Home Tags Posts tagged with "andrei ando"

andrei ando

0 0

Consiliul Judeţean Arad a decis să reamenajeze şi să includă în circuitul turistic o parte din fosta închisoare a Comitatului Arad. Aceasta a funcţionat, începând cu anul 1821 până în perioada Revoluţiei de la 1848-1849, în Palatul Comitatului, astăzi, pe Bulevardul Revoluţiei nr. 81. Timp de mai multe decenii aici a funcţionat sediul ziarelor „Adevărul”, „Nyugati Jelen”, „Observator”, „Glasul Aradului”.

Astăzi, aici sunt birourile Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică şi ale Direcţiei de Programe din cadrul Consiliului Judeţean Arad. Interiorul clădirii este renovat din fondurile proprii ale Consiliului Judeţean Arad printr-o investiţie de 3.657.197 lei, la care se adaugă TVA. Sunt efectuate renovări şi reabilitări ale încăperilor, inclusiv consolidarea tavanelor.  Se lucrează la structura clădirii şi este schimbat  acoperişul.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, și directorul Direcției de Comunicare și Strategii, Andrei Ando, au prezentat astăzi planul de renovare a celulelor de închisoare și transformarea lor în obiectiv turistic

Am discutat cu conducerea Complexului Muzeal Arad în vederea realizării, în clădirea renovată, a unui muzeu al oraşului Arad, care să pună în valoare o parte din exponatele care, din lipsă de spaţiu, zac astăzi în depozit. Lucrările estimăm că se vor încheia în această toamnă şi, până atunci, vom pregăti clădirea pentru destinaţia pe care urmează să o primească”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad

Complexul Muzeal al Județului Arad va fi implicat în punerea în valoare a acestui obiectiv

La rândul său, directorul executiv al Direcţiei de Comunicare şi Strategii, Andrei Ando, a precizat: „Gândim dezvoltarea acestui palat ca obiectiv turistic centrat pe Sala „Iuliu Maniu”, acolo unde în 13 -14 noiembrie 1918  au avut loc tratativele istorice pentru viitorul Transilvaniei. Faptul că domnul Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, a agreat să reamenajăm o parte din vechea închisoare a Aradului aflată în subsolul acestei clădiri îi va oferi un plus de atractivitate”.

Presa arădeană a însoțit astăzi oficialii Consiliului Județean în vizitarea șantierului în lucru

În secolul XIX, atunci când s-a construit Palatul Comitatului, printre cele mai notorii  închisori ale  Aradului a fost cea din Palatul Comitatului.

0 0

Interviu cu Iustin Cionca, despre spital: pacienți, investiții, aparatură medicală, dezvoltare, reclamații (II.)


-Domnule președinte, cu ce dificultăți vă confruntaţi la Spitalul Județean?

-În România, Spitalul Judeţean Arad este spitalul cu clădirile distribuite pe cea mai mare suprafață, de zeci de kilometri. Secțiile sale ar trebui să funcţioneze într-un singur loc dacă vrem să fim eficienţi, să  cheltuim cât mai puţini bani. Din păcate acest lucru nu este posibil. Pentru un alt spital nou, cu toate specializările de care are nevoie un spital clinic judeţean, este nevoie de foarte mulţi bani, pe care Aradul nu îi are. Soluţia este să identificăm bani europeni, naţionali, chiar din resurse locale şi să încercăm să rezolvăm pe bucăţele ceea ce ne impune Ministerul. Din păcate, astăzi, Ministerul doar controlează şi sancţionează, nu vine să contribuie sau să se implice la nivel local. Aradul, de exemplu, nu a primit niciun aparat RMN de la Minister, așa cum au primit alte spitale din țară. Ba mai mult, am avut banii alocați pentru acest RMN, iar Ministerul Sănătății i-a luat înapoi! A trebuit să îl cumpărăm noi, cu un milion de euro, din banii arădenilor, să aibă și Spitalul Județean un aparat care poate salva vieți! Este multă nepricepere la București, și multă răutate! Aţi văzut ce s-a întâmplat şi cu spitalele regionale care aveau finanţare europeană. Nu se mișcă nimic, banii se vor pierde iar românii vor rata servicii medicale de calitate. Fondurile europene pot fi folosite până în anul 2022, pe acest ciclu financiar. Suntem în anul 2019 și în loc să dezvolte proiectele, Guvernul de la București dezvoltă birocraţia! Statul s-a obişnuit să fie o piedică în dezvoltarea județelor, nu un partener care să te ajute să consumi bani europeni. Eu vreau să fim lăsaţi în pace de București, să nu ni se mai bage beţe în roate, pentru că până la urmă o să piardă România, nu pierde doar arădeanul sau preşedintele Consiliului Judeţean.

-Consiliul Județean cum se implică în modernizarea Spitalului Județean?

-Noi v-am obişnuit în ultimul an ca în fiecare săptămână să cumpărăm câte un aparat nou pentru spital, atât de necesar pentru sănătatea arădenilor și ca personalul medical să își poată desfăşura activitatea. Nu poţi lucra eficient cu mobilier şi aparatură de 30-40 de ani! Modernizăm secţiile şi dăm personalului medical aparatură pe care să se califice! Asta este important, pentru că de multe ori am cumpărat un echipament şi medicul de pe secție a trebuit să îşi facă o calificare pentru a lucra cu el. Dar încet, încet, trebuie să venim în secolul XXI, iar fără bani este foarte greu, ca să nu zic imposibil. Mă bucur că, începând de anul trecut, Primăria Municipiului Arad investeşte mai mult decât Consiliul Judeţean în spital, ceea ce nu s-a întâmplat în anii trecuţi! Pentru noi este foarte important fiecare partener care vine lângă noi. Am văzut că în ultimul timp încep să vină asociații, cum este Cetatea Voluntarilor, care au luat de pe umerii noştri nişte investiţii. Le mulțumesc arădenilor care donează pentru aceste proiecte.  Faptul că societatea civilă se implică este foarte bine, faptul că Primăria se implică la fel, dar eu cred că aici statul trebuie să înţeleagă prin reprezentanţii săi că nu îți poţi lua mâna de pe sănătate şi să te aştepţi la ceva bun.

-Ce altă problemă aţi identificat în activitatea dumneavoastră care îngreunează procesul de dezvoltare?

-O problemă la fel de gravă este faptul că nu se transferă competenţele de la nivel naţional la nivel local. În toate ţările există structuri intermediare între administraţia locală şi cea naţională. Sunt regiunile, care sunt foarte puternice şi care pot face proiecte de dezvoltare pentru toată zona. Eu cred că şi în cazul sănătăţii ar trebui să colaborăm foarte bine între judeţe. Nu este posibil să ne concurăm între noi, să prestăm aceleaşi servicii şi să nu fim capabili să gândim regional. Ar trebui gândită o politică naţională şi investiţiile trebuie să se ducă în special spre structurile regionale. Atâta timp cât deciziile se iau la Bucureşti, iar răspunderea este aici, banii se colectează la Bucureşti şi obligaţiile rămân la nivel local, evident că nu ai cum să faci ceea ce ar trebui.

-Foarte mulţi arădeni reclamă faptul că sunt nemulţumiţi de anumiţi angajaţi ai spitalului. Poate rezolva Consiliul Judeţean acest aspect?

-Vreau să se înțeleagă foarte clar: noi investim în spital, în aparatură, în clădire, sprijinim actul managerial, dar legea ne interzice să controlăm sau să sancționăm noi medicii sau asistentele. Ce putem noi să facem este să organizăm cât de repede concursurile de angajare, să alocăm bani cât mai repede pentru investiții, dar răspunderea este aici, la colectivul managerial care, din păcate, are tot felul de impedimente legale. Consiliul Județean a înțeles că este nevoie de cadre medicale mai multe la Spitalul Județean și am angajat aproape 200 de persoane! Adică am suplimentat personalul cu peste 10%. Am investit în modernizarea saloanelor și a aparaturii. Atât putem face noi. Ajung și la noi plângeri, dar nu le putem rezolva, le dăm mai departe conducerii spitalului, să ia măsurile legale. Noi suntem acuzați politic, pentru că așa s-au obișnuit oamenii, că președintele Consiliului Județean este vinovat dacă le ia medicul bani sau asistenta vorbește urât cu ei. Dar, în realitate, eu nu controlez nici medicii, nici asistentele. Conducerea Spitalului Județean poate lua măsuri, fie în urma sesizărilor, fie în urma chestionarelor de satisfacție a pacienților. Dar noi am constatat că din aceste chestionare nu reiese că ar fi probleme. ri pacienții nu scriu despre experiențele lor negative, ori majoritatea chiar nu are experiențe negative. Nu este mai puțin adevărat că e foarte greu să dai afară un angajat, dar nu este imposibil. Avem comisii de disciplină sau evaluare, dar sunt populiste. Aceste comisii, în loc să fie exigente, să analizeze fiecare secție, fiecare medic, fiecare angajat în parte, de multe ori au alte priorități sau prietenii. Eu am cerut conducerii spitalului să facă verificări, pentru că salariile s-au mărit, condițiile s-au îmbunătățit și așteptăm și relația cadrelor medicale cu pacienții să fie mai bună. Eu vreau și analize de eficiență.

-Care este cea mai mare problemă a sistemului de sănătate cu care vă confruntaţi?

-Lipsa descentralizării financiare! Banii arădenilor sunt duși la București și nu se mai întorc la Arad, înspre sănătate sau celelalte domenii vitale. Ar fi nevoie de o legislație care să prevadă un procent de bani care să revină la Arad, de exemplu pentru spitale. Alt lucru care mă deranjează este că s-a hotărât descentralizarea, adică mutarea deciziei de la București către județ, dar totuși Bucureștiul este cel care decide, însă pe banii noștri. Dacă vrem să angajăm mâine o infirmieră, managerul spitalului trebuie să facă o cerere la minister, iar ministerul decide dacă avem sau nu avem nevoie de acea infirmieră pe care am cerut-o. Este anormal! Dacă nu ai nicio responsabilitate, nu este normal să mai ai vreo decizie. Eu cred că asta ar trebui lămurită. Ori ne dai toată puterea și banii corespunzători, ori preiei toată puterea și toate cheltuielile!

0 0

Exponent al moștenirii arhitecturale lăsate în zona Banatului de către familia nobiliară aromână Mocioni, ansamblul din Căpâlnaș vorbește și astăzi despre bunăstarea și importanța acestei mari familii.

Palatul, element-cheie compozițional a întregului ansamblu, este unul dintre primele proiecte ale arhitectului vienez Otto Wagner.

Proiectată cu eleganță, după modelul Micului Trianon din Versailles, clădirea palatului este pusă în evidență de parcul dendrologic înconjurător și este deservită de diferitele anexe, constituind astfel ansamblul Mocioni din Căpâlnaș, unul dintre cele mai remarcabile ansambluri nobiliare de secol XIX din spațiul extraurban românesc.

În inima unui parc de opt hectare!

Aflată în inima parcului de 8 ha, impunătoarea siluetă a palatului se remarcă din spațiul public ca fiind capul de perspectivă al aparatului de acces – o frumoasă alee mărginită cu copaci. Marcând prima etapă de creație a lui Otto Wagner – cea premergătoare perioadei proiectelor în stil Secession ce vor consacra opera arhitectului vienez – palatul Mocioni este construit într-un spirit clasicizant, de factură eclectică, fiind inspirat de modelul Micului Trianon din Versailles. Volumul clădirii este gândit într-o manieră caracteristică epocii și spațiului de dezvoltare a acestui program arhitectural, fiind compact și impunător, însă nu lipsit de grație. Atributele arhitecturale ale palatului sunt tipic clasice – axialitate, simetrie, ritm, registre, ierarhizare – fiind utilizate pentru a vorbi despre statutul nobiliar al proprietarilor.

Cea mai valoroasă bibliotecă din Imperiu!

Logica constructivă interioară a palatului are în centrul schemei funcționale sala bibliotecii, ce găzduia una dintre cele mai valoroase biblioteci private ale Imperiului Austro-Ungar. Această sală este amplasată în centrul de greutate a planului nivelului de călcare al construcției și este acoperită, la nivelul etajului și al șarpantei, cu două luminatoare suprapuse, ce îi garantează necesarul de lumină naturală. La parter, biblioteca este precedată, înspre accesul principal, de un salon de onoare, iar înspre accesul dinspre parc, de nodul de circulație verticală, dominată de o scară impresionantă. La etaj, deasupra sălii bibliotecii și în jurul primului luminator, se dezvoltă o cursivă, ce deservește diversele saloane perimetrale.

Din punct de vedere al tratării interiorului, se observă o atenție deosebită acordată acestuia. Astfel se remarcă jocul de culori al finisajelor, calitatea materialelor folosite, bogăția elementelor decorative și subtilitatea plastică a accesoriilor. Cele câteva corpuri de iluminat, mobilierul din lemn masiv și șemineele ce încă se mai conservă, atestă imaginea somptuoasă a locuirii nobiliare din epoca sa de apogeu.


Unic în România!

Parcul, accesoriu indispensabil al locuirii nobiliare extraurbane moderne, este amenajat în jurul palatului, atât cu rolul de a pune în evidență palatul ca obiect arhitectural dominant, cât și pentru a completa funcția de loisir a acestor ansambluri. Parcul dendrologic al familiei Mocioni din Căpâlnaș este compus din articularea ingenioasă a două zone cu caracter peisagistic distinct. Prima, o grădină semipublică de factură neoclasică, armonizată cu stilul arhitectural al palatului, este dezvoltată în imediata apropiere a acestuia și este constituită din doua curți de onoare ce preced accesele principale în construcție, plantate cu arbori de esență rară. 

A doua zonă, cu caracter privat și proiectată într-un stil romantic, prezintă o vegetație abundentă, alei sinuoase și un părău amenajat și se află departe de spațiul public, unde găzduiește monumentele funerare ale familiei Teleki.

drd. arh. Anca Majaru
ist. Irina Leca
Sursa: monumenteuitate.org

0 0

„Oricât ar fi de supărat PSD, Consiliul Județean tot va moderniza drumul Arad-Șiria!” – a declarat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă la Consiliul Județean Arad, președintele Iustin Cionca.


 Blocajul a fost determinat de presiuni politice ale PSD

Acesta a dorit să clarifice toate amănuntele legate de situația drumului județean Arad-Horia-Șiria-Galșa-Mâsca-Pîncota-Măderat-Târnova-Șilindia-Luguzău-Cuied-Buteni, un subiect intens discutat în spațiul public. Iustin Cionca a fost tranșant, arătând exact situația creată: „Încep cu deznodământul. Guvernul PSD a blocat lucrările pe acest drum timp de șase luni. Proiectul a fost deblocat, în urma întâlnirilor cetățenești pe care le-am organizat și a insistențelor noastre repetate la Agenția Națională de Achiziții Publice. Am convingerea că blocajul a fost determinat de presiuni politice ale PSD asupra Agenției Naționale de Achiziții Publice. Este singurul nostru proiect blocat șase luni la ANAP! Asta în condițiile în care drumul este distrus, iar noi am adus fonduri europene, 124 de milioane de lei pentru modernizarea sa. Controlul politic al PSD asupra ANAP ni s-a confirmat ieri, atunci când un deputat PSD a făcut publică o parte din corespondența noastră strict confidențială cu ANAP, primind informațiile secrete chiar din interiorul ANAP. Noi vom acționa în judecată respectivul deputat, pentru că este vorba aici despre o violare a corespondenței și divulgare de date confidențiale. Sper că astfel vom contribui ca funcționarii din instituțiile statului să nu mai fie supuși presiunilor politice, iar aceste instituții să nu funcționeze ca niște feude ale PSD. Timp de câteva  luni de zile, noi am avut o corespondență permanentă cu ANAP. Ni s-a respins proiectul inexplicabil, de trei ori, de parcă instituțiile statului ar avea interesul să protejeze constructorii privați și nu administrația locală, în cazul nostru, Consiliul Județean. Și deși am fost atacați, uneori într-o manieră jignitoare, din cauza stării drumului Arad-Șiria, unde Guvernul, prin ANAP, bloca licitația pentru începerea lucrării, noi am respectat regulile de confidențialitate și nu am făcut publice motivările – din punctul meu de vedere – injuste, care ne blocau”, a explicat Iustin Cionca.

Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 28 martie, la ora 15

În ce privește proiectul în sine, el a fost publicat ieri în Jurnalul European, pentru că datorită valorii sale ridicate, se organizează o licitație europeană. „Eu mi-aș dori să câștige o firmă puternică, nu una de apartament. O firmă care are capacitatea să realizeze o lucrare de calitate. Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 28 martie, la ora 15. Înțeleg supărarea oamenilor, sunt alături de arădeni, dar, așa cum le-am spus și la întâlnirile cetățenești, mi-aș fi dorit ca parlamentarii puterii să fie partenerii noștri în rezolvarea acestei probleme a județului Arad. Ei au ales să fie adversarii noștri și implicit adversarii arădenilor. În schimb, au mințit, ne-au murdărit, au încercat să susțină că din cauza Consiliului Județean arată astfel drumul Arad-Șiria”, a completat președintele Consiliului Județean Arad.

0 0

Cu o investiție de aprox. 1,5 milioane de euro, Consiliul Județean a adus 10,1 milioane de euro din fonduri europene și guvernamentale.


Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, și Sergiu Bîlcea, vicepreședintele Consiliului Județean Arad, au prezentat astăzi detalii privind proiectul de modernizare a drumurilor județene transfrontaliere. Consiliul Județean Arad a aprobat astăzi cofinanțarea proiectului. Tronsonul care va fi modernizat este de 32,5 km, pe traseul Curtici-Sânmartin-Socodor-Nădab.


„Am insistat foarte mult pentru acest proiect

Prin construirea șoselei de centură a orașului Curtici și a tronsonului Socodor-Nădab, se va scoate traficul de tranzit din Curtici și Chișineu Criș (parțial, pe relația Vărșand-Arad). Centura orașului Curtici va fi finanțată de Primăria orașului Curtici, pe o lungime de 7,3 km. „Am insistat foarte mult pentru acest proiect, care creează un culoar paralel cu Drumul Național 7 și degrevează de trafic unul dintre cele mai circulate drumuri din vestul României. Consiliul Județean Arad a câștigat, cu acest proiect, întregul buget alocat regiunii de vest a României pentru modernizarea drumurilor transfrontaliere”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

Lucrările la rețeaua de drumuri transfrontaliere au început pe tronsonul Nădlac-Pereg, modernizat în toamna anului 2018.

„Unim Nădlac, Pecica, Curtici și Chișineu Criș

La rândul său, vicepreședintele Sergiu Bîlcea a precizat: „Este un proiect ambițios, foarte important pentru vestul județului, care face parte din strategia noastră de a uni orașele din această zonă: Nădlac, Pecica, Curtici și Chișineu Criș. Finalizând aceste drumuri, vom avea o rețea de infrastructură bine pusă la punct și poate vom convinge guvernul României să deschidă și alte puncte permanente de trecere a frontierei pe raza județului Arad”.


0 0

La presiunile arădenilor și ale Consiliului Județean, după șase luni pierdute, Guvernul a deblocat astăzi lucrările la drumul județean Arad-Șiria-Pâncota-Buteni. Puteam lucra acolo de o jumătate de an, dar probabil mesajul Guvernului către arădenii care și-au rupt mașinile pe acel drum este: „mai bine mai târziu decât niciodată”. Drumul va fi modernizat printr-o investiție de 124 de milioane de lei, bani accesați din fonduri europene de Consiliul Județean Arad!

Ca urmare a insistențelor Consiliului Județean Arad, a președintelui Iustin Cionca și a vicepreședintelui Sergiu Bîlcea, la București a fost deblocată procedura pentru lucrările de modernizare a drumului județean Arad – Șiria – Pâncota – Buteni.

Având în vedere valoarea lucrării (vă reamintim că 104 milioane lei + TVA a obținut Consiliul Județean Arad din fonduri europene pentru acest tronson de drum) se organizează o licitație europeană la care pot participa toți operatorii economici interesați din Uniunea Europeană. Deschiderea ofertelor se va face în data de 28.03.2019, la ora 15.00.

Aflat la București, președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca a declarat: „Șase luni de zile a blocat Guvernul modernizarea drumului Arad – Șiria – Pâncota – Buteni. Astăzi puteam deja lucra acolo, dar Guvernul a considerat că arădenii trebuie să circule printre gropi! Mă bucur că în cele din urmă insistența Consiliului Județean Arad, dezbaterile publice cu cetățenii afectați de starea drumului și profesionalismul celor care au realizat documentația pentru finanțarea din fonduri europene a acestei lucrări au dat rezultate. Este un succes al arădenilor în lupta cu instituțiile de la București, instituții care din păcate am constatat că nu sunt partenerii administrației arădene în dezvoltarea județului nostru!”

La revenirea de la București, președintele Consiliului Județean Arad va susține miercuri, de la ora 12, o conferință de presă pe acest subiect.

0 0

Prima fotografie a comunităţii penticostale din Păuliş (anul 1924). În centru Dumitru Stoiu, Pavel Budean şi Gheorghe Bradin (sursa: istoriepenticostala.wordpress.com)

Aradul, mai exact localitatea Cuvin, este locul de naștere a penticostalismului în România. „E bine să cunoaștem şi secta cea mai nouă, care s’a ivit la noi sub numirea „Penticostal”. Ea este importată din America, şi anume mai întâi în comuna Cuvin, din judeţul Arad, având de conducător pe V. Semenaşcu, cu 25 aderenţi. Secta mai are aderenţi în comuna Păuliş, din același judeţ, în frunte cu Gheorghe Bradin și Dimitrie Stoiu. Secta este compusă din persoanele retrase din organizaţiunile baptiste și din membri noi. Are legături cu un anumit Budeanu Pavel din oraşul Akron-Ohio, America. Acest Budean a tradus din limba engleză şi mărturisirea de credinţă a sectei, pe 12 pagini, în broşura ce poartă titlul: „Decretarea fundamentului adevărat”.” (Renașterea, organul oficial al Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului, Geoagiului și Clujului, 17 februarie 1924).

Cercetătoarea Lavinia Betea publica în ziarul Adevărul din București un studiu care îl confirma, la rândul său, pe emigrantul român din America Pavel Budeanu (18861958), ca fondator al penticostalismului românesc. Românul Budeanu ar fi participat chiar la fondarea cultului penticostal în Statele Unite, în California, în anul 1906. Budeanu, revenit în țară, i-ar fi întâlnit pe cuvineanul  Gheorghe Bradin și soția acestuia, Persida, care suferea de o boală grea. Persida s-a însănătoșit la scurt timp, iar asta a fost pusă de cei doi soți pe seama unei rugăciuni personale, ceea ce i-a determinat să se convertească la penticostalism, convinși că Dumnezeu face minuni și botează cu Duhul Sfânt, conform evenimentelor descrise în Faptele Apostolilor.

Prima casă penticostală de rugăciune din România se deschide la Păuliș, la 10 septembrie 1922, de către același Bradin. La sfârșitul anului 1922, adunarea penticostală din Păuliș număra circa 30 de persoane. „La 3 iunie 1923 au avut loc primele experiențe tipic penticostale ale acestui grup: 8 persoane au fost botezate cu Duhul Sfânt”, notează C. Bădiliță și O. Vereș în volumul colectiv „Biserici, secte, erezii? Dialoguri fără prejudecăți despre marile tradiții creștine” (București, Editura Vremea, 2011).

Potrivit aceleași surse: „În iunie 1922, Gheorghe Bradin s-a rugat pentru vindecarea soției sale care suferea de tuberculoză și hidropizie; ea a fost vindecată. Bradin a trimis o scrisoare la o adresă găsită în cartea de cântări . În septembrie 1922 a primit un răspuns de la Budeanu și a hotărât să deschidă prima biserică penticostală din România în Pǎuliș, ceea ce a avut loc pe 10 septembrie 1922. La sfârșitul anului 1922 această biserică avea 30 de membri. În februarie 1923 a fost fondată o noua biserică penticostală în Cuvin, lângă Pǎuliș, în casa soților Vasile și Persida Semenascu; din ea făceau parte alți trei credincioși. Persida Semenascu era la acea vreme prima româncă penticostală botezată cu Duhul Sfânt. Pe 3 iunie 1923, atât Persida cât și Bradin au fost botezați cu Duhul Sfânt.”

Autor: Andrei Ando

0 0

De unde vine numele Moneasa? Denumirea stațiunii din județul Arad are o etimologie incertă!

Baza selectă de tratament a stațiunii a fost construită în perioada dualismului austro-ungar și a funcționat până la revoluția anticomunistă din decembrie 1989, când a fost devastată. Astăzi mai există doar pilonii de marmură care susțineau balconul deasupra intrării principale

Sunt cel puțin trei „scenarii”, cu rădăcini în trei culturi diferite, dar fiecare dintre ele are farmec. Prima ipoteză izvorăște din dominația turcească a locului, cuvântul „MONEA” însemnând, în limba turcă, „loc de scăldat”. Istoricul local Gheorghe Bărbuceanu susține că denumirea ar fi românească, derivată din cuvântul „MÂNIOASA”, o trimitere la revărsarea furibundă a pârâului umflat de ploi, în sezonul umed. A treia posibilă explicație a numelui stațiunii, MENYHÁZA, este de origine maghiară. Istoricul Kozma Pál, în descrierea comitatului Arad, o identifică în anul 1561. Tradus în limba maghiară, numele comunei înseamnă „paradis”.

Ilustrată bilingvă din perioada interbelică, prezentând principalele atracții ale stațiunii
În imaginea din stânga-jos, aspect cu trenul care lega Moneasa de Sebiș. În celelalte imagini ale colajului, posibilități de agrement în stațiune

În monografia istorică a comunei, Felicia Aneta Oarcea și Spiridon Groza enumeră unele dintre toponimele românești ale localității: Pietroasa, Butușeasca, Valea Lungă, Podul lui Țurca, Cristapasca, Izoi, Corbu, Ciopoi, Părăul lui Oloi, Câmpul Nirești, Pancoi, Fântâna lui Vlad, Băile Nemților, Cristeasca.

Hotelul Central din Moneasa, înaintea Marii Uniri. Astăzi, aici funcționează Vila Cerbul Albastru.
Detaliu cu două vile. Una dintre ele este, astăzi, Club Castel Moneasa (în partea dreaptă a imaginii), proprietatea unui cetățean italian. Vila din partea stângă a fost folosită înaintea revoluției anticomuniste de Securitate, astăzi fiind nelocuită.

Stațiunea Moneasa a fost, începând cu secolul al XIX-lea, principalul loc de agrement al aristocrației arădene. Până în secolul XX a funcționat și un tren cu ecartament îngust, care făcea legătura între Sebiș și Moneasa, pe o distanță de aprox. 20 km, greu de parcurs cu trăsura. Aceeași lucrare monografică citată precizează că aristocrații aflați în vacanță la Moneasa se destindeau prin plimbări dese și lungi în parcul stațiunii, unde accesul localnicilor era interzis, aceștia putând folosi doar poteca de pe marginea drumului județean actual.

Autor: Andrei ANDO

0 0

133.805 piese! Acesta este, dincolo de pereți, patrimoniul material al Complexului Muzeal al Județului Arad, ceea ce îl face deosebit în peisajul cultural național și îi conferă capacitatea să devină unul dintre cei mai importanți piloni culturali ai vestului României.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, în foaierul Palatului Cultural, înainte deschiderii evenimentului dedicat aniversării Muzeului
Președintele Asociației Culturale Kölcsey din Arad, Fekete Károly, alături de directorul Complexului Muzeal, Constantin Inel, întâmpină invitații din țară

În ultimele zile ale anului 2018,  Complexul Muzeal arădean a sărbătorit 125 de ani de la prima sa expoziție permanentă, considerată și „certificatul de naștere” al acestei instituții de cultură. În anul 1967 începea și activitatea editorială a Muzeului, prin revista Ziridava, iar după 1990 alte două publicații completau paleta editorială a instituției, alături de . Aceste repere, și multe altele, au fost incluse în volumul „Museum Arad 125”, axat în primul rând pe prezentarea vizuală a unora dintre cele mai relevante exponate (câte unul pentru fiecare an sărbătorit).

Colectivul Muzeului, la primirea invitaților
Pofesorul Cornel Pădurean, alături de rectorul Universității „Aurel Vlaicu”, prof. Ramona Lile

În 309 pagini dense, volumul promovează Aradul, ca expresie a frumuseții și diversității. Este o ușă deschisă către Complexul Muzeal, prin care și cei care nu au cunoscut până acum patrimoniul său își pot crea o imagine despre bogăția sa, despre valoarea și splendoarea unor exponate, dar primesc și repere istorice referitoare la evoluția instituției.

Prezentarea volumului „Museum Arad 125”
Interes crescut față de evenimentului Complexului Muzeal

Am identificat trei motive principale care justifică utilitatea unui astfel de demers editorial:

1.Prezentarea caracteristicilor specifice ale societății arădene;

2.Ilustrarea evoluției Aradului;

3.Centralizarea și redarea imaginilor, tablourilor, artefactelor, obiectelor diverse care conturează dimensiunea Aradului de ieri și de astăzi, într-un volum accesibil (faptul că este bilingv, în limbile română și engleză, îi sporește valoarea!), bogat în informații și ilustrații, publicat în condiții grafice bune.

Piese din colecția de etnografie, la expoziția asociată evenimentului de la Palatul Cultural
Publicul a putut vedea unele dintre piesele muzeului, expuse la Palatul Cultural

Catalogul este ca o capsulă redeschisă a timpului. Oferă o trecere prin perioade istorice, evenimente, episoade de viață, care definesc identitatea Aradului, structurate pe:

-istorie

-arheologie

-artă, meșteșug

-etnografie

-artă contemporană

-cultură și civilizație arădeană

-științele naturii

Este un recurs la memoria colectivă, în care zac, latent, amintirea transporturilor de sare de pe Mureș, vămile din curțile bazilicilor construite pe cursul apei, tropotele cuceritorilor care au interacționat uneori subtil și sublim cu băștinașii, alteori violent și fără compromisuri, creând un Arad al diversității.

Dr. Constantin Inel, directorul Complexului Muzeal al Județului Arad

Încheiem cu o remarcă a directorului Complexului Muzeal al Județului Arad, Constantin Inel, din prefața volumului „Museum Arad 125”: tuturor oamenilor din trecutul și prezentul muzeului arădean, le transmitem recunoștința noastră și a comunității arădene”.

Președintele Asociației Culturale Kölcsey, Fekete Károly, primește placheta aniversară a Muzeului, în semn de apreciere pentru contribuția asociației la fondarea și dezvoltarea instituției

Un cuvânt de apreciere pentru faptul că la evenimentul aniversar Asociația Kölcsey, care a fondat muzeul arădean în urmă cu 125 de ani, nu a fost uitată. Ea nu numai că a fost invitată să participe la festivitate, ci președintele ei, Fekete Károly, a făcut și oficiile de gazdă, alături de conducerea actuală a instituției, de directorul Constantin Inel. Este un gest de normalitate, în fond, dar într-un context al individualismului care caracterizează zilele noastre, la nivel global, în care normalitatea este un pod prea îndepărtat, invitarea Asociației Kölcsey și onorarea contribuției sale la fondarea și funcționarea Muzeului, în anii dificili de început, este de apreciat și ne demonstrează că în cultură barierele sunt, cel mult, mentale, nu lingvistice, confesionale ori de orice altă natură. Apropo de asta, mesajul președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, pe paginile volumului de prezentare a Complexului Muzeal este cea mai elocventă declarație politică în spiritul arădean al coabitării inteligente: „Aradul, un oraș deschis, cu o mentalitate progresistă, și-a fundamentat creșterea pe potențialul tuturor locuitorilor săi, indiferent de etnie și de religie. Astfel s-a creat Muzeul nostru și astfel îl vedem și în viitor, ca pe un spațiu al diversității și al pluralismului, un loc care să oglindească aspirațiile către mereu mai bine ale comunității arădene”.

Arădenii au participat în număr mare la evenimentele organizate pentru aniversarea Complexului Muzeal, fie că a fost vorba de expoziții, spectacole de muzică, lansare de carte sau colinde tradiționale

În loc de concluzie, despre albumul Muzeului, doar atât: luați-l, citiți-l, păstrați-l! Am așteptat prea mult după un astfel de demers editorial, iar așteptarea a meritat!

Autor: Andrei ANDO

Foto: Nelu Scripciuc

Toți foștii și actualii angajați și colaboratori ai Complexului Muzeal au fost premiați. În imagine, o parte dintre specialiștii pensionari (sau reprezentanții lor) și cei activi

0 0

Al cincilea an de război. Departe de linia frontului, Aradul trăiește, în general, auster, marcat de privațiunile impuse de strategii politici de la Viena și Budapesta, plătindu-și contribuția pentru susținerea trupelor combatante, așteptând cu sufletul la gură vești despre cei ajunși departe de casă să apere cu arma interesele Puterilor Axei.

Ziarul Aradi Közlöny publică în prima ediție a anului 1918 nota intitulată „1918”, o recapitulare dulce-amăruie a perioadei precedente, încheiată cu o speranță legată de anul care tocmai a început, în ton cu dorința generală de a pune punct războiului sângeros.

„1918.

Sub razele arzătoare ale soarelui, cu cântec vesel au plecat eroii la război, în anul 1914. Măcelul s-a prelungit și în anul 1915. În al doilea an al torentului de sânge industria de război a creat plachete, sculpturi; soldat rezemat pe pușcă privea înspre orizontul incert, iar mama cu copilul în brațe simboliza femeia maghiară deposedată de tot ce a avut. Sub imaginea  simbolică sunt inscripționați doi ani: 1914-1915. Am crezut, atunci, că aceste două numere vor epuiza războiul mondial, am crezut că aceste plachete le vom păstra timp de decenii, ca amintire de război. Dar urgia a făcut ravagii și în anul 1916. Au apărut noi opere de artă, sub personaje industria de război a trecut însă deja trei numere: 1914-1915-1916. Războiul mondial însă nu s-a aliniat plachetelor, ci s-a întins și în anul următor. Așa că perioada conflagrației, sub sculpturi, s-a modificat: 1914-1917. Am tremurat de speranța ca aceste numere care simbolizează trei ani de amărăciune, trei ani de suferințe nemăsurate, chinuri, mizerie, lacrimi și tristețe să fie suficiente. Iar acum suntem în prag de an nou. Dinspre Răsărit deja se crapă de zorii păcii mântuitoare, dar în Apus tremură încă pământul sub arme, mai șuieră aerul crăpat de grenade, se mai sfâșie încă oamenii. Sub plachetele simbolice apar ani noi: 1914-1918. Sperăm ca aceste plachete să le putem deja pune deoparte, printre relicvele războiului. Sperăm că lacrimile noastre vor fi șterse de zâmbetul senin al păcii în Anul Domnului 2018.”

Aceeași publicație realizează un reportaj de atmosferă despre noaptea dintre ani, respectiv felul în care arădenii au preferat să petreacă sărbătorile de iarnă și trecerea în noul an.

„Aradul care se distrează. Revelionul sub semnul păcii. De la corespondentul ziarului Aradi Közlöny.

Cea mai arzătoare întrebare a ultimelor zile, în familiile arădenilor, este:

– Unde să petrecem Revelionul?

Această întrebare întâmpină și intimidează la prânz și seara capul familiei. Mamele și fiicele îl strunesc pe tată, printre dezmierdări emoționante:

-Ne-ai rezervat deja o masă? Să nu pățim ca anul trecut, când am ocupat masa și când am ajuns acolo stăteau deja 14 la o măsuță de 4. Scoate portofelul, tăticule! Plătește șeful de sală, ospătarele, ajutorul de ospătar, închiriază un piccolo să se așeze pe masă până ajungem și să ține un steag inscripționat cu „OCUPAT!”

Cam așa se discută prin toate casele, iar dacă Aradul ar avea de cinci ori mai multe localuri elegante, toate s-ar fi umplut astăzi cu clientelă selectă.

E curios cum nimeni nu a vrut să rămână astăzi acasă. Sau, măcar, foarte puțini. Parcă ar fi trecut, ca fumul, familiaritatea vechilor Revelioane intime în familie, oamenii nu vor să filosofeze despre anii precedenți, ci să se binedispună, să se distreze, să se bucure de prezent și de viitor. Sentimentele ascunse caută să ajungă la suprafață, bucuria prea mult timp refulată caută să răbufnească în noaptea iluminată de energia electrică.

-Pace! Pace! – zvâcnesc inimile, iar speranțele de dată recentă, ca niște pitici se adună în venele oamenilor, dansează și incită fantezia cu splendorile vremurilor care vor urma. Dar sufletul nu mai are răbdare să aștepte după ele și profită de orice ocazie să guste în avans din vremurile în care oamenilor le va fi în sfârșit permis să arate că sunt din carne și oase, că au fost asamblați din sentimente, imaginați și entuziasm.

Toți au vrut să fie astăzi astfel de oameni! Iar la femei și fete temperamentul a dat și mai mult în clocot decât în bărbați. Ochii lor tânjeau după muzică! Nu este lipsită de interes observația pe care am făcut-o în cafenelele supraaglomerate: în timp ce pe acordurile muzicii militare doar bărbații par nici în restaurantul mai animați, muzica țigănească pune în mișcare șoldurile subțirele ale doamnelor și piciorușele lor drăgălașe.

Pe străzile arădene animația a fost neobișnuit de mare încă pe la ora 21. Familii și indivizi singuratici se grăbeau să își găsească locul în cafenelele și restaurantele iluminate. A fost o veritabilă luptă, aceasta, fiecare se considera mușteriu de vază și invoca acest drept în câte un local. Proprietarii și șefii de sală, ca niște mareșali, se plimbau strategic printre mese, adică mai bine zis s-ar fi plimbat, dacă din cauza meselor de rezervă nu ar fi fost în pericol să răstoarne totul împrejur. Iar cafegiii nu s-au dovedit deloc a fi strategi, pentru că amplasarea în sală nu au făcut-o ei, ci clienții, și încă nu lipsit de scandaluri. În epilogul vechiului an s-au făcut niște afirmații pe care părțile beligerante nu le vor pune în vitrina noului an! Dar pasiunile s-au liniștit, mamele voluminoase și-au ocupat tronul, nimeni nu s-a supărat fiindcă duduile și bărbații au fost nevoiți să stea mai înghesuiți…

-Tătuță, nu ne-au adus încă ceaiul, nu a venit nici punciul, mă întreb ce-o fi și cu laptele?

-Șampania asta este incredibil de proastă!

-Ilonka, m-ai călcat pe picior!

-Pardon, îmi cer scuze, eu eram…

-Of, dar mult mai suflă în trompetă fanfara asta militară!

Din hărmălaie se desprind, ca niște crucișătoare negre, ospătari încărcați, cu fracuri sobre. Spintecă fumul gros, care îi împresoară. Cară câte trei, patru, cinci butelii de șampanie. Nu contează cum e clientul, grizonat, roșcată, țărăncuță, toți cer șampanie. Se consumă cantități incredibile, de câteva zile restaurantele și cafenelele nu mai apucă să se aprovizioneze, în fața valului de cereri din partea publicului arădean. Ieri seara nu mai puteai cumpăra nici cu aur o sticlă de șampanie de la magazine. Publicul a băut pe nerăsuflate această băutură, băutura bogaților. A fost o adevărată orgie culinară, de parcă arădenii amețiți de speranțele legate de viitor s-ar fi crezut, fiecare, miliardar.

Spre ora 22 nu mai găseai țipenie de loc nici la Cafeneaua Orășenească, nici la Hungária, nici în restaurantul Central, extins cu sala cabaretului. Fete, bărbați, femei se întrec în vociferări, strigă, râd, fără să fie atenți nicio clipă la vecinii de la celelalte mese.

Clubul Lloyd a organizat o petrecere de mare succes, la care au participat nu numai membrii, ci și alte personalități ale înaltei societăți arădene. În sala mare s-a întins masa, iar după ora închiderii fetele frumoase au încins dansul, pe muzică țigănească.

Artiștii teatrului au organizat un spectacol reușit de cabaret în Hotelul Central. Publicul s-a distrat foarte bine la recitalul lui Harmath Józsa, Rozsnyói Ilonka, Barics și Varnai. A prezentat Forgács Sándor.

Evident că populația Aradului, avidă de distracție, nu a putut fi absorbită de cele câteva localuri. Și cafenelele mai mici s-au umplut până la refuz, dar majoritatea chefliilor de Revelion a rămas, totuși, pe dinafară. Cei care au prevăzut asta, nu au putut sau pur și simplu nu au vrut să se bată pentru câte un loc în restaurant sau cafenea, au sărbătorit acasă trecerea în noul an, dar mult mai elegant decât în anii precedenți. În cele mai multe gospodării s-au făcut pregătiri intense pentru această noapte. Știm despre o reuniune de familie din Arad unde a fost adus un cunoscut pianist de la Budapesta. În alt loc, membrii familiei au amenajat o sală de cinema pentru ei și oaspeții lor. În al treilea loc cânta un țigan din Lipova, altundeva unul de la Oradea. Sălile Casinoului au fost, ce-i drept, întunecate azi noapte, dar tineretul obișnuit cu Casinoul s-a deplasat la palatele de la țară ale nobilimii arădene. Și peste tot muzică, dans, fanfară, muzică țigănească, csárdás, pian. Aradul a fost acoperit în această noapte de o fericire spumoasă și chiar și orarul prelungit al localurilor a fost insuficient pentru a putea cuprinde pofta nesfârșită de distracție de Revelion, neobișnuit de intensă.

Străzile au rămas animate și după ora 1 noaptea. Perechi care cântau și dansau pe „parchetul” de asfalt păreau că vor să aștepte pe stradă să se crape de ziuă în primele zori ale anului, în zorile anului care sperăm că va aduce în sfârșit vremurile mult așteptate ale libertăților și drepturilor omului”.

Bilanțul petrecerii de Revelion a fost realizat, a doua zi, de aceeași publicație. Reporterul de teren trimis la fiecare dintre cafenelele și restaurantele principale raportează „cifre amețitoare, despre care nici în anii îndepărtați ai păcii nu se putea auzi.” Chiar dacă șefii de sală și ospătarii se plâng de lipsa pierderi mari, cafegiii și garderobierele sunt foarte mulțumite de banii câștigați în noaptea dintre ani.

Referindu-se la surse din interior, reporterul susține că la Cafeneaua Hungária s-au consumat pe o sută de sticle de șampanie, generându-se un rulaj de 2600 de coroane doar din șampanie. Estimările totale ale Revelionului sunt de 6000 de coroane, în acest local.

La Cornul Vânătorilor se știe cifra exactă a încasărilor: 9996 de coroane. Proprietarul Lörinczy are un regret: că nu a reușit să încaseze încă patru coroane, să fi atins pragul psihologic de 10.000.

Și restaurantul și cafeneaua Crucea Albă au fost pline până la refuz. Cafeneaua a încasat aproape 3000 de coroane, s-au consumat 30 de sticle de șampanie. La Clubul Lloyd s-au băut 60 de sticle de șampanie.

Mulți arădeni au plecat din restaurante și cafenele fără să plătească. Consumația lor a trebuit suportată de chelneri și șefii de sală, care deși au acumulat din bacșișuri câte 300-500 de coroane, au pierdut mult mai mult plătind facturile celor care au șters-o englezește după ce au primit nota de plată.

Autor: Andrei ANDO

(Fragment dintr-un volum în lucru)

0 0

Aradul se dezvoltă din fonduri europene! Aceasta este concluzia pe care o putem trage din evenimentele anului 2018, la nivel de municipiu și de județ. Practic, Primăria Arad și Consiliul Județean au absorbit maximul posibil din fondurile europene care au stat anul acesta la dispoziția administrațiilor locale.

Directorul general al Agenției de Dezvoltare a Regiunii V Vest, Sorin Maxim (în stânga imaginii) semnează, la sediul Consiliului Județean Arad, contractul de finanțare pentru proiectul de modernizare a drumurilor județene. În centrul imaginii, președintele Iustin Cionca, alături de vicepreședintele Sergiu Bîlcea

Aradul încheie un an bun, un an în care au fost puse bazele unora dintre marile proiecte de dezvoltare ale perioadei următoare. Chiar dacă anul a început cu vestea proastă că Guvernul a tăiat 45 de milioane de euro din bugetul județului (majoritatea banilor de la Primăria Arad, 16 milioane de euro, și de la Consiliul Județean, 11 milioane de euro, iar diferența de la primăriile din județ), administrația arădeană a reușit să aducă de aproape cinci ori mai mulți bani din fonduri europene decât suma confiscată de Guvernul României de la arădeni. 

Prin proporția fondurilor europene accesate într-un singur an, putem spune că 2018 este unul dintre cei mai eficienți ani ai Aradului. Rezultatele însă vor începe să apară abia peste un an-doi, când lucrările finanțate din aceste fonduri vor începe. Până atunci, se trece prin furcile caudine ale procedurilor de achiziție publică, unele care la nivel național au paralizat întreaga administrație românească, în anul 2018. Una dintre marile probleme ale anului a fost că guvernanții, în loc să se concentreze pe deblocarea mecanismelor de dezvoltare a țării, și-au consumat aproape integral energia pentru a scăpa pușcăriașii (și pușcăriabilii) de închisoare, cu atâta înverșunare de parcă România ar fi o țară hoților. 

În ciuda apelurilor repetate ale administrației municipiului și județului Arad, la Guvernul României, cele 45 de milioane de euro tăiate din bugetul județului nu au mai revenit la Arad. Suma ar fi fost suficientă pentru modernizarea a 90 km de drumuri județene sau pentru construirea celui mai modern spital de Cardiologie din România, la Arad

Dar revenim la administrația Aradului, în anul 2018.

La nivelul Consiliului Județean, au fost depuse proiecte de finanțare în valoare de peste 150 de milioane de euro în ultimii doi ani. Dintre acestea, doar anul acesta s-au semnat proiecte de 100 de milioane de euro, iar celelalte sunt încă în evaluare. 

