Home Authors Posts by Redacția Vestic

Redacția Vestic

270 POSTS 0 COMMENTS

0 35

Pădurea Ceala este locul preferat de picnic al arădenilor, dar fiind parte din Parcul Natural Lunca Mureșului, administratorii vor să fie păstrată curățenia, iar pentru aceasta au fost instalate camere video cu ajutorul cărora să fie descoperiţi cei care iau masa în pădure şi lasă în urma lor gunoaie, Poliţia Locală Arad identificând deja mai multe persoane care vor fi sancţionate.

Chiar înainte de deschiderea sezonului estival, au existat persoane care au cumpărat mâncare de la fast-food, au venit să mănânce în pădure şi au lăsat gunoaiele în urma lor. Aceştia, doi bărbaţi şi două femei, au fost suprinşi de camerele video, iar conducerea Parcului a sesizat poliţia pentru a-i amenda.

„În Pădurea Ceala vin foarte mulţi vizitatori, mai ales în sezonul estival. Din păcate, unii dintre ei lasă în urma lor destul de multe gunoaie şi noi am fost nevoiţi să amplasăm camere de luat vederi. (…) Este destul de supărător să vii la pădure pentru relaxare şi să vezi gunoaie pe marginea drumului sau lângă locurile de picnic amenajate de către administraţia Parcului. Trebuie neaparat să scăpăm de problema asta şi credem că amplasarea de camere de supraveghere reprezintă soluţia cea mai bună”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, directorul Parcului Natural Lunca Mureşului, Paul Hac.

Deocamdată, au fost amplasate două camere video, dar conducerea Parcului doreşte să obţină fonduri europene pentru a extinde sistemul în toată pădurea în urma unei investiţii de circa 30.000 euro.

În pădure există amenajate, de către administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, şase locuri de picnic cu grătare şi locuri pentru aruncat deşeurile.

„Îi rugăm pe cei care vin în pădure să respecte indicatoarele amplasate de către administraţia Parcului, respectiv să nu depoziteze deşeuri la întâmplare şi să nu facă vetre de foc la întâmplare pentru că amenzile sunt foarte mari. Să sperăm că nu va fi cazul, dar dacă va fi, se vor aplica sancţiuni. Pentru vizitatorii care nu vor prinde un loc la grătare zidite de noi, se pot folosi în continuare grătarle pe picior cu ladă, care să nu necesite amplasarea focului pe sol şi bineînţeles că jarul rezultat trebuie luat, dus şi îndepărat din pădure, pentru că dacă lăsăm jarul şi cenuşa pe sol nu e în regulă. În felul acesta toată lumea va avea timp plăcut la pădure, fără sancţiuni”, a mai declarat Hac.

În pădurea Ceala patrulează, în minivacanţa de 1 mai, echipe mixte formate din jandarmi din Arad şi rangerii Parcului, iar amenzile pentru gunoaie sau focuri făcute direct pe pământ ajung la câteva mii de lei.

0 27

Polițiștii lugojeni au efectuat 4 percheziții pe raza municipiului, la domiciliile unor persoane bănuite de distrugere, tulburarea ordinii și liniștii publice, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor și uz de armă fără drept. 35 de persoane au fost conduse la sediul poliției pentru audieri.
În această dimineață, polițiștii municipiului Lugoj, în baza autorizațiilor emise de Judecătoria Lugoj, au efectuat 4 percheziții, pe raza municipiului, la locuințele unor persoane bănuite de distrugere, tulburarea ordinii și liniștii publice, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor și uz de armă fără drept.

Acțiunea a vizat probarea și documentarea activității iinfracționale a mai multor persoane aflate într-o stare conflictuală.

În urma perchezițiilor, au fost descoperite și ridicate în vederea continuării cercetărilor 19 arme albe (8 săbii, 7 cuțite și 4 topoare), 22 de sticle incendiare, un pistol și 13 cartușe.

35 de persoane, cu vârste între 16 și 60 de ani, au fost conduse la sediul Poliției Municipiului Lugoj pentru audieri, față de acestea urmând a fi dispuse măsuri legale.

La activități au participat și luptătorii Serviciului pentru Acțiuni Speciale, jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile ,,Glad Voievod” Timișoara și din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Timiș.

Polițiștii continuă cercetările, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, în vederea documentării întregii activități infracționale a celor în cauză.

0 30

Iată cum a fost de s-a făcut că-l sărbătorim pe Întâi de Mai (Ziua Muncii – astăzi, Ziua Internaţională a Celor ce Muncesc – până în 1989).

La anul 1886, la Chicago, a avut loc o grevă generală la care au participat peste 350.000 de muncitori, care revendicau reducerea zilei de lucru la 8 ore. Autorităţile au intervenit în forţă şi s-a lăsat cu sânge.

În acelaşi an, dar la New York, a fost inaugurată Statuia Libertăţii, un cadou al Franţei pentru America.

Scheletul metalic al statuii a fost proiectat de Gustave Eiffel. Aşadar, la 1886, a avut loc un schimb transoceanic şi transcontinental. America a exportat în Europa „lupta de clasă” iar Europa a exportat peste Atlantic cel mai cunoscut simbol al libertăţii. Nici până în ziua de astăzi nu se știe cine (și ce) a avut de câștigat de pe urma acestui troc.

Primul 1 Mai european a fost sărbătorit la anul 1889, la Budapesta (au participat circa 60.000 de muncitori). După numai un an (1890), la Bucureşti a fost organizată prima manifestaţie de 1 Mai. În 1893, tot la Bucureşti, a luat naştere şi primul partid politic al muncitorilor, Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România. În 1891, manifestaţii de 1 Mai, care s-au lăsat cu victime, au fost organizate şi în Franţa şi în Rusia Ţaristă. Au urmat: Serbia (1893) şi Grecia (1894). Peste timp, scribii personali ai lui Nicolae Ceauşescu au politizat și ajustat ziua festivă şi-l plasează pe cetăţeanul cu pricina în capul organizării „primei” demonstraţii muncitoreşti autohtone (1939, conform lor) de 1 Mai, la Bucureşti.

Cam asta este povestea (adevărată) a primei zile de mai. Restul este muştar cu mici şi bere…

P.S. 1

Pe la anul 1880, Ciprian Porumbescu (1853-1883) a compus un cântec despre primăvară, căruia i-a scris şi versurile. Melodia a rezistat până astăzi, dar textul original a fost înlocuit, în 1946, cu un altul, alcătuit de Maria Ranteş, despre care se spune că n-ar fi fost nici Maria, nici Ranteş, ci un pseudonim al scriitorului şi jurnalistului de stânga Alexandru Şahighian.

Pentru cei care le-au uitat, cât şi pentru cei care (spre norocul lor) nu le-au ascultat niciodată, iată versurile aplicate abuziv peste melodia lui Ciprian Porumbescu:

„Râde iarăşi primăvara/ Peste câmpuri, peste plai,/ Veselia umple ţara/ C-a venit Întâi de Mai!// Muncitorii au pornit/ Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!/ Şi ei azi sărbătoresc/ Unu Mai muncitoresc.// Înfrăţiţi azi cu ţăranii,/ Muncitorii-n joc şi cânt,/ Prăznui-vor în toţi anii/ Libertatea pe pământ.// Peste mări şi peste ţări/ Se adună pe cărări/ Lumea toată în alai// Pentru al nostru Întâi de Mai.”

O entuziasmantă interpretare corală a piesei poate fi ascultată la adresa:

P.S. 2

Au şi americanii o „Zi a Muncii” (sărbătoare federală) dar, deşi ei l-au inventat pe 1 Mai, sărbătoresc ziua cu pricina în prima zi de luni a lunii septembrie.

P.S. 3

Nu ştiu cum s-a făcut, dar niciodată, între 1944 şi 1989, Paştele (creştin-ortodox) nu a „picat” de 1 mai. Prima suprapunere a avut loc în 1994, apoi în 2005 şi în 2016. Următoarea „întâlnire” este programată abia pentru 2089…

0 32

Numirea în funcție a dr. Mircea Onel survine atât faptului că, luni, 1 mai, expiră mandatul de director medical interimar al dr. Corina Crișan, cât și faptului că vineri 28 aprilie, cu ocazia ședinței de Consiliul județean Arad dr. Corina Crișan s-a revocat din funcție.

”A fost un mandat totuși prea scurt pentru a putea implementa toate inițiativele propuse, dar suficient pentru a dobândi o experiență interesantă și necesară funcției de vicepreședinte în comisia de sănătate din cadrul Consiliului Județean Arad. În calitate de consilier județean, îmi voi concentra atenția pe ceea ce înseamnă managementul asistenței medicale la nivelul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. Vreau să le mulțumesc tuturor celor ce m-au susținut în implementarea proiectelor mele”, a declarat dr. Corina Crișan.

Precizăm că dr. Mircea Onel, medic specialist hematolog, a fost numit director medical la propunerea Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad.

Numirea este valabilă până la ocuparea prin concurs a postului sau până la revocarea unilaterală din funcţie, dar nu mai mult de o perioadă de şase luni.

0 66

Până la sfârșitul anului 2020, aici se vor putea accesa peste 50 de periodice arădene digitizate (însumând peste 400000 de pagini). Procesul de digitizare a fost inițiat în 2013 și continuă în prezent. Sunt cuprinse în acest proiect ziare și reviste locale de secol XIX, XX și XXI în limbile română, maghiară și germană.

Pentru început se pot accesa cotidienele ”Știrea” (1933 – 1944) și ”Românul” (1918), urmând ca până la sfârșitul anului să fie introdusă în sistem toată colecția ”Românul”, iar în următorii trei ani, treptat, să fie introduse toate celelalte periodice digitizate.

Menționăm faptul că ziarul ”Știrea” este partajat deja pe platforma Europeana, urmare a participării la proiectul ”LoCloud” în 2015 și sperăm ca pe viitor și celelalte resurse existente pe platforma noastră să fie partajate pe Europeană.

De asemenea, dorim ca pe viitor colecțiile prezente pe platformă să se îmbogățescă cu alte tipuri de resurse precum, fotografii, vederi, hărți, înregistrari video etc.

Legături web:

Biblioteca digitală arădeană: http://digitizare.bibliotecaarad.ro/

Ziarul Știrea pe platforma Europeana: http://www.europeana.eu/portal/en/search…

Proiectul LoCloud: http://www.bjc.ro/new/index.php?locloud

0 80

„Ridicarea gardurilor și păstrarea biletelor de intrare pentru accesul la terase a dus la scăderea interesului pentru acea zonă, cu degradarea pe care o vedem azi. Asta este un lucru cunoscut, nu are sens să mai detaliem acum. Ce putem face este să revigorăm cu adevărat zona pietonală de pe Ștrand. Iar acest lucru se poate întâmpla dacă ne implicăm”, spune consilierul local într-un comunicat de presă.

„Am propus Centrului Municipal de Cultură, în măsura în care este posibil, să organizeze în aria pietonală câteva dintre acțiunile cultural artistice, sportive și educative finanțate din bugetul local. Am identificat, din lista votată de Consiliul Local, peste 10 festivale, concerte și „zile” care pot fi organizate acolo, în următoarele 3-4 luni, cât va mai permite vremea desigur. Dar și alte spectacole, expoziții și evenimente plus manifestări culturale ale minorităților, nestabilite ca perioadă de desfășurare”,  detaliază Lupaș.

„Cred că doar în asemenea manieră, prin implicare concretă a cât mai mulți oameni și instituții, Ștrandul se poate revigora. Am dat dovadă de-a lungul timpului că acolo unde este voință există și putință . Mă gândesc că din cele peste 75 de proiecte programate de Centrul Municipal de Cultură, ce am propus eu este acceptabil, nu ar trebui să fie o problemă.”

STAY CONNECTED