vlaicu”. În anul 2016 a lansat volumul „Aradul la intersecțiile istoriei” și a fost co-scenaristul filmului documentar „Arad, 1918, o istorie necunoscută”. În luna noiembrie a acestui an a lansat volumul „Arad. Antecamera României Mari”, scris împreună cu dr. Mihaela Ozarchevici.

 

0 0

(Autor: ANDREI ANDO) Începând cu această primăvară, pe de o parte datorită somațiilor trimise de Primărie, pe de altă parte datorită inițiativei unor proprietari, aprox. 25 de palate și clădiri istorice au intrat în renovare, în Arad. Ele completează clădirile renovate anterior. Iar rezultatele sunt spectaculoase!

Aradul are cea mai mare salbă de clădiri secession din România. Clădirile construite în acest stil sunt mai numeroase decât la Oradea sau la Timișoara. Din păcate, însă, sunt și neglijate. Legea prin care clădirile monument istoric s-au retrocedat urmașilor foștilor proprietari, i-a scutit pe aceștia de plata impozitelor, pentru a le permite să investească în aspectul imobilelor. Din păcate, așa cum putem constata, foarte puțini dintre ei au investit, majoritatea le-au lăsat să se degradeze și au lipit pe ele afișe cu textul: „Atenție, cad cărămizi în cap” sau „Atenție, cade tencuiala”.

Anul acesta, Primăria a făcut un apel la asociațiile de locatari și la proprietarii clădirilor din centrul orașului, pentru a nu mai întârzia renovarea acestora. La rândul ei, administrația locală a investit în ultimii ani în clădirile publice, cele mai relevante fiind Palatul Administrativ, Palatul Cultural, Colegiul Național „Moise Nicoară”, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, vechea Preparandie (din 1812). Aceste investiții, realizate în cea mai mare parte din fonduri europene, sunt de aprox. 50 de milioane de euro. Și Universitățile „Aurel Vlaicu” și „Vasile Goldiș” și-au renovat sediile de pe Bulevardul Revoluției.

Și unii agenți economici au investit în aspectul clădirilor. Dar toate aceste eforturi nu sunt suficiente. De aceea, Consiliul Local a votat legea prin care se impozitează clădirile istorice, și nu oricum: dacă fațada lor nu este refăcută, proprietarii plătesc un impozit cu 500% mai mare decât cei care au clădiri renovate. Pe de altă, în cazul renovării clădirilor, se acordă facilități la plata impozitului. Potrivit informațiilor noastre, sunt vizate 317 clădiri în centrul municipiului Arad, dintre care unele prezintă astăzi un real pericol pentru trecători.

„Pentru toți cei care au realizat investiții în fațade, Primăria Municipiului Arad a acordat beneficiile stabilite de către Consiliul Local Municipal care constau în scutirea de la plata impozitului pe proprietate și, deopotrivă, a taxei de ocupare a domeniului public pentru schele”, spune consilierul municipal Bogdan-Vlad Boca (PNL), care în ultimele luni a desfășurat pe contul său de Facebook o adevărată campanie de promovare și de încurajare a arădenilor responsabili care investesc în aspectul clădirilor lor.

Începând cu această primăvară, pe de o parte datorită somațiilor trimise de Primărie, pe de altă parte datorită inițiativei unor proprietari, aprox. 25 de palate și clădiri istorice au intrat în renovare, în Arad. Iar rezultatele sunt spectaculoase!

În luna noiembrie, la Târgul Național de Turism de la București, Aradul s-a promovat ca oraș al palatelor. Conceptul a fost preluat și de publicații din presa națională. Pentru a putea discuta însă despre un succes, este nevoie ca în următorii ani și cei care încă nu s-au apucat de lucru, să înceapă să își dichisească fațada clădirilor!

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a anunțat cu luna trecută că a semnat contractul de finanțare pentru renovarea exterioară a Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, o lucrare de aproximativ 2 milioane de euro, din fonduri europene. La rândul său, președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, într-o conferință de presă organizată miercuri, a prezentat compania italiană care va renova un alt palat important din centrul Aradului, de pe Bulevardul Revoluției nr. 81 (fostul sediu al presei scrise arădene). Lucrarea aceasta se va finaliza în cel mult 18 luni.

Cele mai mari investiții pentru renovarea unor clădiri arădene s-au făcut în Palatul Cultural (14 milioane de euro, prin readucerea la starea inițială a interioarelor), Palatul Administrativ (10 milioane de euro), Colegiul Național „Moise Nicoară” (11 milioane de euro). Toate acestea sunt considerate capodopere nu numai ale constructorilor din urmă cu 100-140 de ani, când au fost realizate, ci și ale echipelor de specialiști care le-au renovat.

Un proiect important de renovare a vizat și Biblioteca Județeană A.D. Xenopol. Acolo s-a intervenit și la fațadă, dar și la interior, iar acum se lucrează la curtea interioară. Proiectul curții a fost realizat de studenții și profesorii Facultății de Design de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, și donat cu titlu gratuit Bibliotecii.

Suntem bucuroși că, în anul 2018, un număr destul de mare de clădiri au primit autorizație de construcție şi peste 12 clădiri au fost deja  reabilitate. Cu regret însă, trebuie să spunem că mai avem încă 210 clădiri la care se impune intervenția de reabilitare. Pentru anul 2019, 73 de clădiri vor plăti impozit majorat cu 100%, 59 de clădiri, cu 200%, 34 de clădiri cu 300% , 27 de clădiri cu 400% și 17 clădiri, cu 500%. Cele 17 clădiri sunt într-un stadiu foarte avansat de degradare. Legea ne obligă să aplicăm această supraimpozitare. Municipalitatea este, în continuare, dispusă să devină partener cu deținătorii acestor proprietăți. Acordăm scutire de la impozit pe 5 ani, pentru cei care își reabilitează proprietățile. Mai mult decât atât, putem să realizăm reabilitarea acestor fațade pe banii municipalității, iar apoi, în 5 ani, cetățenii să ramburseze costurile de reabilitare a clădirilor ai căror proprietari sunt. Încercăm să îi convingem că este imperativ necesar să se intervină pentru reabilitarea fațadelor. Sperăm să înceapă această procedură măcar în anul 2019, a declarat primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, pentru ghidularădean.ro.

 

 

 

Foto: Bogdan-Vlad Boca, Facebook, Mircea Moisescu.

STAY CONNECTED