Proiectele semnate vizează cu precădere investiții în drumurile județene și sistemul de sănătate publică. 

Conducerea Consiliului Județean a declarat că are ca obiectiv modernizarea a 300 km de drumuri județene în următorii ani, iar pentru asta folosește fonduri din patru surse: europene, fonduri din proiecte finanțate din credite luate de stat, credite ale Consiliului Județean și fondurile Consiliului Județean.

Drumul județean Nădlac-Peregu Mare, modernizat anul acesta din fonduri europene, a fost dat în folosință în toamna anului 2018

Proiectele semnate pentru drumurile județene, în anul 2018 (deci cele care vor intra în lucru în perioada următoare sau unde șantierele au fost deja deschise) sunt:

*Modernizarea drumului județean Arad-Horia-Șiria-Galșa-Mâsca-Pâncota-Măderat-Târnova-Șilindia-Luguzău-Cuied-Buteni

Valoare totală proiect: 141,7 milioane lei  

*Modernizarea Drumului județean Sânpetru German-Secusigiu-Satu Mare-limită judeţ Timis

Valoare totală proiect: 15,7 milioane lei  

*Modernizarea drumului județean Pîncota-Seleuş, reabilitarea drumului județean Nădab-Zărand-Seleuş

Valoarea proiectului: 41,6 milioane lei

*Modernizare Drumului județean Nădlac-Peregu Mare

Valoare totală proiect: 5,7 milioane lei  

*Modernizarea drumului județean 709G, inclusiv pod Mureş, pentru funcţiunea de centură Est Arad (cu un pod nou peste Mureș și pasaj peste calea ferată la Vladimirescu, respectiv pistă de biciclete.)

Valoare totală proiect: 177,4 milioane lei  

*Modernizarea Drumului județean limită Județ Timiș-Șiștarovăț-Cuveșdia-Lipova

Valoare totală proiect: 51,5 milioane lei    

*Reabilitarea drumului județean DN 79 – Mișca-Vânători-Satu Nou–Apateu – Berechiu

Valoare totală proiect: 45.156.692,78 lei

*Modernizare Drumului județean Dorobanţi-Macea şi modernizare DJ 709 J Pecica-Turnu

Valoare totală proiect: 22.871.014,51 lei

Se lucrează pe șantierul drumului județean Neudorf-limită de județ Timiș, unde în această toamnă s-a turnat primul strat de asfalt, ca drumul să fie practicabil. Lucrarea se va încheia în primăvara anului 2019

În domeniul sănătății publice, trei spitale noi vor fi construite, în următorii ani, în județul Arad, de către Consiliul Județean! Două dintre ele (Oncologie și Psihiatrie) vor fi deschise în anul 2020, iar al treilea, un complex de Pediatrie-Matern – care va avea șapte nivele – în ciclul următor! Cu investiții care vor ajunge la 90 de milioane de euro, Aradul devine astfel județul din România cu cele mai mari investiții în sistemul de sănătate publică! Ceea ce realizează acum Consiliul Județean Arad este fără precedent în România! Din fonduri europene, din resurse proprii și bani de la Guvern (deși în ultimii doi ani Spitalul Județean din Arad nu a primit niciun leu pentru investiții, de la Ministerul Sănătății!), se reconstruiește, practic, sistemul de sănătate publică din Arad! Nu este un proces care să se încheie peste noapte dar, cu siguranță, este unul cu rezultate deja vizibile și spectaculoase. Și suntem abia la început! 

Societatea civilă s-a alăturat, și anul acesta, eforturilor pentru modernizarea sistemului de sănătate publică din Arad

În ultimele 12 luni, împreună cu Primăria Arad, Consiliul Județean a dotat Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, în medie cu câte un aparat medical modern în fiecare săptămână!

60 de milioane de euro! Atât investește Consiliul Județean Arad în spitalele arădene, în următorii ani! Această sumă se adaugă celor aprox. 30 de milioane de euro investite în Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, de la preluarea sa de către Consiliul Județean Arad, în anul 2010. Asta înseamnă o infuzie de 90 de milioane de euro în sistemul de sănătate publică al Aradului! Să nu uităm nici faptul că Aradul este singurul județ din România care și-a construit un spital nou (cel TBC, care astăzi este printre cele mai moderne la nivel național!) și unde societatea civilă s-a implicat și a modernizat la standarde europene o secție întreagă de spital (este vorba despre proiectul Asociației „Cetatea Voluntarilor”, care a vizat modernizarea totală a Pediatriei). Sunt cele mai mari investiții în Spitalul Județean din Arad, în ultimii 40 de ani!

Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Județean este una dintre cele mai moderne din România, după investițiile realizate de Consiliul Județean Arad

Și Primăria municipiului Arad a semnat proiecte consistente de finanțare din fonduri europene, în valoare de 99 de milioane de euro, anul acesta! La acestea se adaugă proiectele realizate din bugetul Aradului.

Cu o valoare de 49 de milioane de euro, Primăria a început cel mai mare proiect de regenerare urbană din România, prin care se schimbă aspectul celor mai populate cartiere din Arad, unde locuiește jumătate din populația municipiului. 

Semnarea contractului pentru regenerarea urbană a cartierelor Alfa și Confecții, cu executantul lucrării. În imagine, directorul firmei PORR (în stânga), primarul Gheorghe Falcă și viceprimarul Călin Bibarț

În domeniul cultural, Primăria a primit 4,3 milioane de euro după finalizarea renovării Palatului Cultural (investiția fiind realizată, astfel, din fonduri europene) și a câștigat 3,5 milioane de euro pentru a începe de anul viitor renovarea Teatrului. 

În fundalul imaginii, Palatul Cultural din Arad

Primăria a finalizat licitatia pentru modernizarea a 55 de drumuri de pământ, la care vom începe lucrările în 2019. 

În municipiul Arad se va derula cel mai mare proiect din România dedicat modernizării transportului public. Valoarea sa este de 49 milioane de euro și presupune, inclusiv, un nou pod peste Mureș, 10 autobuze electrice, încă 10 tramvaie moderne în prima fază și 28, în total, în următorii patru ani, 22 de puncte de închiriat de biciclete, reabilitarea liniei de tramvai de pe strada Pădurii (4 milioane de euro). Anul acesta s-a decis reabilitarea zonelor Mărului și periferia Micălăcii 500, proiect de 5 milioande de euro.

Autor: Andrei ANDO

Din anul 2019 arădenii vor putea închiria biciclete stradale

0 0

O scrisoare transmisă de pe front de soldatul Gruber Imre, în ianuarie 1918, descrie atmosfera ultimului Crăciun al Marelui Război. Soldații din Arad care au luptat pe frontul de est, în Ucraina, la Burdiakowce, au avut parte de un tratament special de Crăciun:

„Crăciunul a trecut, mai bine zis, nici nu am simțit că există. Aici o zi este la fel de cenușie și monotonă ca alta. Soldatul muncește zi-lumină, orele zboară repede. E drept că și ziua este scurtă, una-două cade seara, lunga seară de iarnă. Asta ni se pare îngrozitor. 

Cât pe ce să uit! Ar fi trebuit să remarcăm sărbătoarea, pentru că am avut un meniu „îmbunătățit”.

Luni seara: Zeamă de vin, paste cu compot de prune și cafea.

Marți la prânz: Supă de vită, carne, paste, marmeladă și vin fiert. Prânzul acesta a simbolizat sărbătoarea, altminteri și zilele astea au trecut ca celelalte. 

În afară de asta, în ambele zile au fost declarate zile libere. ceea ce s-a și respectat cu sfințenie, soldaților, tineri și bătrâni, le-a căzut tare bine odihna. 

Bineînțeles că vinul, oricât ar fi de puțintel, creează atmosferă bună. Am scos de la păstrarea cântecele de petrecere, iar tranșeele austere altădată atât de liniștite au răsunat până târziu în noapte de buna dispoziție a soldaților.”

Autor: Andrei ANDO

(Fragment dintr-un volum în lucru)

Foto credit: The Observer (fotografia este doar o ilustrație, nu reprezintă scena descrisă în text)

0 0

Peste cinci sute de arădeni s-au reunit în această dimineață în campusul Universității de Vest „Vasile Goldiș”, din Arad, să aducă un ultim omagiu rectorului fondator al Universității, prof. univ. dr. Aurel Ardelean. Temperatura scăzută și cerul plumburiu, care amenința să prăvale stropi reci peste mulțimea îndoliată, nu au intimidat arădenii veniți să îl însoțească pe profesorul Ardelean pe ultimul drum. În cele trei ore cât a durat ceremonia nu a plouat, nu a nins, dar un val de aer rece s-a lăsat peste curtea interioară a campusului de pe strada Pădurii, spintecat de flama timidă a sutelor de lumânări…

Asistența îndoliată, în curtea Campusului Universității de Vest „Vasile Goldiș”

Inițial, ne-am întrebat dacă nu ar fi fost mai potrivit ca slujba să se oficiat în noua Catedrală a orașului sau chiar în Palatul Administrativ. Am înțeles însă că această Universitate, care a fost viața profesorului Ardelean, trebuia să fie și ultimul său popas. Nu se putea face o alegere mai adecvată, care reprezintă în același timp și omagiul Universității față de fondatorul ei, dar și, din partea ctitorului, un adio emoționant de la ctitorie.

Ultimul omagiu al conducerii administrative a Aradului
Emoție…
Profesori, consilieri locali, directori de instituții, funcționari publici, în mulțimea îndoliată

În slujba oficiată de Înalt Preasfinția Sa Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului, s-a insistat corect pe faptul că prin trecerea la cele veșnice a profesorului Ardelean, nu înseamnă că munca sa, aspirațiile sale s-au stins. Ele trăiesc și continuă în zecile de mii de arădeni absolvenți ai acestei universități, în profesorii și personalul școlii superioare, în proiectele începute de prof. Ardelean și cei care, de-a lungul a 28 de ani, s-au dezvoltat sub protectoratul său.

Ministrul secretar de stat Petre Andea, prezentând condoleanțele Ministerului Educației și Cercetării
Onorul Armatei Române

Academicianul Gheorghe Benga, reprezentantul Academiei Române a anunțat, cu ocazia funeraliilor, că în ședința din luna noiembrie a Academiei s-a pus în discuție conferirea titlului de membru de onoare al Academiei Române profesorului Aurel Ardelean, dar ședința a fost amânată pentru luna ianuarie, datorită volumului mare de lucru de la finalul anului. Asta înseamnă că fostului rector i se va conferi această demnitate post-mortem!

Cortegiul funerar s-a format la intrarea în Cimitirul Pomenirea

Au transmis mesaje de condoleanțe Academia de Științe Medicale, a cărei membru a fost Aurel Ardelean, ministerul Educației și Cercetării, prin academicianul Petru Andea, ministru secretar de stat, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, primarul orașului Chișineu Criș, Gheorghe Burdan, președintele Senatului Universității de Vest „Vasile Goldiș”, Sorin Bașchir.

Pe ultimul drum…

În public am remarcat toate oficialitățile importante ale Aradului, printre care președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca, prefectul Florentina Horgea, directorul Spitalului Județean, Carmen Lucuța, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate, Gheorghe Domșa, medici, avocați, procurori, judecători, dascăli, cei doi viceprimari ai municipiului Arad, oameni de afaceri, funcționari din administrația municipală și județeană, consilieri municipali și județeni, parlamentari, studenți, arădeni recunoscători.

Aradul și-a adus omagiul fondatorului Universității de Vest „Vasile Goldiș”

Aurel Ardelean a fost condus pe ultimul drum cu onoruri militare. Patruzeci de militari din Cetatea Aradului au însoțit sicriul, iar la cavoul familiei, de la Cimitirul Pomenirea, s-au tras trei salbe de focuri de armă, ceea ce a amplificat emoția momentului.

Salvă de focuri de armă, în onoarea celui trecut în neființă

Ceremonia funebră a fost urmată de o masă de pomenire oferită de familie la Hotelul Continental tuturor celor care s-au simțit aproape de ilustrul defunct al Aradului.

Fie-i țărâna ușoară!

Autor: Andrei ANDO

Foto: Nelu SCRIPCIUC

0 0

Aradul se prăbușește trist, în această seară, între gândurile sale. Genunchii i s-au înmuiat, forța i-a slăbit, în broboane mari, rotunde, i se prelinge emoția pe obraji. Cum să fie, altfel, astăzi, când Aurel Ardelean, fiul care l-a iubit și pe care l-a iubit, deopotrivă, a pus geană peste geană, pentru totdeauna, ostenit de drumul lung și greu pe care l-au parcurs împreună?
Aurel Ardelean a creat din nimic o universitate arădeană și dacă ar fi fost numai atât, numele său ar fi fost pomenit. Dar a făcut mai mult! A așezat pe frontispiciul școlii numele lui Vasile Goldiș, și l-a salvat de la uitarea nedemnă pe marele nostru bărbat de stat! Când a greșit, și-a corectat greșeala cu ambiție, neîmplinirile cu realizări. S-a străduit. A luptat, până la ultimul suspin, ca Aradul să prospere, să crească, să se dezvolte, să fie un reper. Pe drumul acesta dificil s-a regăsit mereu și a continuat să avanseze. A muncit pentru un oraș deschis, cosmopolit, un cămin primitor pentru cei care îl descoperă. A fost susținătorul pasionaților de Arad, al istoricilor înverșunați să valideze orașul nostru de pe Mureș drept Capitala Politică a celui mai important episod al României moderne, Marea Unire. A redat unor locuri istorice strălucirea veche și a salvat altele pentru posteritate. A luptat, cum spunea poetul, cu dragoste și dor de viață. Cu dragoste și dor de Arad! 
Nu în ultimul rând, a fost blând și înțelegător de oameni. La ceasurile mici ale dimineții avea o vorbă bună și o rezolvare pentru toți cei care îi vizitau biroul atunci când în case, alții, cu somn adânc sub pleoape, încă mai visau frumos. A fost prompt și parolist, ca un gentilom de modă veche, rămas printre noi din vremuri mai bune să împărtășească inspirație și perseverență.
E greu de crezut că Aurel Ardelean nu mai este! S-a stins la câteva zile după sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, pentru care și-a dedicat o bună parte din energie și sănătate. A plecat ca unul care și-a făcut datoria, împlinit, senin. Nu și liniștit, pentru că liniștea nu era starea sa de spirit… Un resort interior îl împingea mereu înainte pe Aurel Ardelean, determinat ca Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, această Universitate pe care a fondat-o, să țină pasul cu energia sa de perpetuum mobile. 
Aradul se prăbușește trist, în această seară, între gândurile sale… Dar așteaptă, cu speranță, ca alții să preia de-acum ștafeta și să se străduiască, așa cum a stăruit Aurel Ardelean, ca orașul acesta frumos să fie un loc unde se vine cu plăcere, nu unul de unde se pleacă…

P. S.: Condoleanțe familiei îndoliate, Universității de Vest „Vasile Goldiș” și tuturor celor care l-au avut pe Aurel Ardelean aproape! 

AUTOR: Andrei ANDO

0 0

Zeci de artiști vizuali, pasionați ai fotografiei, arădeni iubitori ai frumosului au sărbătorit, la Sala Clio, aniversarea de zece ani a FotoClubPro Arad.


În anul 2008, această asociație pornea timid, cu 11 membri, stabilindu-și ca obiectiv realizarea unei platforme de exprimare pentru fotografii profesioniști din Arad și impunerea județului nostru ca un reper internațional în artele vizuale. Faptul că după zece ani acest obiectiv a fost realizat, îl demonstrează nu doar asistența numeroasă de la aniversarea de vineri, ci și succesul extraordinar al Salonului Internațional de Fotografie, organizat deja pentru a șaptea oară de FotoClubPro Arad. De această dată, printre artiștii din Arad și alte județe din România, printre câștigători au fost, printre alții, fotografi din Vietnam, Finlanda, Iran, Oman, Arabia Saudită, Germania. Amfitrionii serii au fost președintele FotoClubPro Arad, Nelu Scripciuc, și vicepreședintele Călin Andra. Vernisajul aniversar de la Sala Clio a fost deschis de directorul Complexului Muzeal al Județului Arad, dr. Constantin Inel, căruia i s-au alăturat directorul Centrului Cultural Județean, Ionel Bulbuc, și directorul executiv al Direcției de Comunicare și Strategii din Consiliul Județean Arad, dr. Andrei Ando. Cei trei au realizat o retrospectivă a FotoClubPro Arad și au vorbit despre valorile Aradului, despre arădenii activi și implicați în viața orașului, despre cei care își asumă inițiative și caută să îi atragă alături de ei și pe scepticii letargici ce se întreabă retoric pe rețelele sociale cum s-ar putea schimba în bine locul unde trăiesc. La finalul evenimentului, două surprize frumoase au încheiat seara: decernarea, în numele președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, și a primarului municipiului Arad, Gheorghe Falcă, a Medaliei Centenar, pentru Nelu Scripciuc și Călin Andra, ca o apreciere a voluntariatului și implicării neobosite pentru promovarea imaginii Aradului prin FotoClubPro; a doua surpriză a reprezentat-o un tort uriaș de ciocolată, în forma numărului 10, care a marcat aniversarea clubului. Cei prezenți au discutat despre proiectele viitoare, s-au bucurat de o seară frumoasă într-o companie bună și s-au imortalizat la oglinda-foto a colegului lor Octavian Tocaciu. „Zece ani de viață pentru FotoClubPro Arad reprezintă o dovadă că pasiunea poate împinge lucrurile înainte. Suntem mai mult decât colegi, aici, în FotoClubPro, suntem un grup de prieteni care au preocupări comune și un stil de viață comun: fotografia. Atunci când am pornit la drum, ne-am stabilit un standar de calitate, să primim în club numai fotografi profesioniști sau interesați să se profesionalizeze. Am procedat astfel, pentru că am vrut să stabilim un standard, într-o lume în care totul se relativizează și am vrut să demonstrăm că poți ține la calitate și chiar este obligatoriu să ții. Pentru următorii zece ani ne dorim să ne intensificăm prezența internațională, să demonstrăm în cât mai multe competiții și expoziții externe valoarea fotografiei arădene”, a declarat președintele FotoClubPro Arad, Nelu Scripciuc. La rândul său, dr. Andrei Ando a evocat, în cuvântul său, personalitatea a doi susținători importanți ai FotoClubPro Arad, trecuți în neființă: Bujor Buda, atrăgând atenția cu baritonul său grav asupra petelor Aradului, și Kelen Ferenc, un critic acerb a evoluției societății românești. La rândul său, Andrei Ando a accentuat nevoia de implicare a arădenilor, pentru că „Aradul nu este un oraș mort, evenimente frumoase se întâmplă în aproape fiecare zi, dar ele au nevoie de public și de susținători, de arădeni care ies din casă și motivează, prin participarea lor, ambiția, talentul și efortul artiștilor. În numele administrației locale arădene, felicităm FotoClubPro și toate acele asociații arădene și toți acei arădeni care își abandonează zona de confort și să implică să influențeze în bine viața noastră de zi cu zi”.

0 0

(AUTOR: C. COVACI) Un proiect inedit va aduce în fața arădenilor, de la 1 ianuarie, episoade importante din istoria locală, în clipuri scurte postate zilnic pe Facebook, pe pagina vestic.ro!

Un proiect inedit va începe, de la 1 ianuarie, și nu oriunde, ci pe Facebook, rețeaua socială unde majoritatea tinerilor își petrec o bună parte din timp. Proiectul constă în relatarea, în clipuri de cel mult 60 de secunde fiecare, a câte unei istorioare arădene, legată de evenimente, personalități, situații care au contribuit la formarea și dezvoltarea Aradului. Proiectul este realizat de un cadru universitar al Universității „Aurel Vlaicu” și publicist la vestic.ro, dr. Andrei Ando, care și-a propus să aducă mai aproape de arădeni istoria locului unde trăiesc.

„Unii spun că istoria nu îi pasionează pe tineri. Cred că greșesc. Istoria este frumoasă și poate fi prezentată astfel încât să trezească interesul și al tinerilor, și al celor mai puțin tineri. Eu mi-am propus să aduc istoria Aradului în viața de zi cu zi a publicului arădean pe rețeaua socială Facebook, cu care mulți își umplu timpul liber. Facebook oferă și informații de calitate, nu numai bârfe și scandaluri, iar eu mizez tocmai pe faptul că oamenii caută și conținut de calitate. Clipurile pe care le prezint vor fi înregistrate în locuri cu încărcătură istorică pentru Arad și vor prezenta câte un episod important al istoriei locale. Încerc să îmbin frumosul cu utilul – frumosul fiind locul unde filmăm, iar utilul, informația prezentată. Mi-am propus să realizez câte un clip concis pe zi. Ele vor fi postate pe profilul meu personal și pe profilul vestic.ro, care este partener în proiect”, a declarat dr. Andrei Ando.

Proiectul se va realiza integral pe bază de voluntariat, fără să implice cheltuieli materiale.

Așadar, de la 1 ianuarie, fiți alături de noi în aces experiment prin care avem convingerea că mulți dintre dumneavoastră veți afla informații inedite despre Arad!

Despre inițiatorul proiectului:

Andrei Ando este doctor în filologie și doctorand în istorie, la Universitatea din Oradea. Este cadru universitar al Universității „Aurel Vlaicu”. În anul 2016 a lansat volumul „Aradul la intersecțiile istoriei” și a fost co-scenaristul filmului documentar „Arad, 1918, o istorie necunoscută”. În luna noiembrie a acestui an a lansat volumul „Arad. Antecamera României Mari”, scris împreună cu dr. Mihaela Ozarchevici.

 

0 0

(Autor: ANDREI ANDO) Începând cu această primăvară, pe de o parte datorită somațiilor trimise de Primărie, pe de altă parte datorită inițiativei unor proprietari, aprox. 25 de palate și clădiri istorice au intrat în renovare, în Arad. Ele completează clădirile renovate anterior. Iar rezultatele sunt spectaculoase!

Aradul are cea mai mare salbă de clădiri secession din România. Clădirile construite în acest stil sunt mai numeroase decât la Oradea sau la Timișoara. Din păcate, însă, sunt și neglijate. Legea prin care clădirile monument istoric s-au retrocedat urmașilor foștilor proprietari, i-a scutit pe aceștia de plata impozitelor, pentru a le permite să investească în aspectul imobilelor. Din păcate, așa cum putem constata, foarte puțini dintre ei au investit, majoritatea le-au lăsat să se degradeze și au lipit pe ele afișe cu textul: „Atenție, cad cărămizi în cap” sau „Atenție, cade tencuiala”.

Anul acesta, Primăria a făcut un apel la asociațiile de locatari și la proprietarii clădirilor din centrul orașului, pentru a nu mai întârzia renovarea acestora. La rândul ei, administrația locală a investit în ultimii ani în clădirile publice, cele mai relevante fiind Palatul Administrativ, Palatul Cultural, Colegiul Național „Moise Nicoară”, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, vechea Preparandie (din 1812). Aceste investiții, realizate în cea mai mare parte din fonduri europene, sunt de aprox. 50 de milioane de euro. Și Universitățile „Aurel Vlaicu” și „Vasile Goldiș” și-au renovat sediile de pe Bulevardul Revoluției.

Și unii agenți economici au investit în aspectul clădirilor. Dar toate aceste eforturi nu sunt suficiente. De aceea, Consiliul Local a votat legea prin care se impozitează clădirile istorice, și nu oricum: dacă fațada lor nu este refăcută, proprietarii plătesc un impozit cu 500% mai mare decât cei care au clădiri renovate. Pe de altă, în cazul renovării clădirilor, se acordă facilități la plata impozitului. Potrivit informațiilor noastre, sunt vizate 317 clădiri în centrul municipiului Arad, dintre care unele prezintă astăzi un real pericol pentru trecători.

„Pentru toți cei care au realizat investiții în fațade, Primăria Municipiului Arad a acordat beneficiile stabilite de către Consiliul Local Municipal care constau în scutirea de la plata impozitului pe proprietate și, deopotrivă, a taxei de ocupare a domeniului public pentru schele”, spune consilierul municipal Bogdan-Vlad Boca (PNL), care în ultimele luni a desfășurat pe contul său de Facebook o adevărată campanie de promovare și de încurajare a arădenilor responsabili care investesc în aspectul clădirilor lor.

Începând cu această primăvară, pe de o parte datorită somațiilor trimise de Primărie, pe de altă parte datorită inițiativei unor proprietari, aprox. 25 de palate și clădiri istorice au intrat în renovare, în Arad. Iar rezultatele sunt spectaculoase!

În luna noiembrie, la Târgul Național de Turism de la București, Aradul s-a promovat ca oraș al palatelor. Conceptul a fost preluat și de publicații din presa națională. Pentru a putea discuta însă despre un succes, este nevoie ca în următorii ani și cei care încă nu s-au apucat de lucru, să înceapă să își dichisească fațada clădirilor!

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a anunțat cu luna trecută că a semnat contractul de finanțare pentru renovarea exterioară a Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, o lucrare de aproximativ 2 milioane de euro, din fonduri europene. La rândul său, președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, într-o conferință de presă organizată miercuri, a prezentat compania italiană care va renova un alt palat important din centrul Aradului, de pe Bulevardul Revoluției nr. 81 (fostul sediu al presei scrise arădene). Lucrarea aceasta se va finaliza în cel mult 18 luni.

Cele mai mari investiții pentru renovarea unor clădiri arădene s-au făcut în Palatul Cultural (14 milioane de euro, prin readucerea la starea inițială a interioarelor), Palatul Administrativ (10 milioane de euro), Colegiul Național „Moise Nicoară” (11 milioane de euro). Toate acestea sunt considerate capodopere nu numai ale constructorilor din urmă cu 100-140 de ani, când au fost realizate, ci și ale echipelor de specialiști care le-au renovat.

Un proiect important de renovare a vizat și Biblioteca Județeană A.D. Xenopol. Acolo s-a intervenit și la fațadă, dar și la interior, iar acum se lucrează la curtea interioară. Proiectul curții a fost realizat de studenții și profesorii Facultății de Design de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, și donat cu titlu gratuit Bibliotecii.

Suntem bucuroși că, în anul 2018, un număr destul de mare de clădiri au primit autorizație de construcție şi peste 12 clădiri au fost deja  reabilitate. Cu regret însă, trebuie să spunem că mai avem încă 210 clădiri la care se impune intervenția de reabilitare. Pentru anul 2019, 73 de clădiri vor plăti impozit majorat cu 100%, 59 de clădiri, cu 200%, 34 de clădiri cu 300% , 27 de clădiri cu 400% și 17 clădiri, cu 500%. Cele 17 clădiri sunt într-un stadiu foarte avansat de degradare. Legea ne obligă să aplicăm această supraimpozitare. Municipalitatea este, în continuare, dispusă să devină partener cu deținătorii acestor proprietăți. Acordăm scutire de la impozit pe 5 ani, pentru cei care își reabilitează proprietățile. Mai mult decât atât, putem să realizăm reabilitarea acestor fațade pe banii municipalității, iar apoi, în 5 ani, cetățenii să ramburseze costurile de reabilitare a clădirilor ai căror proprietari sunt. Încercăm să îi convingem că este imperativ necesar să se intervină pentru reabilitarea fațadelor. Sperăm să înceapă această procedură măcar în anul 2019, a declarat primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, pentru ghidularădean.ro.

 

 

 

Foto: Bogdan-Vlad Boca, Facebook, Mircea Moisescu.

0 0

Volumul „Arad. Antecamera României Mari” se va lansa marți, la Sala „Iuliu Maniu”, de pe Bulevardul Revoluției nr. 81, la exact 100 de ani de la ziua în care începeau la Arad tratativele pentru viitorul Transilvaniei, în 13 noiembrie 1918. Cartea, scrisă de publiciștii și cadrele universitare Andrei Ando și Mihaela Ozarchevici, nu și-a propus să demitizeze istoria, totuși în 400 de pagini vine cu explicații care nuanțează ceea ce se știa până acum despre aceste negocieri.

Una dintre noutățile relevate este faptul că fraza istorică „Vrem ruptură totală”, atribuită lui Iuliu Maniu, nu a fost, de fapt, rostită de acesta, ci de un ziarist local maghiar, care cu două zile înaintea tratativelor de la Arad își exprima temerea, într-un articol de presă, că „românii și-ar putea dori ruptura totală”.

Un alt mit destructurat este, de această dată, o legendă urbană. În cercurile istorice din Arad circula opinia că Iuliu Maniu și Jaszi Oszkar, conducătorii celor două delegații, ar fi fost prieteni buni și s-ar fi dus, braț la braț, la cafenea, la finalul tratativelor. De fapt, cei doi nu erau prieteni și nici la cafenea nu s-au dus împreună, pentru că îndată după eșecul tratativelor, în seara zilei de 14 noiembrie, Jaszi părăsea Palatul Comitatului, însoțit de anturajul său.

Un al treilea mit care cade este cel referitor la faptul că la Arad s-ar fi decis unirea Transilvaniei cu celelalte provincii românești. De fapt, la Arad a fost respinsă propunerea Guvernului ungar și a devenit evident faptul că românii transilvănei se vor separa de Ungaria, dar nu era încă la acea oră clar dacă vor forma un stat independent sau se vor uni cu Regatul României. Iar al patrulea mit pe care această apariție editorială (care se anunță încă de acum o carte-eveniment!) îl nuanțează este cel referitor la faptul că adevăratul oraș al Marii Uniri ar fi Alba Iulia. În realitate, la Alba Iulia doar s-a întâmplat ceea ce romanii numesc „Finis coronat opus”, adică s-a desăvârșit ceea ce s-a pregătit în detaliu la Arad. Toate activitățile care au determinat Adunarea Națională de la Alba Iulia și Rezoluția Marii Uniri au fost pregătite la Arad. Deci importanța istorică a Aradului în Marea Unire este cel puțin similiară cu cea a „Cetății Unii”, Alba Iulia.

Pe toți cei interesați de conținutul acestui volum elaborat cu atenție la detalii, autorii vă așteaptă la lansarea cărții, care va avea loc marți, 13 noiembrie, de la ora 15, în cadrul evenimentelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri!

2 0

(Autor: Andrei Ando) Trei spitale noi vor fi construite, în următorii ani, în județul Arad! Două dintre ele vor fi deschise în anul 2020, iar al treilea - care va avea șapte nivele - în ciclul următor! Cu investiții care vor ajunge la 90 de milioane de euro, Aradul devine astfel județul din România cu cele mai mari investiții în sistemul de sănătate publică! Ceea ce realizează acum Consiliul Județean Arad este fără precedent în România! Din fonduri europene, din resurse proprii și bani de la Guvern (deși în ultimii doi ani Spitalul Județean din Arad nu a primit niciun leu pentru investiții, de la Ministerul Sănătății!), se reconstruiește, practic, sistemul de sănătate publică din Arad! Nu este un proces care să se încheie peste noapte dar, cu siguranță, este unul cu rezultate deja vizibile și spectaculoase. Și suntem abia la început! 

Cele mai mari investiții în ultimii 40 de ani

 

60 de milioane de euro! Atât investește Consiliul Județean Arad în spitalele arădene, în următorii ani! Această sumă se adaugă celor aprox. 30 de milioane de euro investite în Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, de la preluarea sa de către Consiliul Județean Arad, în anul 2010. Asta înseamnă o infuzie de 90 de milioane de euro în sistemul de sănătate publică al Aradului! Să nu uităm nici faptul că Aradul este singurul județ din România care și-a construit un spital nou (cel TBC, care astăzi este printre cele mai moderne la nivel național!) și unde societatea civilă s-a implicat și a modernizat la standarde europene o secție întreagă de spital (este vorba despre proiectul Asociației „Cetatea Voluntarilor”, care a vizat modernizarea totală a Pediatriei). Sunt cele mai mari investiții în Spitalul Județean din Arad, în ultimii 40 de ani!

 

(Foto: Aspectul interior și exterior al Spitalului Județean s-a schimbat radical în ultimii ani!)

 

Ce spitale noi se construiesc

 

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, declara astăzi, în cadrul unei conferințe de presă: „Am anunțat astăzi semnarea proiectului tehnic și a proiectului de execuție a noului Spital de Psihiatrie din Arad. Valoarea lucrării este de 4,5 milioane de euro, cu finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Durata de realizare a investiţiei este estimată la doi ani și jumătate, iar garanţia acordată lucrării este 10 ani. După doi ani de muncă pentru proiectele din domeniul medical, astăzi vă pot anunța că printr-o contribuție de numai 8,3 milioane de euro, Consiliului Județean Arad a câștigat 51,2 milioane de euro! Din punctul meu de vedere, asta înseamnă activitate eficientă în interesul județului Arad! La asta se adaugă suma de 8 milioane de lei, recuperată de Consiliul Județean Arad pe proiecte retrospectivă (în cazul nostru, Ambulatorul Spitalului Județean)! Concluzionând, investim în modernizarea Spitalului Județean din Arad, a sistemului de sănătate publică din Arad, peste 60 de milioane de euro! Nimeni nu îndrăznea nici măcar să se gândească la așa ceva, cu doi ani în urmă! Astăzi, discutăm la Arad despre faptul că începem în scurt timp să construim trei spitale noi:

-Psihiatrie

-Oncologie

-un complex pediatric pe șapte nivele, care va îngloba toate specializările de obstetrică-ginecologie și neonatologie și toate secțiile de pediatrie.”

 

(Foto: Clădirea noului Spital TBC, care a fost dotată cu aparatură ce depistează afecțiunile TBC în numai 30 de minute)

 

Cum va fi noul Spital de Psihiatrie

 

Spitalul se va construi la Căpâlnaș, comuna Birchiș, în apropierea actualului spital, a cărui clădire a fost retrocedată urmașilor foștilor proprietari.

Proiectul tehnic, cât și execuția lucrării, au o valoare de 21 de milioane de lei cu TVA inclus și vor fi realizate cu finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Contractul a fost câştigat de Asocierea SC Tehnodomus SRL (va efectua partea de execuţie a lucrării) şi SC S&M Expert Project SRL (va efectua partea de proiectare). Durata de realizare a investiţiei este estimată la doi ani și jumătate, iar garanţia acordată lucrării este 10 ani.

 

Cum va fi noul Spital de Oncologie

 

Noul Spital de Oncologie va funcționa pe str. Vicentiu Babeş nr. 11-13.

Valoarea totala a investiţiei este de 13 milioane de lei. Durata de realizare,  având în vedere complexitatea investiţiei propuse, raportat la suprafaţa desfăşurată a clădirii, dar şi localizarea amplasamentului, se preconizează că va fi de cel mult 36 de luni, adică anul 2021.

Capacităţi (unităţi fizice): construcţia propusă pentru modernizare are regim de înalţime Demisol + Parter + Etaj, în prezent este clădire neutilizată şi se doreşte transformarea acesteia în spital (secţie oncologie) cu 50 de locuri de găzduire a pacienţilor.

 

Cum va fi noul Spital de Pediatrie

 

Fără îndoială, cea mai importantă și cea mai spectaculoasă investiție se va realiza în Complexul Pediatric al Aradului! Acesta se va construi în incinta actualului Spital Județean, iar proiectul este cofinanțat de Compania Națională de Investiții și Consiliul Județean Arad. Valoarea totală depășește 41 de milioane de euro, din care aproape un sfert reprezintă contribuția Consiliului Județean. Complexul va cuprinde sub acelaşi acoperiş secţiile de Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie, Pediatrie, Chirurgie Infantilă, într-o clădire care va avea șapte nivele.

 

(Foto: Investițiile în aparatură modernă au reprezentat principala direcție de investiții la Spitalul Județean)

 

Printre cele mai moderne Unități de Primire Urgențe din România!

 

În urma investițiilor realizate de Consiliul Județean (care includ și construirea unei clădiri noi pentru pacienții cu urgențe, respectiv extinderea rampei pentru ambulanțe) Aradul are astăzi una dintre cele mai moderne Unități de Primire Urgențe din România, administrată de un Consiliu Județean. Și investițiile nu se opresc aici! Proiectul pentru extinderea Unităţii de Primire Urgenţe  prevede amenajarea unei suprafeţe de 378 mp,  a unui subsol de 123 mp,  inclusiv camere pentru echipamentele medicale: Computer Tomograf, aparat radiologie digitală şi ecograf cu aplicaţii cardio. Imobilul este prevăzut cu căi de acces,  aria construită desfăşurată fiind de 501 metri pătraţi. Valoarea totală a investiţiei pentru care depunem proiectul de finanțare este de 6,7 milioane de lei, dintre care echipamentele medicale 4,4 milioane de lei.

 

(Foto: Secția Chirurgie 2 a Spitalului Județean este printre primele 5 din România, la nivelul dotărilor)

 

Lista proiectelor de investiție

 

Lista proiectelor mari de investiție este lungă. În primăvara anului 2017 a început scrierea proiectelor pentru finanțare europeană, iar de atunci totul a mers ca pe bandă rulantă, la Consiliul Județean. Echipa de proiecte a aplicat și câștigat proiecte pe finanțare europeană și pe finanțare națională.  Atunci când foarte puțină lume credea în reușita acestor proiecte, la Consiliul Județean se muncea pentru realizarea documentațiilor necesare – și s-a muncit eficient!

Ca urmare, au fost depuse următoarele proiecte (cu precizarea că indicăm și sursa de finanțare), respectiv valoarea proiectului:

*POCU: 3 milioane euro

Perfecționarea resursei umane

 

*Compania Națională de Investiții:

Construire secție Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie, Secția Chirugie Infantilă, Secție Pediatrie

Valoarea proiectului: 34,5 milioane de euro

Contribuție din bugetul Consiliului Județean: 7.500.000 euro

 

*Interreg:

-Modernizarea secţiei Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad

Valoarea proiectului: 1.000.000 euro

Contribuție din bugetul Consiliului Județean: 20.000 euro

 

-Noi tehnologii în prevenirea, diagnosticul şi tratamentul cancerului

Valoarea proiectului: 1.000.000 euro

Contribuție din vugetul Consiliului Județean: 200.000 euro

 

-Extindere Unitatea de Primire Urgențe Spitalul Județean (Etapa 2)

Valoarea proiectului: 350.000 euro

Contribuție din bugetul Consiliului Județean: 70.000 euro

 

-Reabilitate Secție Infecțioase Adulți Spitalul Județean

Valoarea proiectului: 1.800.000 euro

Contribuție din bugetul Consiliului Județean: 360.000 euro

 

-Programul Național de Dezvoltare Locală:

Construirea unui nou Spital de Psihiatrie, la Căpâlnaș

Valoare totală: 5.900.000 euro

Contribuție din bugetul Consiliului Județean: 120.000 euro

 

-Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad

Valoare totată: 3.700.000 euro

Contribuție din bugetul Consiliului Județean: 80.000 euro

 

Un milion de euro pentru un aparat care salvează vieți!

 

„Am investit un milion de euro în aparatură la Spitalul Județean! Consiliul Județean și Spitalul Clinic Județean de Urgență au cumpărat, instalează și pun în funcțiune un aparat RMN de ultimă generație, cu toate echipamentele aferente. Acesta va funcționa în cadrul Spitalului Județean. L-am cumpărat din banii Aradului, pentru că Guvernul PSD a retras în luna ianuarie finanțarea pentru RMN! Acest aparat va salva vieți! Este capabil de cele mai complexe investigații și, ce este mai important, vor fi gratuite pentru pacienți!” – declara, în luna iunie, președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

Aparatura, în valoare de 4.200.700 de lei a fost achiziționată prin fonduri provenite de la Consiliul Județean Arad și din veniturile proprii ale spitalului. Funcționează în cadrul Laboratorului Clinic de Radiologie și Imagistică, la parterul sediului central al SCJU Arad, lângă computerul tomograf.

„Am insistat pentru această investiție!Fără nicio reacție din partea parlamentarilor PSD, în luna ianuarie, Guvernul a retras de la Arad fondurile pentru RMN, în condițiile în care Oradea, orașul ministrului PSD al Sănătății, are trei aparate RMN! În aceste condiții era necesar să îl cumpărăm urgent din banii Consiliului Județean. În luna martie am votat achiziția, cu toată opoziția consilierilor județeni PSD, care voiau să mai așteptăm. Am considerat că investiția este prioritară, pentru că va salva vieți, iar în astfel de situații este nepermis să pierzi timpul, să sacrifici arădenii din considerente politice! Un alt considerent pentru care am insistat pentru acest RMN este că investigațiile vor fi gratuite pentru pacienții din spital, în condițiile în care la privați prețurile ajung și la 1500 de lei” – a declarat președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca.

Rezonanța magnetică nucleară (RMN) sau imagistica prin rezonanță magnetică este o investigație modernă, care oferă informații mult mai precise decât radiografia, ecografia sau tomografia computerizată. Prin intermediul unui câmp magnetic și a unor unde de radiofrecvență, RMN-ul oferă imagini ale diferitelor organe și țesuturi ale corpului.

 

(Foto: Aparatură nouă pentru Secția de Obstetrică Ginecologie și Neonatologie)

 

1500 de mamografii gratuite!

 

În partneriat cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Consiliul Județean a pus în funcțiune „CENTRUL DE SCREENING MAMAR”, de pe strada Cocorilor, în municipiul Arad. Consiliul Județean Arad a inițiat în luna iunie 2017 un program județean de prevenție prin care să popularizăm beneficiile acestei examinări radiologice și să facilităm accesul persoanelor din județul Arad la programul de screening. Se estimează că în cadrul acestui proiect pot fi incluse între 6000 și 9000 de persoane în trei ani de zile, cheltuielile totale de legate direct de examinarea persoanelor și interpretarea rezultatelor situându-se la aproximativ 100.000 euro, în toată perioada derulării de screening.

Printr-un proiect pilot se asigură gratuitatea unui număr de 5000 de mamografii, în județul Arad.

De menționat că incidența cancerului mamar în județul Arad se situează la media incidențelor din statele Comunității Europene, însă mortalitatea este mai mare, ceea ce demonstrează faptul că până acum s-a neglijat prevenția.

 

Consiliul Județean a recuperat 13,8 milioane de lei pentru modernizarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad!

 

În cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Arad, s-a votat proiectul recuperării sumei de 13,8 milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării. Din această sumă, 8,84 milioane lei reprezintă lucrări de investiții la Spitalul Județean, iar 5 milioane de lei achiziție de aparatură făcută de Spitalul Județean Arad în perioada 2015-2018, din fonduri de la Consiliul Județean și Primărie.

Consiliul Județean Arad a câștigat suma 8,84 milioane lei reprezentând lucrări de modernizare clădire Ambulatoriu la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad. Banii sunt alocați de Ministerul Dezvoltării, care admite astfel că lucrările executate în anul 2015 la Ambulatorul Spitalul Județean au fost legale și corecte. În același timp, Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a câștigat 5 milioane de lei de la Minister, bani care acoperă investițiile realizate în anii precedenți și care vor fi folosiți în continuare pentru modernizarea spitalului arădean.

În urmă cu doi ani, Consiliul Județean Arad acționa în instanță Ministerul Dezvoltării care i-a imputat sumele aferente proiectului de modernizare a Ambulatorului Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, pretextând nerespectarea clauzelor contractuale. Prin faptul că Ministerul a alocat acum acești bani Consiliului Județean și Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, pe proiecte retrospective, litigiul dintre minister și CJ Arad se stinge.

„Noi am susținut permanent că avem dreptate și că Ministerul ne-a luat banii abuziv. Acum și Ministerul a admis acest lucru. Faptul că recuperăm în total 13,8 milioane de lei reprezintă o confirmare că la Consiliul Județean se lucrează bine și că administrăm eficient banii arădenilor. De asemenea, vom continua să investim în modernizarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, din fonduri europene și din fondurile Consiliului Județean Arad”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

 

(Foto: Și societatea civilă arădeană se implică la modul serios în modernizarea Spitalului Județean)

 

Investiții în saloanele și aparatura Secției de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Județean Arad!

 

Parteneriatul dintre administrație și societatea civilă, în vederea creșterii calității serviciilor medicale în județul Arad, a dus la noi investiții importante și la Secția de Obstetrică-Ginecologie și Neonatologie. În această toamnă au fost schimbate geamurile la sala de operații și la unele saloane, acestea au fost rezugrăvite și igienizate, s-au executat reparații în zona casei scărilor și a holurilor de acces. Și, nu în ultimul rând, lampa veche de aproximativ 80 de ani din sala de operație a fost schimbată cu una nouă, modernă.

„Le mulțumesc investitorilor din mediul privat, Asociația Aradensis a Cavalerilor Templieri OSMTH  și Profi România, care au decis să contribuie (și vreau să accentuez faptul că nu este pentru prima dată când o fac!) la îmbunătățirea condițiilor din Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad. Consiliul Județean este partener cu toți cei care se implică în dezvoltarea spitalului și îi invit pe cât mai mulți arădeni să se implice. De această dată, am dublat suma pe care partenerul privat a pus-o la dispoziție pentru lucrări și suntem deschiși să procedăm la fel și în alte situații care au ca rezultat condiții de spitalizare mai bune”, a declarat Sergiu Bîlcea, vicepreședinte al Consiliului Județean Arad, prezent la eveniment.

Investiția a fost de aproximativ 105.000 lei. Procesul de modernizare a cuprins la aceasta etapă: demontare ferestre din lemn existente, montare ferestre noi, reparații șpaleți geamuri și zugrăveli, achiziționare si montare plasa de insecte.

Aceasta a fost a patra mare lucrare desfășurată de Asociația Aradensis la Spitalul Județean, după renovarea a două saloane ale aceleiași maternități, în ianuarie 2016, respectiv a altor două saloane ale Secției de Pediatrie, un an mai târziu și lucrările din 2017.

Tot cu această ocazie a fost „trimisă în pensie” o lampă de 80 de ani sub care s-au născut patru generații de arădeni. Lampa a fost schimbată cu una modernă.

 

(Foto: Interioarele spitalului au fost, în cea mai mare parte, modernizate)

 

Trei milioane de euro pentru instruirea personalului medical

 

Spitalul Județean se modernizează. Dar investițiile în aparatură și în spații nu sunt suficiente, pentru schimbarea imaginii sistemului de sănătate publică din Arad. De aceea, Consiliul Județean, care administrează spitalul, a insistat pentru aplicarea unui proiect de mare valoare, în vederea perfecționării personalului medical. Proiectul este de 3 milioane de euro și a început în această vară.

În concluzie, ceea ce realizează acum Consiliul Județean Arad este fără precedent în România! Din fonduri europene, din resurse proprii și bani de la Guvern (deși în ultimii doi ani Spitalul Județean din Arad nu a primit niciun leu pentru investiții, de la Ministerul Sănătății!), se reconstruiește, practic, sistemul de sănătate publică din Arad! Nu este un proces care să se încheie peste noapte dar, cu siguranță, este unul cu rezultate deja vizibile și spectaculoase. Și suntem abia la început! 

0 0

(Autor: Andrei Ando) Administrația arădeană face, în câteva luni, ceea ce Guvernul României a fost incapabil să facă în 15 ani! Este vorba despre un Monument al Marii Uniri, pe care Primăria Arad, sătulă de minciunile celor de la București, îl realizează și îl amplasează pe cont propriu, în data de 30 noiembrie! Monumentul, executat de tineri arădeni, costă mai puțin de 100.000 de dolari (primarul nu a precizat deocamdată valoarea exactă), de patruzeci de ori mai puțin decât banii plătiți în avans de Ministerul Culturii sculptorului Florin Codre, care și-a bătut joc de așteptările arădenilor!

Guvernul PSD și Ministerul Culturii au făcut tot posibilul pentru ca Aradul să NU aibă amplasat Monumentul Marii Uniri, la sărbătorirea Centenarului – a declarat astăzi primarul Gheorghe Falcă.  De aceea, administrația locală a luat această problemă pe cont propriu și a realizat un monument arădean, care a fost executat de tineri artiști din orașul nostru!

Astăzi, alături de președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, și de vicepreședintele Sergiu Bîlcea, primarul Aradului a anunțat că orașul de pe Mureș, locul unde a germinat ideea Marii Uniri și unde intelectualii Aradului au muncit pentru acest deziderat cu decenii înaintea actului istoric de la Alba Iulia, administrația locală nu va permite ca Ziua Centenarului să treacă fără inaugurarea monumentului. În consecință, având în vedere că Ministerul Culturii nu a reușit să își onoreze angajamentul luat față de Arad, primarul a anunțat că la 30 noiembrie se va inaugura un monument local, realizat de tineri artiști arădeni. Amplasamentul ales este scuarul din fața fostului Cinematograf Dacia, între Palatul Administrativ și Catedrala Ortodoxă „Sfânta Treime”. Gheorghe Falcă spunea că realizarea acestui monument este o datorie a Aradului, în condițiile în care statul român nu a știut să onoreze așa cum se cuvine contribuția arădeană la Marea Unire și s-a raportat superficial la obligațiile sale, ratând cel mai important moment aniversar din istoria României moderne.

Primarul Gheorghe Falcă a precizat că DNA anchetează Ministerul Culturii pentru faptul că a plătit în avans câteva milioane de euro sculptorului Florin Codre pentru un monument pe care refuză să îl livreze. La rândul său, președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a precizat că a fost de față atunci când primarul Falcă propunea prefectului de Arad și ministrului Culturii ca amplasarea monumentului să se realizeze pe cheltuiala municipiului Arad, într-o zonă unde exista deja un Plan Urbanistic, dar a fost refuzat.

„Aradul nu are astăzi Monumentul Marii Uniri, plătit de Ministerul Culturii, pentru că niște politicieni din Guvernul României nu au vrut să îl avem! Ar trebui să cadă capete din această cauză, în Anul Centenar. În primul rând al Prefectului, care nu a fost în stare să asigure 200.000 de dolari, cât costa montarea monumentului realizat de sculptorul Florin Codre. Apoi capete din minister și din Guvern. Acest Guvern care a ratat șansa de a oferi românilor un An Centenar solemn și frumos, risipindu-se în scandaluri permanente; acest Guvern care a tratat sărbătoarea Centenarului așa cum ar servi o cafea oarecare, într-o zi fără nicio importanță”, a declarat Gheorghe Falcă.

Primarul a oferit astăzi și detalii despre evenimentul amplasării monumentului arădean al Marii Uniri: se va realiza în 30 noiembrie, în prezența primarilor din județ și a unui număr de o mie de tineri îmbrăcați în costume populare!

„Pe noi, arădenii, viața ne-a învățat să nu așteptăm nimic de la Guvern! De aceea, am acționat noi, să nu pățim rușinea ca nici după o sută de ani să nu avem Monumentul Marii Uniri. El este realizat de tineri arădeni, care astfel preiau asupra lor moștenirea morală și patriotică transmisă de acei importanți bărbați de stat arădeni care, în spiritul unei democrații admirabile, reușeau să pună bazele statului român modern, în anul 1918”, a încheiat primarul Aradului.

 

(Foto Cinema Dacia: arhivă)

0 0

(Autor: Andrei Ando) Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, și vicepreședintele Sergiu Bîlcea, anunțau public, în anul 2016, că vor începe modernizarea a 300 km de drum județean. Mulți s-au arătat sceptici la început. Astăzi, lucrările prin contur pe cele mai importante drumuri din județul Arad!

Cel mai îndrăzneț plan al administrației județului Arad prinde contur, pas cu pas! După doi ani de muncă intensă pentru faza de contractare și proiectare, Consiliul Județean Arad a început să lucreze vizibil (adică pe șantier, nu numai pe hârtie) la tronsoane din cel mai mare proiect de modernizare a drumurilor județene, din ultimii 40-50 de ani. Majoritatea acestor lucrări sunt finanțate din fonduri europene, pentru că, din păcate, Guvernul României este obișnuit să confiște banii arădenilor și nu să investească în marile noastre proiecte.

(Foto: Imagine de pe șantierul drumului județean Zăbrani-limită județul Timiș)

Acest plan îndrăzneț presupune modernizarea a 300 km de drum județean în Arad, inclusiv porțiunea finală a șoselei de centură din jurul municipiului; 300 km de la nordul la sudul județului, de la est la vest. Și să le enumeri sunt multe, dar o facem, pentru că acest proeict trebuie susținut, încurajat de arădeni, fiindcă va schimba radical condițiile de trafic din județ!

După ce drumul Arad-Zădăreni-Felnac-Secusigiu până la limita județului Timiș a fost deja mondernizat de Consiliul Județean Arad, în perioada următoare se deschid șantiere (pe unele s-au deschis deja și lucrările sunt aproape finalizate) pe următoarele drumuri județene importante. Am adăugat și investiția la fiecare, pentru a demonstra și amploarea financiară a proiectelor. Repet, niciodată în ultimii 40-50 de ani nu s-a mai realizat un proiect atât de amplu pentru drumurile județene arădene!

(Foto: Imagine de pe șantierul drumului județean Pâncota-Seleuș)

Încep (sau au început deja lucrările) pe următoarele trasee:

*Modernizare DJ 709 km 0+800…30+700 Arad–Șiria-Pîncota și Reabilitare DJ792C, km 0+000…21+000 și 26+000…36+300 Buteni– Pîncota. Buget total: 140.674.568,56 lei TVA inclus

*Modernizare DJ 709E km 9+200…16+600 Sânpetru German–limită județ Timiș. Buget total: 15.719.338,72 lei TVA inclus

*Modernizare DJ 709J km 6+600 – 12+440 Nădlac-Peregu Mare. Buget total: 5.754.723,06 lei TVA inclus

*Modernizare DJ 709 Pîncota-Seleuş şi Reabilitare DJ 792 Nădab-Seleuş. Buget total: 41.522.444,93 lei TVA inclus

*Modernizare DJ 709 J Dorobanţi-Macea şi Modernizare DJ 709 J Pecica-Turnu. Buget total: 22.822.728,51 lei TVA inclus

*Conectarea comunităților la infrastructura TEN-T în zona de frontieră româno – maghiară: Pecica-Turnu, Curtici-Macea-Sânmartin, Sânmartin-Socodor, Socodor-Nădab, centură rutieră pentru orașul Curtici. Prin finalizarea proiectului, se va moderniza un coridor rutier care va lega patru oraşe importante din judeţ: Nădlac, Pecica, Curtici şi Chişineu-Criş. Buget total: 51.251.014,74 lei cu TVA inclus

*Modernizare DJ 709G, inclusiv pod Mures pentru funcţiunea de centură Est Arad. Buget total 177.486.563,81 lei cu TVA inclus

(Foto: Consiliul Județean Arad, semnarea finanțării modernizării drumurilor județene din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional)

*Modernizare DJ 572, km 102+500 – 128+519, Lipova – Limită Județ Timiș. Buget total 51.588.687,37 lei cu TVA inclus

*Reabilitare DJ 794, km 4+200-21+400 și 23+100–25+800, DN 79 – Mișca – Apateu – Berechiu. Buget total 45.156.692,78 lei cu TVA inclus

*Modernizarea drumurilor Sânmartin –Olari – Caporal Alexa, Bârsa – Moneasa – limită de județ Bihor și Nădab – Seleuș. Buget: 170 de milioane de lei, lungime 71 km.

*Modernizarea drumului județean Gurahonț-Buteni.

Îți trebuie curaj să începi un astfel de proiect uriaș: să modernizezi 300 km de drumuri județene în Arad!

(Foto: Drumul județean Zăbrani-limită de județ Timiș)

Curaj, pentru că proiectele mari durează, iar așteptările arădenilor sunt imediate. Nu modernizezi 300 km de la o lună la alta, de la un an la altul, dar oamenii refuză să înțeleagă și să aibă răbdare. Legea te obligă să aloci timp pentru proiectul tehnic, contractul de finanțare, studiile de prefezabilitate, de fezabilitate, contractul pentru proiectare, contractul de execuție, realizarea lucrării, recepția finală. Or, în lumea în care trăim, toți vor rezultate rapide. Cu excepția ultimelor două faze procedurale, toate celelalte trec prin furcile caudine ale sistemului de achiziții publice, care în unele cazuri întârzie proiectele nu cu lunile, ci cu anii, pentru că legea este proastă iar parlamentarii sunt incapabili să o modifice (din păcate, în loc să aibă preocupări pentru binele cetățenilor, de doi ani de zile, Parlamentul României și Guvernul lucrează prioritar la amnistierea și despăgubirea infractorilor, la scăparea de pușcărie a corupților, la eliminarea din sistemul judiciar a procurilor și judecătorilor incomozi).

(Foto: Șantier în județul Arad)

Deci proiectele mari avansează greu. Dacă, pe de altă parte, încerci să le grăbești, nu respecți una dintre proceduri și te leagă procurorii, aceiași oameni nerăbdători te vor stigmatiza fără compasiune, pentru că, nu-i așa, în administrație se fură, iar hoții trebuie pedepsiți…

Îți trebuie curaj pentru modernizarea celor 300 km de drum județean în Arad, fiindcă  implică riscuri mari. Românii spun, și bine spun!, că numai cine nu muncește, nu greștește, iar ăsta este un adevăr verificat în toate domeniile. Cei care nu muncesc, însă, au timp de bârfe, sunt zgomotoși, agresivi, încercând să își acopere propria incompetență prin blamarea celor care muncesc. În perioada implementării acestor proiecte, mai ales în fazele mai puțin vizibile, adversarii politici te vor ataca populist și te vor acuza de lipsă de activitate. Ei știu foarte bine că un proiect durează, dar în lipsă de alte argumente, încearcă să te denigreze, doar-doar vor știrbi din realizări și pe fondul mesajului negativ agresiv le crește cota chiar dacă ei nu fac nimic. Tot mai des, această ură picurată constant în urechile cetățenilor determină o repulsie a comunității față de politicieni și cei din administrație, încât la momentul recepționării lucrărilor nimeni nu se mai bucură de ele. Iar cei care au îndrăznit să înceapă marile proiecte devin detestați, în loc să fie apreciați.

(Foto: Drumul județean Nădlac-Pereg)

În al treilea rând, îți trebuie curaj pentru modernizarea a 300 km de drum județean în Arad, fiindcă trăim în țara unde nu se prea realizează lucruri mari, iar cei care le încep sunt considerați mai degrabă suspecți, decât gospodari. Ce interese au ei să se implice? Ce au de câștigat? Aceste întrebări retorice nu nasc doar suspiciuni, ci pun, de-a dreptul etichete.

Iată de ce, Aradul este un județ norocos, pentru că are o administrație județeană îndrăzneață și puternică!

Modernizăm 300 km de drumuri județene! E bine că s-a găsit un grup de oameni curajoși în administrația județului, în capul Consiliului Județean, care își asumă greutățile și este decis să construiască, curajos, un județ cum ni-l dorim cu toții – un Arad care se dezvoltă chiar dacă Guvernul îi confiscă banii, chiar dacă dezvoltarea aceasta implică multă muncă grea și multe sacrificii.

0 0

În toiul Primului Război Mondial, o bucurie mare pentru arădeni: în primul sfârșit de săptămână al lunii iunie se deschide ștrandul de pe malul Mureșului! Cea mai plăcută distracție și ocazie de socializare în timpul verii o reprezintă băile de soare și înotul în Mureș, pentru cei lipsiți de posibilitatea de a se recrea la colnele din Podgoria Aradului sau în îndepărtatele și scumpele stațiuni ale Aradului, Moneasa și Băile Lipova.

(Andrei Ando)

Ștrandurile de pe malul Mureșului erau amplasate la vremea respectivă pe cele două maluri ale râului – unul era îngrijit de administrația locală, prin societatea Neptun, iar celălalt de unitatea militară din Cetatea Aradului. Odată cu deschiderea lor, începe, în mod oficial, sezonul estival arădean!

Aradi Kozlony publică un reportaj de atmosferă despre așteptatul eveniment, la ștrandul din Cetate:

„Ștrandul adormit de la poalele cetății se trezește mâine dimineața la o nouă viață, ca frumoasa din pădurea adormită. La o viață agitată, pigmentată cu râsete zgomotoase de fete și șotii de băieți. Și Mureșul cel blond s-a încălzit de vestea mare a deschiderii ștrandului, iar valurile sale fâșnețe aleargă, sporovăiesc și îmbie astăzi cu o temperatură de 21 de grade:

-Grăbiți-vă, oameni osteniți! Femei ahtiate după vacanță, bărbați, scunfundați-vă în valurile mătăsoase care vă alintă ca palmele iubitoare.

Nici arborii somptuoși ai aleii cetății nu se lasă mai prejos cu invitația:

-Peste tot unde te poți odihni, este bine. Sub noi găsești umbră, te poți relaxa.

Și cum ne plimbăm printre copacii umbroși, într-adevăr ni se dezvăluie privirii imaginea unui mic paradis. Ne întâmpină răsaduri multicolore, trandafiri și tufe înflorite, grădinițe îngrijite, cu pământul aranjat aspectuos. La câțiva pași mai încolo se ivesc cabine noi, care își propun să vină în întâmpinarea afluxului crescut de vizitatori. Sediul dichisit al băii denotă o anumită cultură. Ne cade bine însă să vedem și urmele sincere ale naturaleții, care nu determină reținere sau rușine, nu aduce griji noi pentru trupul și sufletul dornic de împrospătare, ci pune doar în valoare frumusețelea primordială a naturii. Vechiul ștrand s-a prelungit. Vizitatorii sunt întâmpinați de o plajă de aproape 1000 de metri, îngrijită, aranjată. Nisipul minunat se întinde sub picioarele noastre ca un covor oriental brun-auriu, particulele sale sunt fierbinți și nervoase ca picioarele albe de femeie de care se vor lipi în curând. Peste tot, alei pietruite cu gust călăuzesc publicul înspre apa împresurată de structurile ștrandului. Ne vine în minte cultura ștrandurilor de la Balaton, în timp ce contemplăm ștrandul nostru frumos aranjat. Dar nu ne gândim la Siofok sau Lelle, cu nisipul lor slab și apa puțină, ci la plajele bogate cu valuri mari din Keszthely și Balatonfured, unde omul găsește nu doar distracție, ci și vindecare. Apa Mureșului, se bineștie, vindecă reuma. Pentru ca arădenii să profite și mai mult de această binecuvântare, în cadrul ștrandului le va sta la dispoziție un masseur experimentat, chemat să pompeze energii noi în corpurile ridicate de pe plaja nisipoasă sau din nămolul medicinal.

Vestiarul lărgit va fi suficient de mare pentru ca vizitatorii să își țină permanent acolo hainele, iar noua casierie va face posibilă evitarea aglomerației și cumpărarea confortabilă a biletelor de acces.

La toate acestea se asociază prețurile mici, ca nimeni din Arad să nu mai fie tentat să plece la altundeva la băi, ba mai mult, va atrage și străinii aici. Abonamentul pentru un sezon costă 10 coroane pentru civili, iar pentru militari 5 coroane. Intrarea simplă costă 30 de filleri (pentru militari, 20). Accesul la ștrand va fi facilitat de cele trei bărci care vor transporta arădenii de pe malul opus.

În perimetrul ștrandului, față de anul trecut, sunt schimbări convenabile. Doamnele se vor putea îmbăia fără să fie deranjate de bărbați, înainte de prânz, între orele 9-11, iar domnii, fără doamne, între orele 11-13. Baia comună se va deschide zilnic, de la ora 16.

Publicul arădean trebuie să se gândească cu recunoștiță la maiorul Fiedler Imre, comandantul gării, sufletul schimbărilor în bine de la ștrand, atent la toate detaliile, preocupat de nevoile clienților. Extinderea ștrandului și noile facilități au fost ideea sa. Acum, în fața clădirilor băii sunt șezlonguri umbrite, mese cu umbrele, fotolii comode, care își așteaptă vizitatorii. Totul, pentru ca ștrandul arădean să ofere într-adevăr imaginea unei stațiuni de pe litoralul mării, în miniatură”.

0 0

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a stabilit zilele trecute, în cadrul unei deplasări în Provincia Hainan, din Republica Populară Chineză, primirea la Arad a unor delegații importante în domeniul afacerilor și a sănătății publice, formată din investitori chinezi și medici.

Întâlnirile au avut loc în orașele Haikou și Sanya, la invitația guvernatorului provinciei, Excelența Sa Shen Xiaoming. Întâlnirea dintre guvernatorul Xiaoming și președintele Iustin Cionca a durat mai bine de o oră și a adus în discuție trei direcții prioritare de colaborare: transportul și depozitarea de produse chinezești prin județul Arad; schimburile de studenți și de elevi între licee și universități arădene și omoloagele lor din Hainan; schimb de experiență pentru cadrele medicale din Arad cu medici chinezi (pentru aprofundarea metodelor medicinii tradiționale chineze, care presupune masaj terapeutic, acupunctură și folosirea unor tratamente personalizate, pe bază de preparate din plante).

La invitația guvernatorului provinciei Hainan, președintele Consiliului Județean Arad a avut o ședință de lucru cu conducerea grupului de companii HNA, una dintre cele mai mari din China și chiar la nivel mondial, în domeniul transporturilor Cargo. Concluzia ședinței a fost realizarea, în perioada următoare, a unui studiu de piață de către specialiștii chinezi pentru cartografierea potențialului Aradului, dar și a Europei de Est, în vederea unei posibile investiții în zonă.

În privința schimburilor de elevi și studenți, Provincia Hainan și-a arătat disponibilitatea de a primi cu bursă elevi de liceu și studenți ai celor două universități arădene, Universitatea „Aurel Vlaicu” și Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, în cadrul unui program de susținere a mobilităților cu provinciile înfrățite.

În ceea ce privește medicina chineză tradițională, președintele Iustin Cionca a vizitat trei spitale, la Haikou și Sanya. Ambele organizează ateliere de pregătire pentru medicii din întreaga lume, pe patru axe: prevenție, diagnosticare, tratament și recuperare. În cadrul întrevederilor, s-a stabilit ca medici arădeni să fie cooptați în atelierele de pregătire, după ce o delegație medicală din Provincia Hainan va vizita Spitalul Clinic Județean de Urgență din Arad și va stabili contacte cu cadrele medicale și cadrele universitare de la Facultatea de Medicină a Universității de Vest „Vasile Goldiș”, interesate să participe la perfecționarea profesională.

„Legătura noastră cu Provincia Hainan a fost inițiată cu două decenii în urmă. O bună perioadă de timp, ea s-a concentrat doar pe amabilități și vizite la nivel administrativ. Anul trecut m-am întâlnit prima oară cu guvernatorul Hainanului, un om de acțiune, cu care am stabilit să repunem relația noastră pe baze foarte pragmatice, concrete. Anul acesta am primit la Arad cea mai mare delegație chineză de oameni de afaceri care a vizitat vreodată județul nostru, iar acești delegați au plecat cu impresii bune de la noi, interesați să exploreze potențialul arădean. De aceea am revenit, la invitația guvernatorului, să continuăm acest dialog și să îl extindem. Faptul că includem și spitalul în aria relațiilor noastre dovedește preocuparea noastră și interesul lor față de sistemul sanitar arădean, și sănătatea cetățenilor”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

De luni până vineri, președintele Iustin Cionca s-a aflat în Republica Populară Chineză, unde a onorat invitația de a prezenta date suplimentare despre potențialul Aradului, în vederea dezvoltării relațiilor dintre Provincia Hainan (declarată de președintele Chinei „zonă liberă pilot cu deschiderea asupra întregii lumi”) și județul Arad.

0 0

De la Arad la Tubingen, în Germania, ajungi în fix șase ore, dacă zbori cu Lufthansa, cu escală la Munchen. Nu este un zbor de plăcere. Te trezești aproape de miezul nopții și conduci când încă nu a crăpat de ziuă să prinzi cursa. Dar merită!

Tubingen este un oraș de 80.000 de locuitori, centrul districtului omonim, unul dintre cele mai importante din landul Baden-Württemberg, care, la rândul său, este printre zonele de excelență administrativă, culturală și educațională ale Germaniei. Aici funcționează cinci dintre cele mai bune universități europene (printre care cele din Tubingen și Heidelberg), spitalul universitar cu cel mai mare buget din Europa și cercetări pe măsură (96% dintre pacienți l-ar recomanda ca loc de tratament), aici casele din secolul XIV umbresc construcții moderne de sticlă și oțel, pe malul râului Neckar, unde rățuștele dintre gondole sperie turistul nevricos și florile atârnă în ciorchine colorate de pe stâlpi și poduri. Ce-i drept, aici nu vezi câini cu covrigi în coadă. Dar vezi multe altele, interesante și deopotrivă intrigante. Acesta este locul cu care Iustin Cionca a înfrățit județul Arad, săptămâna trecută.

Semnarea protocolului oficial dintre Arad și Tubingen a avut loc vineri, în Germania. Nemții au pregătit  pentru asta un veritabil spectacol la sediul Consiliului Districtual. Președintele Consiliului, Joachim Walter, care cu o seară în urmă a împărțit printre colegii săi pita pitelor, adusă special de la Pecica, s-a pregătit serios pentru eveniment! Se semnează în holul mare al Consiliului, unde peste 350 de scaune personalizate așteaptă asistența. Imediat lângă ușă, pe un perete, două stagiare ale Consiliului prezintă informații consistente despre Arad și România: ce firme germane avem, cum arată Aradul, ce prăjituri mâncăm, cum gătim sarmalele, ce a însemnat în istorie și ce înseamnă astăzi județul nostru. Sunt arădeni care nu știu despre locul unde trăiesc informații pe care fetele acestea două le-au strâns ca furnicuțele. Găsesc și imagini despre Târgul Produs în Arad, abia încheiat, și aflu că nemții, oricât ar părea de curios, inspirați de evenimentul nostru, plănuiesc un târg similar. „Avem de învățat unii de la ceilalți. Asta nu e o rușine. Rușine ar fi să pretindem că nu avem!” – îmi demontează președintele Joachim Walter mirarea.

Semnarea înfrățirii este o ceremonie solemnă. În stânga sălii, o orchestră de copii deschide spectacolul. În fața ei, pe primul rând, ministrul german al Imigrării (prietena Angelei Merkel, mi se șoptește), parlamentari de la Berlin, Iustin Cionca, președintele Joachim Walter, rectorul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Coralia Cotoraci. Walter urcă pe podiumul amenajat lângă un perete de sticlă drapat cu stema celor doi parteneri, Tubingen și Arad. În raportul său anual, pe care îl prezintă asistenței, abundă zecile de milioane de euro. Mândria tuturor este noua linie de cale ferată care va uni două orășele din district. Președintele vorbește 30 de minute și prezintă și Aradul: le reamintește tuturor cum s-a discutat în Consiliul Districtual ca Tubingen să își caute un partener din Europa de Est și cum, la propunerea unui profesor universitar care colabora cu Universitatea „Vasile Goldiș”, toți au agreat să contacteze administrația arădeană. Ulterior, se implică rectorul Universității de Științe Aplicate, Bastian Kaiser, care pentru sprijinirea Aradului și a proiectelor academice devine Doctor Honoris Causa al Universității „Vasile Goldiș”. Colaborarea începe, așadar, la nivel universitar și continuă pe plan administrativ. O fi ăsta norocul nostru, al arădenilor? De acum încolo, de nimeni altcineva nu depinde să fie!

Urcă pe podium Iustin Cionca. Se potrivește în peisaj, îmbrăcat la patru ace, la gât cu cravata oficială a districtului Tubingen, primită în martie, la Arad. Este un gest de curtoazie care atrage simpatia. Vorbește calm, ferm, ca un om care și-a pregătit bine mesajul. Nu stă în fața nemților ca fratele mic de la Răsărit. „Ne dorim o relație pragmatică, din care să câștige și Tubingen și Arad. Actul pe care îl semnăm astăzi nu este o declarație de intenție, ci o foaie de parcurs”, spune Cionca. Apoi prezintă Aradul și toți ascultă surprinși – județul acesta îndepărtat, despre care mulți aud pentru întâia oară, are foarte multe repere care îl scot din anonimat! Eu urmăresc reacția ministrului german al Imigrării care stă chiar în fața mea. Zâmbește destinsă, parcă ar spune: „Vedeți, vedeți, oamenii buni sunt pretutindeni!”

Imnul României și al Germaniei încheie momentul festiv. 350 de nemți, elita districtului de elită, ascultă în picioare imnul nostru și îi citesc versurile de foi pregătite inspirat de organizatorii atenți la toate detaliile.

Afară se înserează. Drapelurile albe de pe peretele de sticlă contrastează cu cerul  indigo.

Dar aici viața pulsează în continuare intens. Chelnerițe cu tăvile ticsite se împrăștie prin mulțime și servesc icre, șuncă afumată, cașcaval, plăcintă cu brânză, șampanie, răcoritoare. Ai spune că nemții sunt mai protocolari, mai reținuți decât noi. Ei bine, nu sunt! Tăvile se golesc repede. Și la fel de repede se umplu din nou. Organizarea este fără cusur. Iustin Cionca nu apucă să servească din gustări. Este preluat de postul național de radio, curios cum se vede de la Arad situația Europei. Apoi, românii din Tubingen vin rând pe rând să schimbe o vorbă, emoționați. Mama preotesei ortodoxe este din Lazuri și are neamuri la Mermești și Măgulicea. Trei tineri care astăzi au primit cetățenia germană, o fată din Brașov, un domn de la București și unul de la Petroșani, împărtășesc amintiri de acasă. Toți sunt în Germania de cel puțin zece ani și au familiile aici. Acasă vor mai reveni doar în concediu. Descoperim cunoștințe comune, arădene, cu o altă tânără, din Făgăraș. A venit la evenimentul de astăzi entuziasmată că întâlnește români de acasă, pe unde ea nu prea mai ajunge fiindcă verile și le petrece la Tubingen iar iernile în Thailanda. Lucrează aici ca ghid, vorbește șapte limbi și s-a integrat mai bine în peisajul cultural din Tubingen decât unii dintre nemții născuți în satele din jur. Un domn în scaun cu rotile mă abordează direct: o cunosc pe Kati Jager, de la Arad? Sigur că o cunosc, cine ar putea să nu o cunoască pe cea mai dedicată luptătoare pentru drepturile persoanelor cu dizabilități? Domnul din fața mea nu are mâini și picioare, dar este, la fel cum este Ecaterina Jager, îndârjit să trăiască o viață ca oricine altcineva. În august vine la Arad, poate înnodăm o colaborare pentru binele  arădenilor în situație grea! Nu în cele din urmă, dr. Michels, o celebritate locală, o româncă medic la cel mai mare spital din land, așteaptă cu răbdare (dar ne mărturisește că nu răbdarea este principala sa calitate) o discuție cu Iustin Cionca, pentru o colaborare pe linie medicală cu Aradul. Tema este preluată de rectorul Universității de Vest „Vasile Goldiș” și se poate ramifica în proiecte care să aducă arădenilor un fiece câștig. Apropo, doamna doctor visează să mănânce iar mici la Severin… O femeie se apropie de mine și mă întreabă dacă sunt și eu de la Arad. Sunt! Și ea este! S-a născut in Aradul Nou, a făcut Liceul German și a emigrat pe vremea lui Ceaușescu, vândută de regimul comunist ca o marfă cu preț bun. Trăiește la Tubingen de 30 de ani dar deseori se vede cu ochii minții pe faleza Mureșului, unde vântul înnoadă pletele sălciilor plângătoare deasupra perechilor cuibărite romantic la adăpost de privirile indiscrete. Un domn distins din Sibiu îmi strânge mâna. Conduce Institutul Șvabilor Dunăreni și cunoaște Aradul universitar, cu care a mai colaborat și își dorește să colaboreze. Discutăm despre șvabi și sași, români și sârbi, unguri și nemți, România și Germania, casa care e acasă acolo unde te simți bine și îți face plăcere să trăiești, rădăcinile care te țintuiesc de neamul și de cultura ta oriunde ar fi să fi ajuns în viață.

Toți vorbesc românește, cu sete de vorbă de acasă, cu ochii umezi de bucurie.

E trecut bine de miezul nopții când lăsăm în urmă clădirea unde s-a scris argumentul înfrățirii dintre Arad și Tubingen. Pe strada pustie miroase a frunze ude și cuptoare încinse de brutărie. Nu e nimeni pe drum. Dar o mulțime de gânduri bune și idei pentru viitor ne petrec la hotel…

(Andrei Ando)

STAY CONNECTED

%d blogeri au apreciat: