Home Tags Posts tagged with "andrei ando"

andrei ando

0 0

În toiul Primului Război Mondial, o bucurie mare pentru arădeni: în primul sfârșit de săptămână al lunii iunie se deschide ștrandul de pe malul Mureșului! Cea mai plăcută distracție și ocazie de socializare în timpul verii o reprezintă băile de soare și înotul în Mureș, pentru cei lipsiți de posibilitatea de a se recrea la colnele din Podgoria Aradului sau în îndepărtatele și scumpele stațiuni ale Aradului, Moneasa și Băile Lipova.

(Andrei Ando)

Ștrandurile de pe malul Mureșului erau amplasate la vremea respectivă pe cele două maluri ale râului – unul era îngrijit de administrația locală, prin societatea Neptun, iar celălalt de unitatea militară din Cetatea Aradului. Odată cu deschiderea lor, începe, în mod oficial, sezonul estival arădean!

Aradi Kozlony publică un reportaj de atmosferă despre așteptatul eveniment, la ștrandul din Cetate:

„Ștrandul adormit de la poalele cetății se trezește mâine dimineața la o nouă viață, ca frumoasa din pădurea adormită. La o viață agitată, pigmentată cu râsete zgomotoase de fete și șotii de băieți. Și Mureșul cel blond s-a încălzit de vestea mare a deschiderii ștrandului, iar valurile sale fâșnețe aleargă, sporovăiesc și îmbie astăzi cu o temperatură de 21 de grade:

-Grăbiți-vă, oameni osteniți! Femei ahtiate după vacanță, bărbați, scunfundați-vă în valurile mătăsoase care vă alintă ca palmele iubitoare.

Nici arborii somptuoși ai aleii cetății nu se lasă mai prejos cu invitația:

-Peste tot unde te poți odihni, este bine. Sub noi găsești umbră, te poți relaxa.

Și cum ne plimbăm printre copacii umbroși, într-adevăr ni se dezvăluie privirii imaginea unui mic paradis. Ne întâmpină răsaduri multicolore, trandafiri și tufe înflorite, grădinițe îngrijite, cu pământul aranjat aspectuos. La câțiva pași mai încolo se ivesc cabine noi, care își propun să vină în întâmpinarea afluxului crescut de vizitatori. Sediul dichisit al băii denotă o anumită cultură. Ne cade bine însă să vedem și urmele sincere ale naturaleții, care nu determină reținere sau rușine, nu aduce griji noi pentru trupul și sufletul dornic de împrospătare, ci pune doar în valoare frumusețelea primordială a naturii. Vechiul ștrand s-a prelungit. Vizitatorii sunt întâmpinați de o plajă de aproape 1000 de metri, îngrijită, aranjată. Nisipul minunat se întinde sub picioarele noastre ca un covor oriental brun-auriu, particulele sale sunt fierbinți și nervoase ca picioarele albe de femeie de care se vor lipi în curând. Peste tot, alei pietruite cu gust călăuzesc publicul înspre apa împresurată de structurile ștrandului. Ne vine în minte cultura ștrandurilor de la Balaton, în timp ce contemplăm ștrandul nostru frumos aranjat. Dar nu ne gândim la Siofok sau Lelle, cu nisipul lor slab și apa puțină, ci la plajele bogate cu valuri mari din Keszthely și Balatonfured, unde omul găsește nu doar distracție, ci și vindecare. Apa Mureșului, se bineștie, vindecă reuma. Pentru ca arădenii să profite și mai mult de această binecuvântare, în cadrul ștrandului le va sta la dispoziție un masseur experimentat, chemat să pompeze energii noi în corpurile ridicate de pe plaja nisipoasă sau din nămolul medicinal.

Vestiarul lărgit va fi suficient de mare pentru ca vizitatorii să își țină permanent acolo hainele, iar noua casierie va face posibilă evitarea aglomerației și cumpărarea confortabilă a biletelor de acces.

La toate acestea se asociază prețurile mici, ca nimeni din Arad să nu mai fie tentat să plece la altundeva la băi, ba mai mult, va atrage și străinii aici. Abonamentul pentru un sezon costă 10 coroane pentru civili, iar pentru militari 5 coroane. Intrarea simplă costă 30 de filleri (pentru militari, 20). Accesul la ștrand va fi facilitat de cele trei bărci care vor transporta arădenii de pe malul opus.

În perimetrul ștrandului, față de anul trecut, sunt schimbări convenabile. Doamnele se vor putea îmbăia fără să fie deranjate de bărbați, înainte de prânz, între orele 9-11, iar domnii, fără doamne, între orele 11-13. Baia comună se va deschide zilnic, de la ora 16.

Publicul arădean trebuie să se gândească cu recunoștiță la maiorul Fiedler Imre, comandantul gării, sufletul schimbărilor în bine de la ștrand, atent la toate detaliile, preocupat de nevoile clienților. Extinderea ștrandului și noile facilități au fost ideea sa. Acum, în fața clădirilor băii sunt șezlonguri umbrite, mese cu umbrele, fotolii comode, care își așteaptă vizitatorii. Totul, pentru ca ștrandul arădean să ofere într-adevăr imaginea unei stațiuni de pe litoralul mării, în miniatură”.

0 0

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a stabilit zilele trecute, în cadrul unei deplasări în Provincia Hainan, din Republica Populară Chineză, primirea la Arad a unor delegații importante în domeniul afacerilor și a sănătății publice, formată din investitori chinezi și medici.

Întâlnirile au avut loc în orașele Haikou și Sanya, la invitația guvernatorului provinciei, Excelența Sa Shen Xiaoming. Întâlnirea dintre guvernatorul Xiaoming și președintele Iustin Cionca a durat mai bine de o oră și a adus în discuție trei direcții prioritare de colaborare: transportul și depozitarea de produse chinezești prin județul Arad; schimburile de studenți și de elevi între licee și universități arădene și omoloagele lor din Hainan; schimb de experiență pentru cadrele medicale din Arad cu medici chinezi (pentru aprofundarea metodelor medicinii tradiționale chineze, care presupune masaj terapeutic, acupunctură și folosirea unor tratamente personalizate, pe bază de preparate din plante).

La invitația guvernatorului provinciei Hainan, președintele Consiliului Județean Arad a avut o ședință de lucru cu conducerea grupului de companii HNA, una dintre cele mai mari din China și chiar la nivel mondial, în domeniul transporturilor Cargo. Concluzia ședinței a fost realizarea, în perioada următoare, a unui studiu de piață de către specialiștii chinezi pentru cartografierea potențialului Aradului, dar și a Europei de Est, în vederea unei posibile investiții în zonă.

În privința schimburilor de elevi și studenți, Provincia Hainan și-a arătat disponibilitatea de a primi cu bursă elevi de liceu și studenți ai celor două universități arădene, Universitatea „Aurel Vlaicu” și Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, în cadrul unui program de susținere a mobilităților cu provinciile înfrățite.

În ceea ce privește medicina chineză tradițională, președintele Iustin Cionca a vizitat trei spitale, la Haikou și Sanya. Ambele organizează ateliere de pregătire pentru medicii din întreaga lume, pe patru axe: prevenție, diagnosticare, tratament și recuperare. În cadrul întrevederilor, s-a stabilit ca medici arădeni să fie cooptați în atelierele de pregătire, după ce o delegație medicală din Provincia Hainan va vizita Spitalul Clinic Județean de Urgență din Arad și va stabili contacte cu cadrele medicale și cadrele universitare de la Facultatea de Medicină a Universității de Vest „Vasile Goldiș”, interesate să participe la perfecționarea profesională.

„Legătura noastră cu Provincia Hainan a fost inițiată cu două decenii în urmă. O bună perioadă de timp, ea s-a concentrat doar pe amabilități și vizite la nivel administrativ. Anul trecut m-am întâlnit prima oară cu guvernatorul Hainanului, un om de acțiune, cu care am stabilit să repunem relația noastră pe baze foarte pragmatice, concrete. Anul acesta am primit la Arad cea mai mare delegație chineză de oameni de afaceri care a vizitat vreodată județul nostru, iar acești delegați au plecat cu impresii bune de la noi, interesați să exploreze potențialul arădean. De aceea am revenit, la invitația guvernatorului, să continuăm acest dialog și să îl extindem. Faptul că includem și spitalul în aria relațiilor noastre dovedește preocuparea noastră și interesul lor față de sistemul sanitar arădean, și sănătatea cetățenilor”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

De luni până vineri, președintele Iustin Cionca s-a aflat în Republica Populară Chineză, unde a onorat invitația de a prezenta date suplimentare despre potențialul Aradului, în vederea dezvoltării relațiilor dintre Provincia Hainan (declarată de președintele Chinei „zonă liberă pilot cu deschiderea asupra întregii lumi”) și județul Arad.

0 0

De la Arad la Tubingen, în Germania, ajungi în fix șase ore, dacă zbori cu Lufthansa, cu escală la Munchen. Nu este un zbor de plăcere. Te trezești aproape de miezul nopții și conduci când încă nu a crăpat de ziuă să prinzi cursa. Dar merită!

Tubingen este un oraș de 80.000 de locuitori, centrul districtului omonim, unul dintre cele mai importante din landul Baden-Württemberg, care, la rândul său, este printre zonele de excelență administrativă, culturală și educațională ale Germaniei. Aici funcționează cinci dintre cele mai bune universități europene (printre care cele din Tubingen și Heidelberg), spitalul universitar cu cel mai mare buget din Europa și cercetări pe măsură (96% dintre pacienți l-ar recomanda ca loc de tratament), aici casele din secolul XIV umbresc construcții moderne de sticlă și oțel, pe malul râului Neckar, unde rățuștele dintre gondole sperie turistul nevricos și florile atârnă în ciorchine colorate de pe stâlpi și poduri. Ce-i drept, aici nu vezi câini cu covrigi în coadă. Dar vezi multe altele, interesante și deopotrivă intrigante. Acesta este locul cu care Iustin Cionca a înfrățit județul Arad, săptămâna trecută.

Semnarea protocolului oficial dintre Arad și Tubingen a avut loc vineri, în Germania. Nemții au pregătit  pentru asta un veritabil spectacol la sediul Consiliului Districtual. Președintele Consiliului, Joachim Walter, care cu o seară în urmă a împărțit printre colegii săi pita pitelor, adusă special de la Pecica, s-a pregătit serios pentru eveniment! Se semnează în holul mare al Consiliului, unde peste 350 de scaune personalizate așteaptă asistența. Imediat lângă ușă, pe un perete, două stagiare ale Consiliului prezintă informații consistente despre Arad și România: ce firme germane avem, cum arată Aradul, ce prăjituri mâncăm, cum gătim sarmalele, ce a însemnat în istorie și ce înseamnă astăzi județul nostru. Sunt arădeni care nu știu despre locul unde trăiesc informații pe care fetele acestea două le-au strâns ca furnicuțele. Găsesc și imagini despre Târgul Produs în Arad, abia încheiat, și aflu că nemții, oricât ar părea de curios, inspirați de evenimentul nostru, plănuiesc un târg similar. „Avem de învățat unii de la ceilalți. Asta nu e o rușine. Rușine ar fi să pretindem că nu avem!” – îmi demontează președintele Joachim Walter mirarea.

Semnarea înfrățirii este o ceremonie solemnă. În stânga sălii, o orchestră de copii deschide spectacolul. În fața ei, pe primul rând, ministrul german al Imigrării (prietena Angelei Merkel, mi se șoptește), parlamentari de la Berlin, Iustin Cionca, președintele Joachim Walter, rectorul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Coralia Cotoraci. Walter urcă pe podiumul amenajat lângă un perete de sticlă drapat cu stema celor doi parteneri, Tubingen și Arad. În raportul său anual, pe care îl prezintă asistenței, abundă zecile de milioane de euro. Mândria tuturor este noua linie de cale ferată care va uni două orășele din district. Președintele vorbește 30 de minute și prezintă și Aradul: le reamintește tuturor cum s-a discutat în Consiliul Districtual ca Tubingen să își caute un partener din Europa de Est și cum, la propunerea unui profesor universitar care colabora cu Universitatea „Vasile Goldiș”, toți au agreat să contacteze administrația arădeană. Ulterior, se implică rectorul Universității de Științe Aplicate, Bastian Kaiser, care pentru sprijinirea Aradului și a proiectelor academice devine Doctor Honoris Causa al Universității „Vasile Goldiș”. Colaborarea începe, așadar, la nivel universitar și continuă pe plan administrativ. O fi ăsta norocul nostru, al arădenilor? De acum încolo, de nimeni altcineva nu depinde să fie!

Urcă pe podium Iustin Cionca. Se potrivește în peisaj, îmbrăcat la patru ace, la gât cu cravata oficială a districtului Tubingen, primită în martie, la Arad. Este un gest de curtoazie care atrage simpatia. Vorbește calm, ferm, ca un om care și-a pregătit bine mesajul. Nu stă în fața nemților ca fratele mic de la Răsărit. „Ne dorim o relație pragmatică, din care să câștige și Tubingen și Arad. Actul pe care îl semnăm astăzi nu este o declarație de intenție, ci o foaie de parcurs”, spune Cionca. Apoi prezintă Aradul și toți ascultă surprinși – județul acesta îndepărtat, despre care mulți aud pentru întâia oară, are foarte multe repere care îl scot din anonimat! Eu urmăresc reacția ministrului german al Imigrării care stă chiar în fața mea. Zâmbește destinsă, parcă ar spune: „Vedeți, vedeți, oamenii buni sunt pretutindeni!”

Imnul României și al Germaniei încheie momentul festiv. 350 de nemți, elita districtului de elită, ascultă în picioare imnul nostru și îi citesc versurile de foi pregătite inspirat de organizatorii atenți la toate detaliile.

Afară se înserează. Drapelurile albe de pe peretele de sticlă contrastează cu cerul  indigo.

Dar aici viața pulsează în continuare intens. Chelnerițe cu tăvile ticsite se împrăștie prin mulțime și servesc icre, șuncă afumată, cașcaval, plăcintă cu brânză, șampanie, răcoritoare. Ai spune că nemții sunt mai protocolari, mai reținuți decât noi. Ei bine, nu sunt! Tăvile se golesc repede. Și la fel de repede se umplu din nou. Organizarea este fără cusur. Iustin Cionca nu apucă să servească din gustări. Este preluat de postul național de radio, curios cum se vede de la Arad situația Europei. Apoi, românii din Tubingen vin rând pe rând să schimbe o vorbă, emoționați. Mama preotesei ortodoxe este din Lazuri și are neamuri la Mermești și Măgulicea. Trei tineri care astăzi au primit cetățenia germană, o fată din Brașov, un domn de la București și unul de la Petroșani, împărtășesc amintiri de acasă. Toți sunt în Germania de cel puțin zece ani și au familiile aici. Acasă vor mai reveni doar în concediu. Descoperim cunoștințe comune, arădene, cu o altă tânără, din Făgăraș. A venit la evenimentul de astăzi entuziasmată că întâlnește români de acasă, pe unde ea nu prea mai ajunge fiindcă verile și le petrece la Tubingen iar iernile în Thailanda. Lucrează aici ca ghid, vorbește șapte limbi și s-a integrat mai bine în peisajul cultural din Tubingen decât unii dintre nemții născuți în satele din jur. Un domn în scaun cu rotile mă abordează direct: o cunosc pe Kati Jager, de la Arad? Sigur că o cunosc, cine ar putea să nu o cunoască pe cea mai dedicată luptătoare pentru drepturile persoanelor cu dizabilități? Domnul din fața mea nu are mâini și picioare, dar este, la fel cum este Ecaterina Jager, îndârjit să trăiască o viață ca oricine altcineva. În august vine la Arad, poate înnodăm o colaborare pentru binele  arădenilor în situație grea! Nu în cele din urmă, dr. Michels, o celebritate locală, o româncă medic la cel mai mare spital din land, așteaptă cu răbdare (dar ne mărturisește că nu răbdarea este principala sa calitate) o discuție cu Iustin Cionca, pentru o colaborare pe linie medicală cu Aradul. Tema este preluată de rectorul Universității de Vest „Vasile Goldiș” și se poate ramifica în proiecte care să aducă arădenilor un fiece câștig. Apropo, doamna doctor visează să mănânce iar mici la Severin… O femeie se apropie de mine și mă întreabă dacă sunt și eu de la Arad. Sunt! Și ea este! S-a născut in Aradul Nou, a făcut Liceul German și a emigrat pe vremea lui Ceaușescu, vândută de regimul comunist ca o marfă cu preț bun. Trăiește la Tubingen de 30 de ani dar deseori se vede cu ochii minții pe faleza Mureșului, unde vântul înnoadă pletele sălciilor plângătoare deasupra perechilor cuibărite romantic la adăpost de privirile indiscrete. Un domn distins din Sibiu îmi strânge mâna. Conduce Institutul Șvabilor Dunăreni și cunoaște Aradul universitar, cu care a mai colaborat și își dorește să colaboreze. Discutăm despre șvabi și sași, români și sârbi, unguri și nemți, România și Germania, casa care e acasă acolo unde te simți bine și îți face plăcere să trăiești, rădăcinile care te țintuiesc de neamul și de cultura ta oriunde ar fi să fi ajuns în viață.

Toți vorbesc românește, cu sete de vorbă de acasă, cu ochii umezi de bucurie.

E trecut bine de miezul nopții când lăsăm în urmă clădirea unde s-a scris argumentul înfrățirii dintre Arad și Tubingen. Pe strada pustie miroase a frunze ude și cuptoare încinse de brutărie. Nu e nimeni pe drum. Dar o mulțime de gânduri bune și idei pentru viitor ne petrec la hotel…

(Andrei Ando)

0 0

La finalul ceremoniei, cei 350 de participanți au ascultat în picioare imnul României și al Germaniei, într-un moment istoric - o premieră absolută, care apropie cele două ţări!

Acordul de înfrăţire dintre Arad şi districtul Tübingen (Germania) a fost semnat vineri, 20 iulie, la sediul Consiliului Districtului Tübingen, în prezența unui număr de peste 350 de invitați. Parteneriatul a fost semnat de preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, şi președintele Districtului Tübingen, Joachim Walter.

La finalul ceremoniei, cei 350 de participanți au ascultat în picioare imnul României și al Germaniei, într-un moment istoric – o premieră absolută, care apropie cele două ţări!

„Districtul Tübingen a căutat un partener în Europa de Est și a găsit Aradul, datorită colaborării dintre Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” și Universitatea de Științe Aplicate din Rottenburg. Am întâlnit aici foarte mulți români, unii chiar în elita locală, susținători entuziaști ai înfrățirii dintre Arad și Tübingen. În cadrul întâlnirii am reiterat ideea pe care am discutat-o și la Arad cu președintele Joachim Walter: această relație nu trebuie să fie scriptică! Muncim și la Arad, și la Tübingen, ca un număr cât mai mare de persoane din cele două comunități să beneficieze de acest important parteneriat!”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

În cadrul deplasării la Tübingen, delegaţia arădeană, compusă din preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, rectorul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad, prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, directorul Direcţiei de Comunicare şi Strategii a CJA, dr. Andrei Ando, directorul medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, dr. Mircea Onel, consilierii Laura Mariş şi Dan Codre, prof. dr. univ. Rodica Biriş, şeful de cabinet al rectorului UVVG, Loredana Ţica şi coordonatorul programelor ERASMUS la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Dariana Morena Savici, a stabilit legături importante în domeniul sănătăţii, al educaţiei şi al culturii.

„Am avut șansa să cunoaştem mai bine sistemul de sănătate publică german. Am fost primiţi de directorul unuia dintre cele mai importante spitale europene, Spitalul Clinic Universitar din Tübingen, prof. dr. Bamberg. Spitalul are o cifră de afaceri de peste 800 de milioane de euro anual, una dintre cele mai mari în Europa! Ce îmi doresc să importăm la Arad de la Spitalul din Tübingen nu costă însă, bani. Este vorba de mottoul cu care operează acest spital: „Competență, cu suflet”. Îmi doresc la Arad cadre medicale care înainte de orice să respecte pacienții și să își facă treaba cu suflet, de la infirmiere la medicii cei mai importanți. Administrația să investească bani în modernizare, cadrele medicale să investească în umanism și profesionalizare”, a subliniat preşedintele Iustin Cionca.

De asemenea, preşedintele CJA l-a invitat la Arad pe Reiner Thede, administratorul uneia dintre cele mai importante companii din domeniul medical din Germania, pentru o diagnosticare a situației sistemului medical și evaluarea următoarelor investiții în aparatură modernă la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad. Rectorul Universității de Vest „Vasile Goldiș”, prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, l-a invitat pe dl. Thede să susțină la Arad o conferință despre marketingul internațional.

Delegaţia arădeană a vizitat și Universitatea de Științe Aplicate din Rottenburg, condusă de rectorul Bastian Kaiser. „Este cea mai mică universitate din Germania, cu 1100 de studenți, dar are un buget de 13 milioane de euro și este foarte conectată la piața forței de muncă. Studenții trebuie să aibă obligatoriu șase luni de practică în timpul facultății, iar o treime dintre cadrele didactice sunt practicieni specialiști în domeniile lor de activitate. Este un sistem de viitor pentru România, unde sentimentul meu este că se pune accent mult prea mare pe cursurile teoretice – unele dintre ele fără corespondent în economia reală, și mult prea mic pe instruirea practică”, a declarat preşedintele Iustin Cionca.

Bastian Kaiser este Doctor Honoris Causa al Universităţii „Vasile Goldiş” Arad, iar relația sa cu universitatea arădeană a facilitat înfrățirea dintre Tübingen și Arad.

Delegaţia arădeană a fost primită și de rectorul Universității din Tübingen și de directorul Institutului de Cercetare a Șvabilor Dunăreni.„Am discutat ca Aradul să fie inclus mai frecvent în proiectele lor culturale și academice. Asta nu depinde însă atât de ei, cât mai ales de noi. Un prim contact îl vom avea în luna septembrie, urmând ca apoi relația să se dezvolte la nivelul instituțiilor de cultură (muzeul, din partea noastră) și a mediului academic”.

În cadrul deplasării a fost vizitată inclusiv o companie germană care are deschisă o fabrică la Lipova, încă din anii 1990. „Am vizitat cartierul general al firmei-mamă, la Gomaringen, și am fost mândru să aflu cât sunt de mulțumiți nemții de angajații din județul nostru! I-am propus primarului din Gomaringen o înfrățire în judeţul Arad și am fost bucuros pentru receptivitatea sa”, a conchis preşedintele Iustin Cionca.

Parteneriatul dintre Arad şi Tübingen vizează, printre altele, dezvoltarea relaţiilor în domeniile administrației și educaţieii, schimburile culturale, formarea și perfecționarea tinerilor, facilitarea schimburilor între agenții economici și   schimburi pe teme sociale și de sănătate publică.

0 0

Consiliul Judeţean, în parteneriat cu Centrul Cultural Judeţean, Complexul Muzeal și Biblioteca Judeţeană “A.D. Xenopol” găzduieşte, timp de trei săptămâni, o inedită expoziţie cu temă medicală, intitulată „Medicina arădeană, în documente şi imagini”. La vernisaj au participat și președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca, viceprimarul Călin Bibarț, conducerea spitalului județean și al Ordinului Farmaciștilor, reprezentanții celor două universități arădene, colecționari, istorici locali, medici.  

Expoziţia, care aparţine lui Alex Cserni, fost asistent medical, este structurată în două secțiuni: istoria farmaciilor arădene şi istoria medicinei. Cuprinde documente inedite despre medicina arădeană, reţete, fotografii vechi cu unităţi sanitare şi farmacii, corespondenţă şi vase de farmacie. “Toate aceste documente sunt un omagiu adus medicinei arădene, personalităţilor medicale şi efortului colectiv pe care l-a făcut comunitatea pentru a construi spitalele prin donaţii publice, din Arad şi din judeţ. Amintim aici Spitalul din Ineu şi Spitalul din Lipova, care au fost construite prin colectă publică “ – spune Alex Cserni.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a accentuat că în Anul Centenarului Marii Uniri, Consiliul Județean își asumă punerea în valoare a patrimoniului arădean material și imaterial, care a contribuit la dezvoltarea Aradului într-un județ de referință la nivel euroregional.

În secțiunea dedicată istoriei farmaciilor sunt expuse documente vechi, de sute de ani, reţete din 1894 din farmacia de la Aradul Nou, poze cu primele nouă farmacii din Arad, documente, plicuri, vase farmaceutice dar şi vase în care îşi vindeau farmaciile celebre cremele şi produsele proprii – crema Margit, crema cu viorele, etc.

În secțiunea dedicată medicinei există un capitol unde găsim imagini cu peste 20 de spitale improvizate din Primul Război Mondial, aflate în diverse locaţii din Arad: licee (Colegiul Moise Nicoară, Preparandia, Şcoala de fete, Şcoala Evreiască),  Spitalul unde funcţionează acum Spitalul Matern, Policlinica Specială sau Uzina de Vagoane, în care putem observa dezastrul din timpul războiului şi numărul mare de răniţi care au trebuit trataţi în condiţii improvizate, cu eforturi foarte mari ale colectivităţii locale.

De asemenea, în cadrul expoziţiei „Medicina arădeană, în documente şi imagini”, sunt cuprinse şi imagini cu spitalele vechi din Arad, Societatea “Crucea Albă” – care a construit primul spital de copii în Arad – dar şi imagini cu staţiunea Moneasa, unde s-a amenajat prima bază de tratament din judeţ. “Ne bucurăm că Centrul Cultural Judeţean Arad este partener în organizarea acestei expoziţii inedite, care aduce în faţa arădenilor documente şi mărturii, vechi de sute de ani, importante şi interesante, despre istoria şi începuturile medicinei în Arad. „Medicina arădeană, în documente şi imagini” este o expoziţie – eveniment pe care ar trebui să o viziteze toţi arădenii, în următoarele trei săptămâni, la Consiliul Judeţean Arad” – a declarat Ionel Bulbuc, directorul Centrului Cultural Judeţean Arad.

 

 

0 0

Aradul, Leeds şi Paris sunt cele trei oraşe care anul acesta organizează conferințele Rețelei Orașelor Culturale din Europa. Intitulat „Le Rendez-vous d’Arad”, evenimentul din orașul nostru, co-organizat de Consiliul Județean, Primăria Municipiului Arad și Asociața „LIKE – Reţeaua Oraşelor Culturale din Europa” va avea loc în luna octombrie.

Conferința va avea loc la Arad ca urmare a demersurilor pe care Consiliul Judeţean Arad, în parteneriat cu Primăria Municipiului Arad, le fac pentru creşterea vizibilităţii Aradului la nivel internaţional şi includerii Aradului pe agenda evenimentelor de bună calitate, ce reunesc specialişti de talie europeană.

„În anul 2021 Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa va fi capitala culturii europene. Prin evenimentele pe care le organizăm ne pregătim pentru anul 2021. Consiliul Județean Arad a inițiat și înființarea Consorțiului Cultural Activarium, ca un număr cât mai mare din cei peste 5 milioane de locuitori ai Euroregiunii să beneficieze de titlul deținut de orașele Timişoara şi Novi Sad. Orașul Arad este, de altfel, partener al Timişoarei în proiectul «Capitală Europeană a Culturii 2021»”  – a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.  

În cadrul evenimentelor, ce se vor desfăşura în 4-5 octombrie 2018, la Consiliul Judeţean Arad, vor fi dezbătute teme referitoare la dezvoltarea şi cooperarea regională prin instrumente culturale.

0 0

Ce scriam despre situația clubului UTA in urmă cu fix cinci ani, la 21 ianuarie 2013, s-a adeverit cuvânt cu cuvânt! O opinie nu foarte plăcută, nu foarte comodă, dar obiectivă, despre ce înseamnă viitorul pentru echipa fanion a Aradului.

Iată ce publicam in 21 ianuarie 2013:

Salvarea clubului UTA nu se face cu câte un euro sau câte zece euro de firmă sau de persoană. Acolo, fiind un club privat, este nevoie de un investitor puternic. Dar de câte ori venea câte unul şi echipa juca prost, pentru că în fotbal mai joci şi prost şi nu ai rezultate, oamenii începeau să îl înjure, presa să îl afurisească. Nu cu contribuţia arădenilor şi a firmelor mici va fi salvat clubul, hai să depăşim faza sentimentalismelor! Primăria ce poate face, în afară de faptul că dă bani pentru cantonament, deplasări, întreţinere stadion? Dumitru Branc, fie-i ţărâna uşoară, vă reamintesc că a fost condamnat la puşcărie cu suspendare pentru că a cerut unui agent economic să sponsorizeze UTA cu cinci milioane de lei vechi! Sportul nu mai este o chestiune de suflet, ci o afacere extrem de costisitoare.
Ce se poate face pentru UTA (dar nu de către primărie) este constituirea unei societăţi pe acţiuni care să sprijine clubul. Sau a unei fundaţii, alta decât cea a primăriei prin care se virează banii acum. Vă reamintesc că s-au făcut încercări, toate eşuate, tocmai pentru că nu s-a reuşit atragerea de capital, în ciuda bunelor intenţii efemere.
UTA nu trebuie lăsată să moară ci, poate sună paradoxal, să renască. Cred sincer că echipa ar trebui să repornească de jos, cu resursele pe care le are la dispoziţie, şi să trăiască onorabil, decât să moară de la etapă la etapă. Văd UTA, în viitorii ani, ca o echipă locală, de eşalon inferior, unde joacă juniori crescuţi la UTA, de antrenorii de la UTA. Dacă va produce talente, se va dezvolta şi va găsi investitori, ca orice afacere (pentru că este vorba despre o afacere). Dacă nu, se cantonează acolo unde poate rezista financiar.
Eu, unul, nu văd altă ieşire. Nu acum.
Şi încă ceva: cred că oamenii care bagă bani în club, mă refer la investitorii persoane fizice sau juridice private, merită să fie respectaţi şi nu stigmatizaţi. Indiferent cu câţi bani vin de acasă, şi-i rup de la ei, de la familia lor, de la plăcerile lor. Dacă vom continua să îi blamăm şi să îi înjurăm, singuri, ca proştii, batem cuie în sicriul UTA-ei pe care o plângem cu jale!

0 0

Se împlinesc astăzi, 31 decembrie, 99 de ani de la instalarea la Arad a armatei de ocupație franceză! De fapt era vorba despre trupe de menținere a păcii, după ce Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a determinat ciocniri armate pe străzile Aradului și în localitățile din jur. Aradul a rămas până în 16 iulie 1919 sub ocupație franceză.

Militarii francezi conduși de maiorul Martin au ajuns în gara din Arad pentru a dezarma taberele insurgente române și maghiare, după cum declara generalul Berthelot, citat de presa locală. Berthelot fusese cu două zile mai devreme în oraș (duminică, 29 decembrie), pentru a anunța conducerea Aradului despre pașii care se vor face pentru liniștirea beligeranților.

Aradul era un oraș tulburat. Focuri de armă s-au tras în centru, dar și în mai multe localități din județ, taberele română și maghiară s-au ciocnit în repetate rânduri după Marea Unire. În timpul primirii generalului Berthelot la Hotelul Crucea Albă, un alt incident sângeros a degenerat din adunarea publică din fața hotelului. Steagul maghiar cu stemă, fluturat de un fost militar combatant al trupelor maghiare, a fost călcat în picioare de o parte dintre manifestanți, români, ceea ce a determinat noi ciocniri violente între cetățenii radicalizați: unii ofensați de apariția steagului, ceilalți scandalizați de profanarea sa. În acest context soseau militarii francezi în oraș.

Arădenii au așteptat mai multe ore la gară sosirea militarilor, în cursul zilei de 30 decembrie. Spre seară a sosit vestea că trenul va ajunge de la Timișoara în cursul nopții. În data de 30 decembrie, la ora 11, comandamentul militar al gării a fost înștiințat telegrafic de Ministerul de Război despre sosirea a două batalioane franceze. Ministrul a pus în vederea garnizoanei arădene că francezii depășesc linia de demarcație, au dreptul să mențină ordinea în oraș dar nu și să dezarmeze militarii români din garnizoana Aradului. Ministrul, în vederea prevenirii ciocnirilor armate, a lăsat la latitudinea comandantului garnizoanei decizia de a se pune la dispoziția comandanților militari francezi. În după-amaza aceleiași zile împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos a fost anunțat că șase sute de militari francezi din trupele de cavalerie vor ajunge la Arad.

În data de 31 decembrie, la ora 8 dimineața, trenul încă nu ajunsese în gara arădeană. Conducerea orașului s-a aliniat pe peron pentru primirea festivă: împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos, primarul Lőcs Rezső, Iustin Marșieu, dr. Nagy Sándor, Zima Tibor, Winkler József, Bodnár Jakab, Kranovszky Géza, Adler Sámuel, locotenent colonelul Königesz Rudolf (șeful gării), maiorul Jellusig Oszkár.

La ora 10,30 jurnaliștii arădeni prezenți la gară au aflat că trenul militar s-a oprit la Vinga, unde locomotiva a rămas fără cărbuni. Dr. Varjassy Lajos a dispus trimiterea unei locomotive de rezervă care să tracteze trenul la Arad.

Garnitura a intrat în gara arădeană în jurul prânzului, în ultima zi a anului 1918. 15 ofițeri și 210 soldați au fost primiți de oficialiăți. Comandantul unității franceze, maiorul Martin, ofițer al Primului Batalion African de Vânători, a surprins asistența cu eleganța și distincția sa, potrivit relatării ziarului Aradi Közlöny.

-Parlez-vous français? – i s-a adresat împuternicitului guvernamental dr. Varjassy Lajos, și s-a bucurat de răspunsul afirmativ primit în limba franceză. Potrivit dispozițiilor ofițerului francez, soldații săi urmau să petreacă noaptea în depozitul gării, pentru ca a doua zi să intre în marș în oraș.

Abia după prezentările oficiale și întâlnirea cu autoritățile militare arădene (pe care a insistat să le cunoască de îndată), maiorul Martin a permis coborârea din tren a celorlalți ofițeri. Presa a surprins întrebarea unuia dintre ei, urmată de râsul relaat al camarazilor săi:

-În toată gara nu e nicio femeie?

În sediul comandamentului gării maiorul Martin a dat dispozițiile organizatorice, apoi ofițerii au fost conduși la restaurantul gării, unde gazdele arădene au oferit un dineu (apreciat de presa vremii ca „minunat”).

Prima interacțiune între soldații arădeni și cei francezi a fost pentru… țigări. Francezii îmbiați cu țigări ungurești s-au împrietenit rapid cu localnicii.

Aradi Közlöny relatează pe larg și episodul dineului. Împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos s-a adresat în limba franceză ofițerilor ajunși în oraș, cu cuvintele: „Deși trupele Antantei au depășit linia de demarcație, fapt pentru care protestăm în deplinătate cunoștință de cauză, totuși, primiți domnule maior, salutul nostru cordial, întrucât știm că sunteți prezenți aici pentru menținerea ordinii. Vă rugăm să faceți asta în colaborare cu noi.” Răspunsul lui Martin a fost laconic: „Mulțumesc, mă voi bucura dacă activitatea noastră comună va avea fi încununată de succes”.

În numele Consiliului Național Maghiar și al Consiliului Muncitoresc dr. Nagy Sándor s-a adresat tot în limba franceză comandantului, cu vorbele: „Domnule maior, vă salut în numele Consiliului Național Maghiar arădean și al Consiliului Muncitoresc. În actuala noastră situație tristă salutăm cordial ostașii măreței națiuni franceze, veniți în scopul menținerii ordinii. Știu foarte bine că poporul francez este dintotdeauna port-stindardul civilizației și al gândirii umaniste. Nutrim speranța că activitatea de producție va continua nestingherită, în pace și liniște, în formă organizată. Asta a fost cea mai sigură garanție a ordinii în trecut și va fi și în viitor. Fiți bineveniți în numele tuturor locuitorilor orașului nostru!” Răspunsul maiorului francez a fost considerat „deosebit de important și relevant”, de către presă: „Nu am nici cea mai vagă intenție să mă amestec în problemele sociale și în activitatea industrială”.

Primarul Aradului, Lőcs, a declarat că armata de ocupație franceză este primită în orașul de pe Mureș fără niciun resentiment, fără nicio atitudine dușmănoasă, cu încredere și liniște. „Nu le considerăm adversare, mai ales că avem convingerea că vor fi respectate condițiile acordului de încetare a focului. Am încredere că și trupele de ocupație franceze se raportează la Arad cu aceleași sentimente și că vor manifesta înțelegere față de populația civilă a Aradului”.

Avocatul dr. Iustin Marșieu l-a salutat pe maiorul Martin în limba română. Presa maghiară nota cu o tentă malițioasă că cel care avea să devină primul prefect român al Aradului a avut nevoie de un traducător pentru a se adresa francezilor. Traducătorul era membru al Gărzii Naționale Române. Mesajul scurt al lui Iustin Marșieu a fost următorul: „Domnule maior! Luați sub protecția dvs. românii din Arad, să nu se mai poată repeta incidente similare cu cel de duminică (atunci când au fost trase focuri de armă pe străzile Aradului, n.n.).” „Fiți fără grijă”, a răspuns maiorul, făcând o ușoară reverență.

Presa a mai notat cum maiorul Martin a fost flancat în timpul ceremoniei de doi tineri ofițeri: căpitanul Vladimir Netchaeff și căpitanul Le Poultin.

Întrebat de presă dacă este francez, Netchaeff a declarat în limba franceză că este rus, aghiotantul maiorului Martin. Apoi s-a interesat de la jurnaliști, în limba germană, dacă Aradul este un oraș mare. I s-a răspuns că este un oraș cultural, unde domnii ofițeri se vor simți bine, mai ales dacă vor zăbovi mult.

Meniul dineului a constat în supă și friptură de pui. Din delegația maghiară au fost invitați la masa comandantului francez Varjassy, Lőcs, Königesz și Jellusig. Discuțiile au continuat până după miezul nopții despre condițiile ocupării Aradului de către trupele franceze.

În concluzia reportajului său din gară, ziaristul maghiar al publicației Aradi Közlöny nota: „Francezii sunt politicoși, atenți, dar sunt militari. Execută comanda. În acest moment nu putem ști ce va aduce ziua de mâine. Am devenit oraș ocupat, unde toate drepturile și libertățile sunt în mâinile militarilor străini și în fața dorințelor noastre stă poarta ferecată a interdicțiilor. Datoria noastră, din acest moment, este să ne supunem. Dar nu e dificil să te supui acolo unde calea activităților cotidiene este stabilită de oameni cu gândire umanistă și de reguli care nu pot conduce altundeva decât la respectarea prevederilor stabilite prin litere lucioase. Avem toate motivele să ne lăsăm soarta provizoriu în mâinile francezilor și să îi primim cu respectul unui popor liber”.

 

Ce s-a întâmplat în 29 decembrie 1918? Patru morți, 12 răniți

 

Avem două puncte de vedere diferite a incidentelor din 29 decembrie, de la Arad, care au determinat grăbirea instalării armatei franceze de menținere a păcii.

Un punct de vedere aparține publicistului Isaia Tolan și este relatat în volumul „File din istoria Aradului”, reluat mai târziu de istoricul arădean Horia Medeleanu.

„În 29 decembrie – zi de duminicã – a sosit la Arad, generalul Berthelot. A fost întâmpinat de o mare mulţime de intelectuali şi ţărani români, îmbrăcaţi în port de sărbătoare, care l-a condus pe general pânã la hotelul „Crucea Albã“. Aici a apãrut un tânãr secui soldat (cu nume românesc Berşan) purtând un steag maghiar plin de noroi, pe care l-a fluturat spre români, mânjindu-le faţa. Imediat s-a răspândit zvonul că steagul maghiar era murdar fiindcă românii l-au cãlcat în picioare! S-a dat comanda: toţi maghiarii fără arme să alerge la cazarmă dupã arme! Cei care aveau deja arme, au început să tragă salve şi mulţimea românilor s-a împrăştiat de-a lungul bulevardului. O parte din ungurii înarmaţi a pornit după generalul Berthelot, care se ducea la reşedinţa episcopală. S-a tras asupra automobilului său rănindu-i şoferul. De la reşedinţa episcopală, grupul de unguri s-a deplasat la casa lui Ştefan Cicio Pop, pe care au supus-o unui foc năprasnic. (Cu mulţi ani în urmă, Doamna Ana Birtolon, fiica lui Cicio Pop, mi-a povestit acele momente de groază în care stătea culcată pe podea şi gloanţele şuerau pe deasupra ei).

Grosul maghiarilor înarmaţi a alergat pe bulevard după românii care fugeau încercând să scape.  I-au prins în faţa cafenelei şi hotelului „Central“. S-a tras în cruciş, din patru părţi. Au căzut morţi şi răniţi. Atacatorii s-au îndreptat apoi spre sediul gărzii româneşti. După un lung şi sângeros asediu, atacatorii au reuşit să dezarmeze garda românească, distrugându-i totodată actele şi documentele. A fost un adevãrat „pogrom“” – relatează Tolan.

Al doilea punct de vedere îl aflăm din publicația Aradi Közlöny care marți, 31 decembrie, consacră două pagini și jumătate (un sfert de ziar) evenimentului sângeros.

Ziarul descrie sosirea la Arad a generalului Berthelot, în dimineața zilei de duminică, 29 decembrie, în jurul orei 9. În fața Hotelului Crucea Albă (lângă Teatru) intelectuali români și soțiile acestora, în port popular, îl așteptau pe general. Mulțimea de mii de persoane l-a ovaționat pe general, iar românii au organizat o defilare cu steagurile tuturor statelor Antantei. Românii au cântat imnul românesc, maghiarii imnul maghiar și cântecul de luptă al lui Kossuth Lajos. Inițial au cântat alternativ, apoi, relatează ziarul, românii scandau „Să trăiască” în timpul cântecelor maghiare, creându-se o vociferare generală. Este momentul în care apare steagul maghiar cu stemă, purtat de soldatul secui Berszan Gyorgy, ostaș din Regimentul 5. Steagul aparținea agenției de asigurări Lloyd, după ce inițial vicecomitele Shill Jozsef a refuzat să pună la dispoziție steagul maghiar al Comitatului. În busculada creată, steagul a fost smuls. Berszan avea să declare mai târziu la poliție, potrivit ziarului Aradi Kozlony, că ordinul de a i se lua steagul a fost dat de trei ofițeri români și executat de „domni îmbrăcați în port popular românesc”. Steagul a ajuns pe pământ, unde în busculada creată a fost călcat în picioare. Berszan la recuperat și l-a ridicat deasupra capului, murdar de noroi. În acest moment avem două scenarii diferite ale relatării ziarului Aradi Közlöny: potrivit primei variante, un gardist român a tras mai multe focuri de armă în steag, iar potrivit celeilalte, un ofițer român a tăiat steagul cu baioneta. Și de aici s-a declanșat iadul! Au fost trase mai multe focuri de armă. Garda Națională Română a fost mobilizată, la fel și poliția, care a primit instrucțiuni să nu folosească arma împotriva arădenilor.

Generalul Berthelot a părăsit hotelul, întâlnindu-se cu Ștefan Cicio Pop. Între timp, maghiarii s-au înarmat din cazărmi și au invadat străzile centrale. Ziarul maghiar relatează că maghiarii au pornit în coloană înspre gară, dar au fost întâmpinați în dreptul Hotelului Central de 15 gardiști români, care au tras asupra mulțimii. Oamenii panicați au fugit pe străzile laterale, înspre parcul de lângă Mureș.

În centrul Aradului au început împușcăturile. S-a tras asupra Primăriei, a Casei de Economii, a magazinului lui Kerpel Vilmos, asupra Palatului Finanțelor, a Cafenelei Centrale, asupra clădirii Comitatului, unde glonțul a lovit un dulap.

Ciocnirea de la Hotelul Crucea Albă a avut un mort: agricultorul Leontin Ceară (Csara), din Lipova, sosit în dimineața aceea la Arad, a fost împușcat în inimă. Un al doilea mort nu a fost identificat, el a fost dus în capela cimitirului Eternitatea.

În fața Hotelului Central a fost rănit un copil de 14 ani din Miniș, Ioan Norău (Noro Janos), împușcat în laba piciorului drept. Un alt copil de 14 ani, elev în Arad, Sz. Nagy Karoly, a fost împușcat în abdomen și a fost transportat în comă la spital. Tâmplarul Spitz Ignac a fost împușcat în cap. Locotenentul Gărzii Naționale, Tiberiu Mărculescu, a fost linșat de mulțime și s-a ales cu răni grave (cea mai gravă a fost o lovitură în cap cu patul puștii).  Un gardist român a fost rănit cu baioneta de un soldat maghiar, în timp ce îl dezarma.

Ziarul Aradi Közlöny notează că deschiderea focului de către gardiștii români s-a soldat cu consecințe teribile: soldații maghiari au început să tragă fără control după românii care încercau să scape de mulțimea de urmăritori înarmați. În fața Hotelului Crucea Albă a fost împușcat în coastă agricultorul târnovan Gheorghe Groda (28 de ani) și tot aici a fost lovit în cap agricultorul arădean Gheorghe Grec (36 de ani). Agricultorul Petică Sava (24 de ani) din Șiria, a fost împușcat în pulpa dreaptă. Francisc Stancu (19 ani) a fost împușcat în coaste și a suferit o rană la cap țăranul Petru Todoran (21 de ani) din Sâmbăteni. Avram Tripa (17 ani), agricultor din orașul Arad, a fost împușcat în brațul stâng. Alte patru persoane s-au prezentat cu răni la spital, dar după pansare au refuzat internarea. Pe malul Mureșului au fost și alte victime. Agricultorul român Nicolae Barna (48 de ani) din Covăsânț a fost împușcat mortal lângă rău.

În oraș s-a răspândit zvonul că manifestanții români au fost plătiți cu 40 de coroane și mâncare, dar agricultorii români răniți, interogați de poliție, au declarat că aceste zvonuri sunt minciuni sfruntate (potrivit aceluiași ziar Aradi Közlöny). Ei ar fi declarat că în localitățile limitrofe Aradului s-a anunțat că sosește în oraș un general prieten cu românii, primit de populația română cu o manifestare publică de simpatie.

Maghiarii au ocupat Hotelul Crucea Albă, au pus pe el drapelul maghiar. Mulțimea exaltată a fost liniștită de un anume Hupert Henrik, care de la balconul hotelului s-a adresat oamenilor, promițând răzbunare pentru profanarea steagului maghiar și le-a promis că toți sunt pregătiți pentru salvarea Ungariei.

Armata s-a pregătit pentru apărarea Gării, cu o sută de militari.

În jurul prânzului, maghiarii înarmați au înconjurat sediul Gărzii Naționale Române (actualul spital de O.R.L. şi oftalmologie, din strada Tudor Vladimirescu, colţ cu piaţa „Mihai Viteazul“), cerând predarea armelor. Li s-a răspuns cu foc de armă. A intervenit armata, care a împrăștiat mulțimea și a confiscat de la Garda Națională puștile și două arme automate.

Oamenii au luat cu asalt apartamentul avocatului Victor Hotăran, sub pretextul că s-ar fi tras de acolo. În realitate, se pare că maghiarii s-au răzbunat pentru comportamentul anti-maghiar al tatălui lui Hotăran, de la Șiria, „considerat abuziv chiar și de către români” (notarea ziarului Aradi Közlöny). Ancheta poliției a stabilit că nu s-a tras din casă spre stradă, ci din stradă spre casă, iar praful din tencuială i-a făcut pe insurgenți să creadă că este praf de pușcă. De pe casa unui oarecare Ispravnic s-a încercat îndepărtarea drapelului românesc.

Geamurile casei lui Ștefan Cicio Pop au fost sparte, mulțimea de maghiari a protestat în fața casei. Ziarul maghiar nu amintește despre focuri de armă care ar fi fost trase acolo.

Potrivit bilanțului oficial din ziua turbulențelor, au fost trei morți și 12 răniți, cu mențiunea că a patra persoană a decedat mai târziu.

La ora 13, patrule comune ale poliției și armatei au pornit în tot centrul orașului și mai târziu în cartiere. Primarul a dispus starea de necesitate, ca după ora 18 nimeni să nu mai poată fi prezent pe stradă, nici măcar cu permis special. La ora 16 au fost afișate afișe care anunțau această măsură. Toate localurile publice au fost închise la ora 18. Porțile caselor s-au închis la aceeași oră, iar armata a reveni în Cetate. Menținerea ordinii a rămas pe seama poliției.

Iată, așadar, punctul de vedere al ziarului maghiar, pe care trebuie să îl cântărim cu rezerva unui subiectivism specific unei publicații militante. Totuși, remarcăm caracterul obiectiv al relatării care nu încearcă să stabilească vinovați sau să cosmetizeze situația, reflectând și punctul de vedere al organizatorilor români ai demonstrației din fața Hotelului Crucea Albă (Iustin Marșieu și Ioan Moldovan, vicepreședintele Băncii Victoria) și cel al autorităților maghiare.

 

Apelul arădean la militarii francezi din armata de ocupație

 

Ziarul Aradi Közlöny, apropiat al conducerii administrative a Aradului, pubica pe prima pagină, în 31 decembrie, un apel bilingv, maghiar și francez (o coloană în limba maghiară, o coloană în limba franceză) către ofițerii armatei de ocupație. Notăm faptul că Aradi Kozlony era publicația comunității maghiare din Arad, cel mai puternic, răspândit și influent ziar local arădean, militant activ pentru drepturile maghiarilor și integritatea statului maghiar.

Mesajul este într-o notă evidentă de conciliere, o declarație scrisă nu doar a conducerii ziarului, ci a administrației orașului în raport cu armata de ocupație. Citim printre rândurile sale un apel la ofițerii francezi, o teamă de viitor, de răzbunarea cuceritorilor în relația cu cei cuceriți. Apelul trebuie pus în context. Aradul a luptat până în urmă cu o lună și jumătate împotriva Antantei din care făceau parte francezii, iar Cetatea Aradului a fost încă de pe vremea războaielor napoleonene închisoare pentru francezii care au înfruntat Imperiul Habsburgic.

Iată, așadar, că îngrijorarea vădită a comunității arădene era justificată. Cu atât mai mult a comunității maghiare, care putea fi considerată ostilă intereselor franceze.

În această notă putem interpreta apelul ziarului Aradi Közlöny nu numai ca o capitulare, ci ca un apel la milă și compasiune, un manifest de supușenie față de puterea care avea drept de viață și de moarte în Aradul tulburat al acelei perioade.

„Francezi,

Până când soldățeii de plumb ai literelor tipărite ale ziarului nostru vor saluta cu respect cititorul, se va fi împlinit ceea ce prevedeam cu mare strângere de inimă: Aradul devine oraș ocupat!

De ce am nega? Luăm asta la cunoștință cu durere de suflet. Sufletul nostru tânjind după libertate se gândește doar la cătușele acestei constrângeri, și avem nevoie de timp să ne dezmeticim și să realizăm faptul că cei care vin sunt francezi.

Sunt francezi, iar obrazul nostru trist se înveselește.

Sunt francezi, iar inima noastră tristă se umple de căldură!

Durerea noastră se ostoiește și repetăm de o sută de ori: vin francezii, vin francezii, francezii!

Ce pericol ne-ar putea paște cu această ocupație? Doar vin la noi fiii acelei națiuni care știe aprecia cel mai bine libertatea. Poate veni la noi ca asupritor acela care are ca patrie căminul bogat al drepturilor omului? Și poate fi adversarul nostru națiunea pe care noi nu am socotit-o adversară nici în cele mai sângeroase zile ale războiului mondial?

Și în aceste zile întunecate trebuie să ne înțeleagă. Ei sunt vitejii culturii franceze, iar sufletul lor e plin de umanismul culturii lor milenare. Știu la fel de bine ca noi că războiul s-a încheiat, iar arma nu mai este de acum ucigașa vieții scumpe a omului. Poate fi doar instrumentul menținerii ordinii și poate urâți mâna umană creată pentru muncă doar atât vreme cât societatea trebuie protejată de anarhia distructivă.

Francesi vin să mențină ordinea. Nu vor avea o sarcină dificilă.

Nici noi înșine nu ne dorim altceva decât ordine, liniște, pace!

Credem că acestea ni le aduc francezii.

Știm că sunt echidistanți și obiectivi. Și în acțiunile lor vor folosi pentru toți, indiferent de naționalitate, aceeași unitate de măsură.

Ce motive am avea, așadar, să ne temem de ocupația franceză? Să vină să ne cunoască! Suntem convinși că vor fi martorii oculari ai dreptății noastre.

Să îi primească pe pământul Aradului cel mai sincer salut al maghiarilor arădeni. Să primească manifestările sincere de simpatie față de națiunea franceză, cu care poporul maghiar onorează prin ei întreaga națiune glorioasă franceză”!

 

(Andrei Ando)

  

0 0

Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, continuă prezentarea pierderilor suferite de comunele din județ, în situația în care guvernul nu va acorda surse compensatorii pentru administrațiile locale, după 1 ianuarie 2018. „Anul 2018 va fi anul sărăciei, dacă intră în vigoarea prevederile proiectului actual de buget! Zeci de comune vor fi în faliment, cele mai importante proiecte ale județului riscă să se blocheze! Județul Arad va pierde în total peste 35 de milioane de euro. Ce este important de știut este că fiecare arădean, fiecare localitate pierde, pentru că nu vor mai fi bani nici pentru investiții și nici pentru serviciile curente. Până și cea mai mică localitate pierde sume considerabile, iar unele comune vor rămâne fără fonduri consistente, de nivelul sutelor de mii de euro, din care puteau construi școli sau grădinițe noi sau ar fi putut repara toate trotuarele din localitate”, a declarat președintele Consiliului Județean.

Iustin Cionca prezintă pierderile unor comune, urmând ca mâine să finalizăm lista aceasta și să prezentăm, punctual, care proiecte sunt puse în pericol de „revoluția fiscală” a Guvernului!

● FELNAC: 137.000 euro
● FRUMUŞENI: 130.000 euro
● GHIOROC: 234.000 euro
● GRĂNICERI: 129.000 euro
● GURAHONŢ: 202.000 euro
● HĂLMAGIU: 109.000 euro
● HĂLMĂGEL: 47.000 euro
● HĂŞMAŞ: 57.000 euro
● IGNEŞTI: 34.000 euro
● IRATOŞU: 123.000 euro
● LIVADA: 150.000 euro
● MACEA: 247.000 euro
● MIŞCA: 147.000 euro
● MONEASA: 44.000 euro
● OLARI: 75.000 euro
● PĂULIŞ: 151.000 euro
● PEREGU MARE: 87.000 euro
● PETRIŞ: 72.000 euro
● PILU: 86.000 euro
● PLEŞCUŢA: 51.000 euro
● SĂVÂRŞIN: 131.000 euro
● SECUSIGIU: 222.000 euro
● SELEUŞ: 121.000 euro
● SEMLAC: 170.000 euro
● SINTEA MARE: 152.000 euro
● SOCODOR: 175.000 euro

0 0

Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, şi vicepreşedintele Consiliului, Sergiu Bîlcea, au primit astăzi, 11.12.2017, vizita ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord în România, Excelența Sa Paul Brummell. La întâlnirea au participat şi dr. Andrei Ando, directorul Direcţiei Comunicare şi Strategii şi doamna Consuela Pop, şef serviciu Relaţii Externe.

Iustin Cionca i-a prezentat înaltului oaspete oportunităţile de care beneficiază Aradul din punct de vedere economic şi a vorbit despre legăturile dintre Arad şi spaţiul britanic, inclusiv cele 45 de companii britanice din judeţul nostru. Iustin Cionca a discutat şi despre măsurile fiscale impuse de guvernul României subliniind efectele negative pe care le au la nivelul administraţiei judeţene şi locale şi a solicitat parteneriate în domeniul sănătăţii publice şi al culturii.

La rândul său, vicepreşedintele Sergiu Bîlcea a ţinut să îl felicite pe înaltul demnitar pentru implicarea în proiecte importante pentru România. Vizita Excelenţei sale Paul Brummel ne onorează, arată importanţa Aradului în economia şi societatea românească. I-am prezentat domnului ambasador strategia noastră de dezvoltare şi oportunităţile de investiţii în judeţul nostru. Îi mulţumim Excelenţei Sale pentru asumarea, alături de alţi parteneri occidentali, a rolului de garant al democraţiei şi al statului de drept în România, în ultima perioadă. Alături de toate ambasadele occidentale, împărtăşim îngrijorarea cu privire la deciziile politice care ameninţă libertatea justiţiei şi de unele măsuri economice care pot bulversa economia. Reamintesc că vizita ambasadorului Marii Britanii şi Irlandei de Nord vine la scurt timp după vizita la Arad a ambasadorului SUA, Excelenţa Sa Hans Klemm. Este vorba despre ambasadele unor ţări care susţin parcursul democratic al României şi care au adus investiţii importante în economia românească şi în economia Aradului”, a spus Sergiu Bîlcea.

Sergiu Bîlcea a subliniat că Aradul este partener al Timişoarei în proiectul Capitală Culturală Europeană 2021 şi dezvoltă un parteneriat şi cu Novi Sad.Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord în România, Excelența Sa, Paul Brummell, a subliniat că aceste demersuri de colaborare sunt binevenite, în contextul în care se discută de conceptul de Capitală Culturală Europeană într-un sens mai larg, ideea fiind aceea de a face lucruri care să dureze şi să schimbe percepţii.

Excelenţa Sa s-a interesat de oportunităţile pe care le oferă Aeroportul Internaţional Arad şi s-a declarat foarte preocupat de diseminarea limbii şi culturii engleze în această zonă de ţară. Având în vedere invitaţia formulată de preşedintele Consiliului Judeţean, domnul ambasador a promis că va participa anul viitor la Gala Diplomaţiei, organizată la Arad.

STAY CONNECTED

%d blogeri au apreciat: