Home Authors Posts by Redacția Vestic

Redacția Vestic

208 POSTS 0 COMMENTS

0 0


„PSD s-a trezit că pleacă investitorii, după ce tot el, PSD, le-a mărit taxele, i-a pedepsit că fac profit, le-a crescut prețul la gaz, energie și toate celelalte utilități, apoi a slăbit moneda națională la cel mai scăzut nivel! Și, culmea, PSD urlă, acum, că ne pleacă investitorii. Asta este o îngemănare nefericită de prostie și de ticăloșie. Noroc cu administrațiile locale, cu primăriile, Consiliile Județene, care ajută investitorii cât de mult pot. Dacă ar fi după PSD, nu ar mai rămâne nimic în țara asta!”, declară prim-vicepreședintele PNL Arad, Iustin Cionca.

La cererea investitorilor care vor să își păstreze afacerile în județul Arad, Consiliul Județean Arad a adus 13,8 milioane de euro din fonduri europene pentru modernizarea drumurilor transfrontaliere între Nădlac și Vărșand, în vederea atragerii de forță de muncă și din Ungaria, pentru zonele industriale ale Aradului. Ca răspuns, PSD a atacat și a amenințat permanent, fără discernământ, companiile multinaționale, întreținând un climat de incertitudine și punând în pericol locurile de muncă ale arădenilor. Chiar și așa, în județul Arad șomajul este de 1,4%, printre cele mai scăzute din România, ceea ce demonstrează și eficiența administrației locale și județene, care lucrează în cele mai grele condiții.

Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad


„PSD conduce România foarte prost!”

„PSD conduce România foarte prost, cu gândul doar la pușcăria de unde trebuie să scape pesediștii corupți și la banii care să îmbogățească firmele pesediste, cum este Teldrumul lui Dragnea. România nu are buget nici astăzi, pentru că Dragnea s-a dus o lună în concediu. Parlamentarii PSD trimit mesaje de amenințare către investitori și către administrațiile locale. Ministrul PSD al Educației a distrus învățământul profesional, care asigura muncitorii calificați. Procurorii care anchetează corupții pesediști puși sub acuzare de poliția politică înființată de PSD. Aceasta este imaginea pe care o creează PSD, României, și asta este atmosfera pe care unii investitori nu o mai acceptă. PSD trebuie să plece de la guvernare, altfel distruge definitiv țara, și trebuie să răspundă pentru răul făcut”, a declarat Iustin Cionca.

0 0

Forumul European de tapiserie Copenhaga (Danemarca) și Filiala din Arad a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din România vă invită la vernisajul Trienalei Internaționale de Tapiserie Europeană ARTAPESTRY. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 16 februarie, ora 16, la Galeria Națională Delta a UAP Arad, str. Mihai Eminescu, nr. 2. Expoziția va fi deschisă în perioada 16 februarie-31 martie.

0 0

Un certificat de adopţie a unui urs este cadoul inedit propus de reprezentanţii Sanctuarului din Zărneşti, care, din banii adunaţi în acest fel, au grijă de cei 100 de urşi aflaţi în grijă. Metoda a prins la tineri, mai ales la iubitorii de animale.

Libearty – Bear Sanctuary din Zărneşti, judeţul Braşov, a propus un cadou special pentru Valentine’s Day. Îndrăgostiţii pot cumpăra persoanei iubite, un certificat de adopţie pentru un urs virtual, iar banii vor fi folosiţi pentru întreţinerea celor 100 de urşi aflaţi în prezent în sanctuary.

Ursulețul Bridgidette, în vara anului 2018. Și-a primit numele după celebra actriță Brigitte Bardot



„De Valentine’s oferă-i un… URS virtual! Arată-ţi iubirea printr-un gest caritabil! Ajuţi şi ursul, ai şi cadoul perfect, numai bun de dăruit în ziua iubirii: un certificate special Valentine’s”, au scris cei de la Libearty – Bear Sanctuary, pe pagina de Facebook.

Practic, reprezentanţii sanctuarului, unde sunt îngrijiţi 100 de urşi, oferă un certificat de adopţie virtual. Paula Ciotlos, reprezentant al sanctuarului, a declarat că această ofertă de Valentine’s Day a prins deja în rândul iubitorilor de animale.

„Este un certificat general, nu pentru un urs anume. Nu e prima dată când organizăm aşa ceva, dar anul acesta a avut un impact mai mare”, a declarat Ciotlos.

Certificatul de adopţie este trimis în formă electronică, pe mail şi costă 140 de lei. Banii vor fi folosiţi pentru întreţinerea celor 100 de urşi care sunt acum în sanctuarul de la Zărneşti.

„Este mai ieftin decât certificatul de adopţie anuală pe care o avem noi şi care costă 60 de euro. Dar la adopţia anuală, cei interesaţi pot alege şi ce urs adoptă. Cei mai căutaţi sunt urşii Jean şi Brigidette”, a mai spus Ciotlos.

De asemenea, iubitorii de animale pot cumpăra, tot cu 140 de lei, de Ziua Îndrăgostiţilor, un certificate de adopţie pentru un căţel de la Adăpostul Victory.

0 0

„Oricât ar fi de supărat PSD, Consiliul Județean tot va moderniza drumul Arad-Șiria!” – a declarat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă la Consiliul Județean Arad, președintele Iustin Cionca.


 Blocajul a fost determinat de presiuni politice ale PSD

Acesta a dorit să clarifice toate amănuntele legate de situația drumului județean Arad-Horia-Șiria-Galșa-Mâsca-Pîncota-Măderat-Târnova-Șilindia-Luguzău-Cuied-Buteni, un subiect intens discutat în spațiul public. Iustin Cionca a fost tranșant, arătând exact situația creată: „Încep cu deznodământul. Guvernul PSD a blocat lucrările pe acest drum timp de șase luni. Proiectul a fost deblocat, în urma întâlnirilor cetățenești pe care le-am organizat și a insistențelor noastre repetate la Agenția Națională de Achiziții Publice. Am convingerea că blocajul a fost determinat de presiuni politice ale PSD asupra Agenției Naționale de Achiziții Publice. Este singurul nostru proiect blocat șase luni la ANAP! Asta în condițiile în care drumul este distrus, iar noi am adus fonduri europene, 124 de milioane de lei pentru modernizarea sa. Controlul politic al PSD asupra ANAP ni s-a confirmat ieri, atunci când un deputat PSD a făcut publică o parte din corespondența noastră strict confidențială cu ANAP, primind informațiile secrete chiar din interiorul ANAP. Noi vom acționa în judecată respectivul deputat, pentru că este vorba aici despre o violare a corespondenței și divulgare de date confidențiale. Sper că astfel vom contribui ca funcționarii din instituțiile statului să nu mai fie supuși presiunilor politice, iar aceste instituții să nu funcționeze ca niște feude ale PSD. Timp de câteva  luni de zile, noi am avut o corespondență permanentă cu ANAP. Ni s-a respins proiectul inexplicabil, de trei ori, de parcă instituțiile statului ar avea interesul să protejeze constructorii privați și nu administrația locală, în cazul nostru, Consiliul Județean. Și deși am fost atacați, uneori într-o manieră jignitoare, din cauza stării drumului Arad-Șiria, unde Guvernul, prin ANAP, bloca licitația pentru începerea lucrării, noi am respectat regulile de confidențialitate și nu am făcut publice motivările – din punctul meu de vedere – injuste, care ne blocau”, a explicat Iustin Cionca.

Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 28 martie, la ora 15

În ce privește proiectul în sine, el a fost publicat ieri în Jurnalul European, pentru că datorită valorii sale ridicate, se organizează o licitație europeană. „Eu mi-aș dori să câștige o firmă puternică, nu una de apartament. O firmă care are capacitatea să realizeze o lucrare de calitate. Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 28 martie, la ora 15. Înțeleg supărarea oamenilor, sunt alături de arădeni, dar, așa cum le-am spus și la întâlnirile cetățenești, mi-aș fi dorit ca parlamentarii puterii să fie partenerii noștri în rezolvarea acestei probleme a județului Arad. Ei au ales să fie adversarii noștri și implicit adversarii arădenilor. În schimb, au mințit, ne-au murdărit, au încercat să susțină că din cauza Consiliului Județean arată astfel drumul Arad-Șiria”, a completat președintele Consiliului Județean Arad.

0 0

Cu o investiție de aprox. 1,5 milioane de euro, Consiliul Județean a adus 10,1 milioane de euro din fonduri europene și guvernamentale.


Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, și Sergiu Bîlcea, vicepreședintele Consiliului Județean Arad, au prezentat astăzi detalii privind proiectul de modernizare a drumurilor județene transfrontaliere. Consiliul Județean Arad a aprobat astăzi cofinanțarea proiectului. Tronsonul care va fi modernizat este de 32,5 km, pe traseul Curtici-Sânmartin-Socodor-Nădab.


„Am insistat foarte mult pentru acest proiect

Prin construirea șoselei de centură a orașului Curtici și a tronsonului Socodor-Nădab, se va scoate traficul de tranzit din Curtici și Chișineu Criș (parțial, pe relația Vărșand-Arad). Centura orașului Curtici va fi finanțată de Primăria orașului Curtici, pe o lungime de 7,3 km. „Am insistat foarte mult pentru acest proiect, care creează un culoar paralel cu Drumul Național 7 și degrevează de trafic unul dintre cele mai circulate drumuri din vestul României. Consiliul Județean Arad a câștigat, cu acest proiect, întregul buget alocat regiunii de vest a României pentru modernizarea drumurilor transfrontaliere”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

Lucrările la rețeaua de drumuri transfrontaliere au început pe tronsonul Nădlac-Pereg, modernizat în toamna anului 2018.

„Unim Nădlac, Pecica, Curtici și Chișineu Criș

La rândul său, vicepreședintele Sergiu Bîlcea a precizat: „Este un proiect ambițios, foarte important pentru vestul județului, care face parte din strategia noastră de a uni orașele din această zonă: Nădlac, Pecica, Curtici și Chișineu Criș. Finalizând aceste drumuri, vom avea o rețea de infrastructură bine pusă la punct și poate vom convinge guvernul României să deschidă și alte puncte permanente de trecere a frontierei pe raza județului Arad”.


0 0

La presiunile arădenilor și ale Consiliului Județean, după șase luni pierdute, Guvernul a deblocat astăzi lucrările la drumul județean Arad-Șiria-Pâncota-Buteni. Puteam lucra acolo de o jumătate de an, dar probabil mesajul Guvernului către arădenii care și-au rupt mașinile pe acel drum este: „mai bine mai târziu decât niciodată”. Drumul va fi modernizat printr-o investiție de 124 de milioane de lei, bani accesați din fonduri europene de Consiliul Județean Arad!

Ca urmare a insistențelor Consiliului Județean Arad, a președintelui Iustin Cionca și a vicepreședintelui Sergiu Bîlcea, la București a fost deblocată procedura pentru lucrările de modernizare a drumului județean Arad – Șiria – Pâncota – Buteni.

Având în vedere valoarea lucrării (vă reamintim că 104 milioane lei + TVA a obținut Consiliul Județean Arad din fonduri europene pentru acest tronson de drum) se organizează o licitație europeană la care pot participa toți operatorii economici interesați din Uniunea Europeană. Deschiderea ofertelor se va face în data de 28.03.2019, la ora 15.00.

Aflat la București, președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca a declarat: „Șase luni de zile a blocat Guvernul modernizarea drumului Arad – Șiria – Pâncota – Buteni. Astăzi puteam deja lucra acolo, dar Guvernul a considerat că arădenii trebuie să circule printre gropi! Mă bucur că în cele din urmă insistența Consiliului Județean Arad, dezbaterile publice cu cetățenii afectați de starea drumului și profesionalismul celor care au realizat documentația pentru finanțarea din fonduri europene a acestei lucrări au dat rezultate. Este un succes al arădenilor în lupta cu instituțiile de la București, instituții care din păcate am constatat că nu sunt partenerii administrației arădene în dezvoltarea județului nostru!”

La revenirea de la București, președintele Consiliului Județean Arad va susține miercuri, de la ora 12, o conferință de presă pe acest subiect.

0 0

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, face precizări cu privire la declarațiile de astăzi ale deputatului PSD Florin Tripa, referitoare la pretinse „șmecherii” pe drumul județean Arad-Șiria.

Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad precizează faptul că pentru modernizarea drumului Arad-Șiria-Pâncota-Buteni Consiliul Județean a adus fonduri europene, 124 de milioane de lei, dar documentația este blocată de Guvern. În loc să ajute la deblocarea situației, parlamentarii PSD dezinformează arădenii și se străduiesc să politizeze această problemă locală: „PSD a descoperit ce „șmecherie” am vrut să facem pe drumul Arad-Șiria: am cerut garanție de 7 ani, să țină mult și bine! Am insistat ca lucrarea să nu fie atribuită unei firme de apartament, ci unui constructor care a demonstrat că are experiență în domeniu și se pricepe! Și nu în ultimul rând, am solicitat să se muncească și noaptea, ca șantierul să se încheie cât mai repede.

Obișnuiți cu „modelul Teldrum”, din Teleormanul lui Liviu Dragnea, pesediștii spun că suntem incompetenți pentru că respectăm banii arădenilor. Eu zic că pesediștii nu își bat joc numai de arădeni, ci și de ei înșiși, cu astfel de declarații.

Iar pentru că deputatul Tripa, care a votat ca arădenilor să li se confiște 45 de milioane de euro, tot stă degeaba în Parlament și votează împotriva arădenilor, îi transmit articolele de lege pe care nu le cunoaște, dar le comentează, din legea care reglementează achizițiile publice. Poate înțelege, mai greu, mai târziu, dar poate înțelege, ce înseamnă o achiziție publică în condițiile legii. Precizez că este o lege proastă și am solicitat de nenumărate ori parlamentarilor PSD să o schimbe, dar nu au fost în stare. În schimb, bombardează arădenii cu declarații de presă inutile, din care să pară că sunt preocupați de situația Aradului, deși în realitate sunt preocupați doar să care tava lui Liviu Dragnea, Vâlcov și Dăncilă. Iată ce spune legea proastă, nr. 98/2016, pe care PSD nu vrea să o corecteze:

„ART. 178

(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziţiei cerinţe privind capacitatea tehnică şi profesională care sunt necesare şi adecvate pentru a se asigura că operatorii economici deţin resursele umane şi tehnice şi experienţa necesare pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător. (O PREVEDERE LEGALĂ IGNORATĂ DE PSD, AȘA CUM ESTE PSD OBIȘNUIT SĂ IGNORE LEGEA, DE OBICEI!)

ART. 179

Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente:

a) o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, însoţită de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă; (DECI LEGEA CERE EXPERIENȚĂ ÎN DOMENIU, IAR RESPECTAREA LEGII ESTE ȘMECHERIE DOAR LA PSD!)

ART. 187

(3^1) Autoritatea contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1).

(4) În sensul alin. (3) lit. c) şi d), cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.

(5) Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele:

a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia;

b) organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului;

c) serviciile postvânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare.

(6) În sensul alin. (3) lit. c), criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ include de regulă un element de preţ sau de cost; în situaţia în care autoritatea contractantă iniţiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei.

(7) În sensul alin. (3) lit. b), costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând factori precum calcularea costurilor pe ciclul de viaţă.

(8) Autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul:

a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat;

b) contractelor de achiziţie publică/acorduri-cadru de proiectare şi execuţie sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene

0 0

Iustin Cionca: „Eu am refuzat și refuz să fac blat cu cei care pun piedică investițiilor în Arad. Nu îi mângâi pe cap și mă bat să putem realiza investițiile în Arad”


Întâlnire cetățenească, la Horia, joi seara

Conducerea Consiliului Județean Arad și Primăria Vladimirescu a invitat cetățenii din Horia și din Șiria la dezbaterea situația drumului Arad-Șiria-Pâncota-Buteni. Consiliul Județean a fost reprezentat de președintele Iustin Cionca și vicepreședintele Sergiu Bîlcea, consilierii județeni Răzvan Cadar, Garofița Popa și Ioan Plaveți, administratorul public Gheorghe Stoian și toți directorii instituției. La Horia, primăria Vladimirescu a fost reprezentată de primarul Ioan Crișan și viceprimarul Mihai Mag. La Șiria, primăria a fost reprezentată de primarul Valentin Bot. La întâlniri au participat în total aprox. două sute de locuitori din Horia și Șiria. Iată ce au declarat Iustin Cionca și Sergiu Bîlcea:

Sergiu Bîlcea, vicepreședintele Consiliului Județean Arad, sintetizează lucrările la care încep lucrările anul acesta, pe drumurile județene din Arad

„Am adus 805 milioane de lei pentru modernizarea drumurilor județene!”

Sergiu Bîlcea: Vă propunem două planuri de discuție. În primul, vă fac o prezentare generală despre ce ne propunem să facem în județ, iar dl președinte Cionca vă va vorbi despre drumul Arad-Șiria. Prioritatea noastră este infrastructura, pentru că în 2016 am preluat o infrastructură cu probleme. În total avem în județul Arad 466 km de drumuri naționale, 1190 km drumuri județene. Cel mai important coridor, „drumul de încredere”, este Arad-Șiria-Pâncota-Buteni, pe care trebuie neapărat să îl modernizăm. Are 61,2 km și am adus 124,7 milioane de lei (cu TVA inclus) din fonduri europene pentru el. Sântana-Pâncota l-am finalizat în 2017. Pe Sintea Mare-Șepreuș, 14,2 km, vom demara lucrările luna viitoare. Gurahonț-Dieci-Buteni nu a văzut niciodată asfalt, Guvernul României a refuzat să îl finanțeze prin programul Național de Dezvoltare Locală, dar noi am identificat o soluție de modernizare chiar dacă Guvernul le refuză locuitorilor din zonă un drum civilizat. Lucrările la Bârsa-Moneasa-limită de județ Bihor, 28 km vor începe în luna mai. Pe Nădab-Seleuș, 21,13 km vom începe în aprilie. Sântana-Sintea Mică este în licitație în acest moment, în toamnă vom începe lucrările. Pe Sânmartin-Șimand-Caporal-Alexa suntem în licitație. Pe Pâncota-Seleuș suntem în lucru, în această vară vom încheia lucrările; aici insist asupra faptului că este vorba de un șantier, lucrarea nu a fost finalizată și am turnat un covor de asfalt peste terasamentul de piatră, ca pe drum să se poată circula și iarna. Pe Tauț-Târnova, 9 km, putem în vară să începem să lucrăm. Pe Mișca-Apateu vom avea o licitație în perioada următoare. Investim 400 de milioane de lei numai în drumurile județene în lotul I, drumurile pe care le-am enumerat. Mai avem un alt lot de drumuri transfrontaliere, Nădlac-Pereg-Turnu-Pecica-Dorobanți-Macea-Curtici-Sânmartin, unde vom începe lucrările. Pe Nădlac-Pereg deja am încheiat lucrările, pe Turnu-Pecica începem în două luni, pe Macea-Dorobanți vom finaliza în vară, Curtici-Macea-Sânmartin intră în licitație în perioada următoare, centura Curtici se va realiza tot în acest proiect, Socodor-Nădab va rezolva și problema centurii Chișineului, Șofronea-Zimand Cuz are licitația validată. Pe acest lot investim 116 milioane de lei în drumurile județene. Al treilea lot este legătura cu județul Timiș: Sâmpetru German-Gelu, care face legătura cu zonele industriale din Sânnicolau, Neudorf-limită de județ Timiș se finalizează în vară, pe Lipova-Șiștarovăț-Cuveșdia așteptăm semnarea contractului european de finanțare, Zăbalț-limită de județ Timiș – pe acest lot investim 74 de milioane de lei. Din punctul meu de vedere, după Arad-Șiria-Pâncota-Buteni, care este un drum circulat, proiectul cel mai mare pentru Arad este centura de Sud-Est, închiderea inelului de centură în zona Vladimirescu. Studiul de fezabilitate este deja gata, inclusiv traseul este stabilit. Acest tronson va cuprinde un pod peste Mureș de 1,3 km, un pasaj peste calea ferată de 600 metri. Tot în zona Vadimirescu rezolvăm și drumul prin combinat, de 3,5 km. Valoarea acestui lot este de 217 milioane de lei. Deci un total de 805 milioane de lei pentru drumurile județene, din care 561 de milioane de lei i-am adus din fonduri europene, 113 milioane de lei fonduri de la Guvern (și asta doar pe două drumuri, și ele cu semnul întrebării, pentru că așa înțelege Guvernul să respecte arădenii), iar Consiliul Județean vine cu 130 de milioane de lei înspre drumurile județene. Nu s-a mai întâmplat niciodată să avem, la Consiliul Județean, atâtea proiecte pentru modernizarea drumurilor județene, și să deschidem atât de multe lucrări. Îmi doresc ca și firmele să aibă capacitatea să realizeze lucrări de calitate!

Întâlnire cetățenească la Șiria, pe același subiect al drumului județean a cărui modernizare o blochează Guvernul României

„De două ori am adus finanțare pentru Arad-Șiria. O dată Guvernul ne-a luat banii înapoi, iar acum blochează proiectul pentru care am adus fonduri europene!”

Iustin Cionca: Vă mulțumesc că v-ați făcut timp să vă întâlniți cu noi. Știu cât de greu vă este să vă întâlniți cu oameni de la care aveți așteptări în fiecare zi. Gândiți-vă că în acești ultimi doi ani s-a muncit foarte mult în Consiliul Județean pentru finanțarea investițiilor Aradului prin proiecte europene. Noi v-am prezentat doar investițiile în drumuri, dar avem proiecte și pentru spital, și pentru Compania de Apă. Dar eu mă voi referi doar la drumul Arad-Șiria. Drumul acesta este pentru mine prioritar. Cu el am început mandatul, dar el este mult rămas în urmă față de altele, care sunt deja în fază mult mai avansată. În anul 2011 Consiliul Județean a obținut finanțare pentru acest drum printr-un program național de dezvoltare a infrastructurii. Cel care a câștigat licitația organizată de minister, a fost arestat. Iar ministerul a reziliat contractul de modernizare a drumului Arad-Șiria. După doi ani de zile în care nici măcar nu a astupat gropile care au apărut în asfalt, ministerul a „rezolvat” problema, ne-a pus drumul în brațe. Timp de doi ani, acest drum fiind al ministerului, nici reparații nu am putut face la el, și atunci s-a distrus cel mai mult. În anul 2015, conducerea Consiliului Județean de atunci a întocmit o documentație pentru a obține finanțare europeană pentru Arad-Șiria. În anul 2016 a fost depusă cererea de finanțare din fonduri europene, de data aceasta pentru drumul Arad-Șiria-Pâncota-Buteni. Primul contract de finanțare din fonduri europene semnat pe regiunea de vest și al doilea din România, a fost acest proiect. Culmea este că mai târziu am semnat un contract pe Sânpetru German, care astăzi este într-un stadiu mult mai avansat decât cel pe Arad-Șiria, pe care ni-l întârzie Bucureștiul.

„Bucureștiul nu vrea să facem drumul ăsta pentru că este cel mai important din județul Arad și astfel vă descurajează să mai mergeți la vot, pentru că arădenii oricum nu votează cu PSD.”

În 28 mai 2017 am semnat contractul pentru finanțarea drumului Arad-Șiria, iar în 4 octombrie 2018 Consiliul Județean a finalizat întreaga documentație și am depus-o pentru un aviz la București. De șase luni de zile așteptăm acel aviz, în loc să ne apucăm de lucru, pentru că fără acel aviz, pe care trebuie să ni-l dea cei de la București, nu putem începe să lucrăm. Eu, ca președinte al Consiliului Județean, și domnii primari din zonă, primim zilnic injurii din această cauză. Deci nu Guvernul, care blochează lucrarea, ci noi, care am adus bani europeni pentru ea! Este o mare durere pentru noi că din cauza a ceea ce se întâmplă la București, noi nu putem moderniza acest drum atât de repede cât ne-am dori. Dvs. ascultați ce spunem noi, mâine ascultați ce spune PSD, și veți spune că niciunul nu suntem mai buni decât ceilalți. Or, nu este adevărat! Noi am muncit pentru acest proiect pe care ni-l blochează, de șase luni, Autoritatea Națională de Achiziții Publice, din subordinea Guvernului. Iar eu cred că ni-l blochează intenționat! Nu mai discut că anul trecut Guvernul ne-a tăiat 45 de milioane de euro, din care am fi putut repara toate drumurile în județ. Oamenii aceia care prin niște promisiuni mincinoase au ajuns să ne reprezinte la București trebuie să vină cu probe, să demonstreze de ce ne blochează. Legile pe care le face Parlamentul nu sunt bune. Au trecut ani de zile în care Bucureștiul ne-a păcălit. Ni se cere să lucrăm la prețul cel mai mic, iar noi am solicitat să putem pune ca și criteriu de departajare pentru constructorii care vor moderniza drumurile județene și un termen de garanție mai mare și o viteză de lucru mai mare, nu doar prețul cel mai mic. Nu mi se pare corect ca niște funcționari de la București să ne împiedice să reparăm acest drum, Arad-Șiria.

„M-am săturat să mă uit cum arădenii se trezesc la ora 6 să meargă la lucru, iar banii lor să plece să îi îmbogățească pe alții, iar noi ne certăm între noi, aici, pe sărăcia pe care Guvernul și parlamentarii ne-o lasă”

Vreau să știți un lucru: drumul acesta, din lipsa unui buget, nici măcar nu îl putem repara. Legea spune că Guvernul trebuia să ne dea bugetul anul trecut, dar nu au făcut legea, pentru că se ceartă între ei fiindcă vor să își îndestuleze clientela. Bucureștiul nu vrea să facem drumul ăsta pentru că este cel mai important din județul Arad și astfel vă descurajează să mai mergeți la vot, pentru că arădenii oricum nu votează cu PSD. V-ați pus întrebarea ce interese aș avea eu să nu vă fac drumul? Trebuie să respect aceste legi proaste, această birocrație cruntă făcută de cei care sunt la București. Nu poți să vii să îmi spui tu, ca parlamentar, care nu ești în stare să schimbi o lege proastă, tu, care votezi să se ia banii arădenilor și să fie duși în alte județe, nu poți să vii să îmi spui că nu suntem în stare să reparăm drumurile. M-am săturat să mă uit cum arădenii se trezesc la ora 6 să meargă la lucru, iar banii lor să plece să îi îmbogățească pe alții, iar noi ne certăm între noi, aici, pe sărăcia pe care Guvernul și parlamentarii ne-o lasă”.

Președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca, a declarat tranșant: „Vreau să modernizez drumul ăsta, dar nu suntem lăsați. Eu am refuzat și refuz să fac blat cu cei care pun piedică investițiilor în Arad, dezvoltării Aradului. Nu îi voi mângâia pe cap și mă voi bate să putem realiza investițiile în Arad”.

0 0


Apar primele semne bune ale programului de regenerare urbană a Aradului! În cel mai populat cartier al Aradului, Micălaca, în Zona 300, se conturează deja prima parcare etajată!

Privită cu interes (de marea majoritate a arădenilor) sau cu scepticism, regenerarea urbană reprezintă o necesitate a Aradului. Pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și dezvoltării societății, este necesară o modernizare și totodată o utilizare cât mai rațională a spațiului public, în beneficiul oamenilor.

„Regenerarea urbană înseamnă amenajarea spațiilor verzi, a trotuarelor, reabilitarea sau introducerea canalizării pluviale și, în special, reglementarea parcărilor din cartiere. Încercăm să rezolvăm, în parte, problema parcărilor în unele cartiere arădene. În Micălaca, spre exemplu, s-a început montarea structurii metalice la parcarea supraterană din zona 300 ANL”, a declarat Sergiu Bîlcea, președinte al organizației municipale a PNL Arad.

Acest proiect vizează patru cartiere ale Aradului. În total, vor fi amenajate aproximativ 7800 locuri de parcare:

– În cartierul Vlaicu vor fi 1.167 locuri de parcare amenajate la sol, la care se adaugă  43 locuri de parcare destinate persoanelor cu dizabilități;  

– În cartierul Micălaca vor fi amenajate peste 1.500 de locuri în parcări supraetajate şi alte peste 3.000 locuri de parcare la sol.

– În cartierul Alfa vor fi 1080 locuri de parcare la sol şi alte peste 300 prin parcările supraetajate;

– În cartierul Confecții se vor amenaja 569 locuri de parcare la sol.

0 0

Continuă modernizarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad!

Potrivit unei comunicări a Spitalului, pe pagina de Facebook a instituției, se montează linoleum antibacterian medical în mai multe încăperi din cadrul spitalului.

În zilele următoare se va înlocui și linoleumul medical, deteriorat, de pe holurile clădirii principale.

0 0

Prima fotografie a comunităţii penticostale din Păuliş (anul 1924). În centru Dumitru Stoiu, Pavel Budean şi Gheorghe Bradin (sursa: istoriepenticostala.wordpress.com)

Aradul, mai exact localitatea Cuvin, este locul de naștere a penticostalismului în România. „E bine să cunoaștem şi secta cea mai nouă, care s’a ivit la noi sub numirea „Penticostal”. Ea este importată din America, şi anume mai întâi în comuna Cuvin, din judeţul Arad, având de conducător pe V. Semenaşcu, cu 25 aderenţi. Secta mai are aderenţi în comuna Păuliş, din același judeţ, în frunte cu Gheorghe Bradin și Dimitrie Stoiu. Secta este compusă din persoanele retrase din organizaţiunile baptiste și din membri noi. Are legături cu un anumit Budeanu Pavel din oraşul Akron-Ohio, America. Acest Budean a tradus din limba engleză şi mărturisirea de credinţă a sectei, pe 12 pagini, în broşura ce poartă titlul: „Decretarea fundamentului adevărat”.” (Renașterea, organul oficial al Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului, Geoagiului și Clujului, 17 februarie 1924).

Cercetătoarea Lavinia Betea publica în ziarul Adevărul din București un studiu care îl confirma, la rândul său, pe emigrantul român din America Pavel Budeanu (18861958), ca fondator al penticostalismului românesc. Românul Budeanu ar fi participat chiar la fondarea cultului penticostal în Statele Unite, în California, în anul 1906. Budeanu, revenit în țară, i-ar fi întâlnit pe cuvineanul  Gheorghe Bradin și soția acestuia, Persida, care suferea de o boală grea. Persida s-a însănătoșit la scurt timp, iar asta a fost pusă de cei doi soți pe seama unei rugăciuni personale, ceea ce i-a determinat să se convertească la penticostalism, convinși că Dumnezeu face minuni și botează cu Duhul Sfânt, conform evenimentelor descrise în Faptele Apostolilor.

Prima casă penticostală de rugăciune din România se deschide la Păuliș, la 10 septembrie 1922, de către același Bradin. La sfârșitul anului 1922, adunarea penticostală din Păuliș număra circa 30 de persoane. „La 3 iunie 1923 au avut loc primele experiențe tipic penticostale ale acestui grup: 8 persoane au fost botezate cu Duhul Sfânt”, notează C. Bădiliță și O. Vereș în volumul colectiv „Biserici, secte, erezii? Dialoguri fără prejudecăți despre marile tradiții creștine” (București, Editura Vremea, 2011).

Potrivit aceleași surse: „În iunie 1922, Gheorghe Bradin s-a rugat pentru vindecarea soției sale care suferea de tuberculoză și hidropizie; ea a fost vindecată. Bradin a trimis o scrisoare la o adresă găsită în cartea de cântări . În septembrie 1922 a primit un răspuns de la Budeanu și a hotărât să deschidă prima biserică penticostală din România în Pǎuliș, ceea ce a avut loc pe 10 septembrie 1922. La sfârșitul anului 1922 această biserică avea 30 de membri. În februarie 1923 a fost fondată o noua biserică penticostală în Cuvin, lângă Pǎuliș, în casa soților Vasile și Persida Semenascu; din ea făceau parte alți trei credincioși. Persida Semenascu era la acea vreme prima româncă penticostală botezată cu Duhul Sfânt. Pe 3 iunie 1923, atât Persida cât și Bradin au fost botezați cu Duhul Sfânt.”

Autor: Andrei Ando

0 0

Citim, în ultima perioadă, un val de comunicate de presă venite dinspre parlamentarii și consilierii PSD de Arad. Ba că vor sesiza Ministerul Mediului, ba alte bazaconii de nivel de răfuieli de curtea școlii.

Pesediștii fac tot posibilul să demonstreze că oamenii implicați în proiect au făcut și fac o treabă proastă. Dar atunci ce treabă fac instituțiile controlate de PSD, care ar trebui să se asigure că proiectul este corect gestionat de firmele care iau banii arădenilor și ar trebui să asigure un Arad curat? Sigur că, jucându-ne cu ideea, ne putem întreba dacă nu cumva organele de control din subordinea Guvernului PSD tolerează intenționat situația legată de colectarea, sortarea și depozitarea deșeurilor în județul Arad, doar să furnizeze „muniție” pentru pesediștii care atacă administrația județului. Și procedează astfel fără să le pese de arădeni, ci doar de calculele politice, populiste.

„Tunurile” PSD sunt puse pe Consiliul Județean, pe conducerea acestei instituții, ca fiind principala vinovată pentru situația colectării gunoiului din întregul județ! Doar că PSD nu face diferența între implementarea proiectului și colectarea efectivă a deșeurilor! Nu face diferența pentru că nu vrea, și chiar dacă ar vrea, probabil că nu pricepe. Ca în multe alte situații, PSD a transformat și tema deșeurilor într-o armă politică de atac.

Proiectul a fost dus la bun sfârșit, inclusiv prin scoaterea la licitație a serviciilor de salubritate și adjudecarea acestora! Un proiect implementat, atenție (!), de ADI SIGD Arad, adică de Asociația de Dezvoltare Intracomunitară „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor”. Asociație din care fac parte toate primăriile din județ, Consiliul Județean fiind membru cu aceleași drepturi ca și celelalte 78 unități administrativ-teritoriale din județ. Nu doar Consiliul Județean este partenerul operatorilor de salubritate, ci ADI-SIGD! Adică toate cele 79 de entități administrative. Deci inclusiv primăriile PSD din județul Arad!

De asemenea, trebuie precizat că acest proiect a fost demarat acum 11 ani de Ministerul Mediului, care a stabilit prețurile și condițiile de lucru. Acum datele problemei sunt altele, iar reactualizarea acestora produc, cum e și firesc, inadvertențe în aplicarea proiectului, neajunsuri perfectibile, dar care nu intră în atribuțiile Consiliului Județean, ci a Asociației de Dezvoltare.

Pesediștii contestatari ai acestui proiect ar trebui să cunoască aceste aspecte. Ar trebui să cunoască faptul că nu doar Consiliul Județean are obligații în acest proiect, ci și fiecare unitate administrativ-teritorială, dar și alte instituții, spre exemplu Garda de Mediu, care ar trebui să fie un jucător activ în această problemă a deșeurilor. organele de control, care sunt instituții guvernamentale, adică ale unui Guvern PSD-ALDE susținut de o majoritate PSD-ALDE! Și care ar putea să ia atitudine instituțional, pentru reglementarea procesului de administrare a deșeurilor. Câte comunicate de presă a emis PSD împotriva organelor de control? Sau a Ministerului Mediului? Niciuna, pentru că sunt instituții controlate politic de PSD. Dar rezolvarea problemei deșeurilor în anumite zone din județ ține tocmai de acestea!

În loc să se implice activ și concret în procesul de implementare a proiectului de colectare selectivă a deșeurilor, în loc să pună umărul la reușita acestui proiect de 30 de milioane de euro al județului Arad, PSD instigă la atacuri împotriva Consiliului Județean, împotriva interesului arădenilor. Ne întrebăm: oare ce ar avea de câștigat PSD și parlamentarii săi dacă Aradul ar trebui să restituie cele 30 de milioane de euro câștigate prin proiect? Ar fi, într-adevăr, o mare realizare a celor de la PSD.

Din fericire, nu există nici cel mai mic pericol de restituire a banilor. Singura problemă este legată de felul în care instituțiile abilitate ale statului, aflate sub controlul PSD, vor ști să constrângă firmele să respecte colectarea și depozitarea deșeurilor. Aici, într-adevăr, dacă ar vrea, PSD s-ar putea implica.

Autor: G.A.

Foto: servuspress.ro

0 0

Consiliul de conducere al Societății Timișoara a decis cine vor fi laureații premiilor organizației pe 2018.

Societatea Timișoara premiază în fiecare an proiecte civice, instituții și personalități pentru abordarea temerară și responsabilă a unor teme majore din societatea românească, precum şi pentru promovarea valorilor europene în arhitectura instituțională a României.

Astfel, la 29 de ani de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara, Societatea Timişoara reafirmă principiile şi valorile în care a crezut şi pentru care a luptat de la început.

Premianții care vor fi invitați în jurul datei de 11 martie, ziua Proclamatiei de la Timișoara, la ceremonia de înmânare de la Timișoara sunt:

*Augustin Lazăr, procuror general – Ministerul Public, Premiul „Speranța” *Mihai Șora, filosof, Premiul „Ion Monoran”

*Cristian Pantazi, jurnalist, Premiul „Oscar Berger”

*Tudorel Toader, ministrul justiției, Premiul „Secera și Ciocanul”

Premiile vor fi însoțite de trofee, opere ale artistului Ioan Nemțoi. Consiliul de conducere al Societății Timișoara

Societatea Timişoara fondată în prima lună după Revoluţia din decembrie 1989 de un grup de intelectuali timișoreni promovează constant valorile democrației în care libertatea cuvântului, justiția și drepturile universale ale cetățenilor constituie fundamentul. Acţiunea publică a Societăţii are în vedere consolidarea societăţii civile, promovarea principiilor cuprinse în „Proclamația de la Timișoara” din 11 martie 1990, apărarea principiilor statului de drept, a democrației și a drepturilor omului, stimularea inițiativei și educației civice.

Organizația acordă anual premii personalităților care s-au remarcat în apărarea acestor valori.

Foto: Digi24

0 0


Cum vedeau românii… cinematograful, cu 90 de ani în urmă?

Ca pe o ciudățenie, ca pe o provocare, ca pe o noutate revoluționară?

Iată ce scrie „Unirea Poporului”, din Blaj, la 12 mai 1929: „Nouă descoperiri în ce priveşte cinematograful. 
Puţini ţărani vor fi astăzi cari să nu fi văzut vreodată cinematograf, adecă chipuri sau icoane mişcătoare pe o pânză albă. Vederi de tot feliul, întâmplări, pilduiri, glume şi multe de toate se arată la cinematografe, aşa că omul poate îavăţa foarte multe lucruri frumoase. În schimb nu e vorbă că şi rele poţi învăţa câte vrei. Inginerii cei învăţaţi însă nu se îndestulesc cu asta. Ei încearcă să înlocuiască şi teatrul prin film, adecă prin fâşia aceea Iungă de pe care se oglindesc icoanele pe pânză. Sunt acuma filme vorbitoare, adecă, văzând icoana, auzi şi vorba celor ce joacă. Un inginer nici cu asta nu s’a îndestulă. A făcut ce a făcut, aşa că astăzi filmele în America vorbesc englezeşte, în Franţa franţuzeşte, în Germania nemţeşte, iar în România româneşte. Un altul a iscodit un lucru şi mai şi. A făcut o maşinărie, de care legi o sârmă, iar această sârmă duce puterea electrică de oglindire şi vorbire a filmului în mai multe oraşe deodată, aşa că acelaş film îl văd şi aud 10—15 oraşe deodată. Inginerul englez Dr. Heibert Ives in sfârşit a întocmit maşina lui de aşa, încât icoanele de pe pânză nu mai par icoane, ci oameni în toată regula, ca şi când ar fi din carne şi oase, arătând întreaga forma trupului.”

A consemnat: Andrei ANDO

0 0


Referitor la sesizările privind degradarea asfaltului pe tronsonul de drum Pâncota-Seleuș, Consiliul Județean Arad face următoarele precizări:

„Nu este vorba despre stratul final (de uzură), pentru că lucrarea este încă în derulare. Având în vedere că drumul Pâncota-Seleuș este un șantier în lucru, constructorul a realizat doar stratul de legătură, ca participanții la trafic să circule în perioada de iarnă pe asfalt, și nu pe stratul de piatră.

În vara anului 2018, tronsonul respectiv a intrat în modernizare, iar durata de execuție este de 18 luni. Pentru ca în perioada iernii pe drumul aflat în lucru sub trafic să se poată circula în condiții cât mai bune, constructorul a procedat la realizarea primului strat de asfalt, cel de legătură, cu o grosime de 8 cm, care urmează să fie acoperit cu un încă un strat de asfalt, cel de uzură.

Pe tronsonul respectiv a fost realizat un marcaj de culoare galbenă, specific șantierelor în lucru, pentru a veni în sprijinul participanților la trafic. Marcajul galben informează și asupra caracterului provizoriu al lucrării.

Precizăm că toate reparațiile și intervențiile asupra lucrării se realizează exclusiv pe cheltuiala constructorului și nu a Consiliului Județean Arad.

Constructorul care a câștigat licitația, SC Intermed Utilaj SRL, a solicitat ca din momentul recepționării lucrării, perioada de garanție ofertată să fie suplimentată cu un an de zile și să ajungă, astfel, la opt ani, cea mai lungă perioadă de garanție acordată unui drum județean din Arad. Drumul Pâncota-Seleuș este prima lucrare în județul Arad la care Consiliul Județean beneficiază de o garanție de opt ani din partea constructorului.

Insistăm asupra faptului că drumul Pâncota-Seleuș este un șantier în lucru, iar lucrarea nu este finalizată! Lucrările se vor relua în primăvara anului 2019, odată ce condițiile meteo vor permite.

Rugăm cetățenii să înțeleagă că este vorba de un șantier, că ne dorim o lucrare de calitate și respectăm contractul cu constructorul, tocmai pentru asigurarea calității.”

0 0

PSD i-a mințit pe arădenii din județ că „le rezolvă” problema gazului, prin extinderea rețelei. O minciună ca multe altele, pentru că se știe foarte bine că singurele probleme pe care le rezolvă PSD sunt cele ale pușcăriașilor, retrimiși pe străzi să fure, să dea în cap, să violeze, să omoare. În rest, în doi ani de guvernare, PSD nu a fost în stare de nimic. Iar arădenilor, în doi ani de zile, PSD mai mult le-a luat decât le-a dat, că așa s-au obișnuit oamenii lui Dragnea, să scoată banii din Arad ca din bancomat!

„Mai nou, vârful de lance al pesediștilor în extinderea rețelei de gaz în județ este deputatul Florin Tripa. Asta, în sine, este o dovadă că PSD nu ia în serios această problemă. Cine îl acultă pe Tripa la București, când și în PSD Arad se fac bancuri?! Tare ne este teamă că PSD a mirosit și aici vreo afacere, că se și gândește deja că gazul arădenilor este un nou prilej de haiducie pentru PSD, să ia de la arădenii săraci din județ și să cotizeze la șmecherii lui Liviu Dragnea” – a declarat prim-vicepreședintele PNL Arad, Iustin Cionca.

Singura șansă ca rețeaua de gaz să se extindă într-adevăr în județul Arad este ca oamenii competenți și capabili să se ocupe de asta. PSD, dacă tot vrea să se implice, să desemneze pe cineva care se pricepe și înțelege ce înseamnă extinderea rețelei de gaz, în colaborare cu administrația județului Arad, așa cum este firesc să se întâmple. Extinderea rețelei de gaz din județ nu trebuie să fie încă o afacere marca PSD!

0 0


Lipsa bugetului creează blocaje! Acesta este avertismentul președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca. În opinia sa, întârzierea datorată Guvernului va și mai mult funcționarea instituțiilor și administrațiilor locale. ,,Și mai mult”, după ce în anii 2017 și 2018 legile proaste au întârziat realizarea investițiilor publice și au fost ca o piatră de moară pentru dezvoltarea României.

Săptămâna trecută, Iustin Cionca a adresat o solicitare publică parlamentarilor arădeni, de a readuce la Arad zecile de milioane de euro confiscate de Guvern județului nostru, prin bugetul anului 2018.

Ce e de făcut?

Președintele Consiliului Județean Arad susține că bugetul național pe anul 2019 trebuie să reflecte acea bunăstare cu care Guvernul se laudă permanent. De aceea, în opinia sa, singurul buget acceptabil este unul care este construit pe următoarele principii:

*Suplimentarea fondurilor destinate dezvoltării locale;

*Încurajarea investițiilor în infrastructură la nivel regional, național și local;

*Stimularea principiului subsidiarității, prin alocarea sumelor necesare finanțării corespunzătoare a activităților descentralizate;

*Stimularea investitorilor din sectorul privat în vederea dezvoltării afacerilor în sectoarele inovative și asigurarea stabilității investițiilor în curs;

*Finanțarea urgentă și consistentă a învățământului dual pentru pregătirea necesarului de forță de muncă în industria românească;

*Alocarea corectă pentru serviciile sociale, chiar de la începutul anului, pentru a nu crea incertitudini în sistemul social în ceea ce privește salarizarea personalului, asigurarea investițiilor și a standardelor de cost, deci crearea condițiilor corespunzătoare pentru asigurarea serviciilor sociale către persoanele defavorizate.

„Nu eliberarea pușcăriașilor…”

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, susține că numai elaborarea și implementarea unui buget corect, axat pe nevoile reale ale românilor se poate opri hemoragia de tineri și specialiști care a transformat România, în ultimii ani, într-unul dintre statele care alimentează în cea mai mare măsură emigrația internațională:

„Dacă vrem ca românii să rămână acasă, Guvernul trebuie să le dea speranța că lucrurile merg înspre bine. Să creeze condiții prin politici bune și să susțină și administrațiile locale să se dezvolte. Nu eliberarea pușcăriașilor, nu amnistierea și grațierea corupților, ci dezvoltarea economică a României trebuie să fie principala preocupare a celor care conduc țara” – a declarat președintele Consiliului Județean Arad.

0 0

De unde vine numele Moneasa? Denumirea stațiunii din județul Arad are o etimologie incertă!

Baza selectă de tratament a stațiunii a fost construită în perioada dualismului austro-ungar și a funcționat până la revoluția anticomunistă din decembrie 1989, când a fost devastată. Astăzi mai există doar pilonii de marmură care susțineau balconul deasupra intrării principale

Sunt cel puțin trei „scenarii”, cu rădăcini în trei culturi diferite, dar fiecare dintre ele are farmec. Prima ipoteză izvorăște din dominația turcească a locului, cuvântul „MONEA” însemnând, în limba turcă, „loc de scăldat”. Istoricul local Gheorghe Bărbuceanu susține că denumirea ar fi românească, derivată din cuvântul „MÂNIOASA”, o trimitere la revărsarea furibundă a pârâului umflat de ploi, în sezonul umed. A treia posibilă explicație a numelui stațiunii, MENYHÁZA, este de origine maghiară. Istoricul Kozma Pál, în descrierea comitatului Arad, o identifică în anul 1561. Tradus în limba maghiară, numele comunei înseamnă „paradis”.

Ilustrată bilingvă din perioada interbelică, prezentând principalele atracții ale stațiunii
În imaginea din stânga-jos, aspect cu trenul care lega Moneasa de Sebiș. În celelalte imagini ale colajului, posibilități de agrement în stațiune

În monografia istorică a comunei, Felicia Aneta Oarcea și Spiridon Groza enumeră unele dintre toponimele românești ale localității: Pietroasa, Butușeasca, Valea Lungă, Podul lui Țurca, Cristapasca, Izoi, Corbu, Ciopoi, Părăul lui Oloi, Câmpul Nirești, Pancoi, Fântâna lui Vlad, Băile Nemților, Cristeasca.

Hotelul Central din Moneasa, înaintea Marii Uniri. Astăzi, aici funcționează Vila Cerbul Albastru.
Detaliu cu două vile. Una dintre ele este, astăzi, Club Castel Moneasa (în partea dreaptă a imaginii), proprietatea unui cetățean italian. Vila din partea stângă a fost folosită înaintea revoluției anticomuniste de Securitate, astăzi fiind nelocuită.

Stațiunea Moneasa a fost, începând cu secolul al XIX-lea, principalul loc de agrement al aristocrației arădene. Până în secolul XX a funcționat și un tren cu ecartament îngust, care făcea legătura între Sebiș și Moneasa, pe o distanță de aprox. 20 km, greu de parcurs cu trăsura. Aceeași lucrare monografică citată precizează că aristocrații aflați în vacanță la Moneasa se destindeau prin plimbări dese și lungi în parcul stațiunii, unde accesul localnicilor era interzis, aceștia putând folosi doar poteca de pe marginea drumului județean actual.

Autor: Andrei ANDO

0 0

De ce au nevoie de odihnă adolescenții? La nivel mondial, tinerii cu vârste între 10-18 ani se culcă nu mai devreme de ora 23. Ei ajungând să nu simtă nevoia de somn până la ora 22.45. În regimul vieții sociale actuale, oamenii de știință afirmă că tinerii au nevoie între 8 și 10 ore de somn pe noapte pentru că resursele lor interioare să capete puteri pentru a două zi. 

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, funcționarea și tot procesul de dezvoltare a unui tânăr se întâmplă la un orar de somn staționar, iar școlile care au încă un program foarte matinal au rezultate mai slabe decât școlile care au pus începutul programului mai târziu.“Tehnologia, distragerile, stimulii exteriori, factori excesivi de divertisment, sunt cele mai întâlnite instrumente care folosesc energia unui adolescent. Tinerii, în timpul orarului școlar, observă lipsa de odihnă mentală prin lipsa de atenție pe care o acordă profesorilor. Ei ajungând uneori să căște, să li se facă somn sau să se preocupe de alte lucruri în timpul predării. Atenția și concentrarea devin deficitare prin lipsa de energie. Trezitul dimineața odihnit este o situație de biologie, nu atitudine. Cel puțin teoretic, tinerii pot ajunge să funcționeze bine biologic dacă ar avea un ritual de somn, de folosire a tehnologiei și al distracției. Ei nu sunt capabili tot timpul de o trezire naturală și astfel, apelând tot timpul la ceas sau telefon pentru alarmă, riscă în viitor să întâmpine probleme destul de serioase cu dormitul și alte disfuncții mentale”, explică psihologul.

Libertatea implică ordine

Specialistul afirmă că până modul în care adolescenții au înțeles conceptul de libertate poate afecta buna lor dezvoltare și perturba echilibrul psihologic de care au nevoie. “Libertatea nu înseamnă să faci ce ceea ce vrei, ci înseamnă în primul rând ordinea firească a lucrurilor, înseamnă autodisciplină. Tânărul nu poate trăi doar prin ceea ce îi place, deoarece acest stil de viața îi poate genera un dezechilibru major în dezvoltarea lui. Adesea părinții gândesc că libertatea e o formă de manifestare individuală pentru ca adolescentul să acumuleze experiențe tot mai diverse și mai vaste, dar în același timp îi asistă în așa-zisa “libertate controlată”. Acumularea de experiențe implică totuși ca tânărul să nu aibă întotdeauna parte de ajutor din partea adulților, ci să fie expus unei direcții clare, iar îndeplinirea task-urilor să conducă la completarea discernământului individual”, declară psihologul Alexandru Pleșea.


Acumulatorii interni ai adolescenților sunt supraturați

Mai mult decât atât, psihologul afirmă că acumulatorii interni de energie ai tinerilor care stochează și generează resurse în corpul și mintea unui tânăr sunt folosiți în zilele noastre la randament maxim. “O bună funcționare a acestor acumulatori trebuie direcționată din partea adulților, care la rândul lor trebuie să fie exemple personale pentru tineri. Adolescenții, care se vor odihni fizic, emoțional și mental, și vor avea un program constant cu activitățile zilnice, au șanse mai mari să genereze noi resurse interioare în viitor. Odihna fizică se face prin relaxare musculară, cea emoțională prin acceptare și determinare, iar cea mentală prin natură”. Acumularea și păstrarea energiei în corp, pentru a fi capabil adolescentul de memorie bună, realizarea oricărui scop, cât și dezvoltarea unor noi abilități dorite, reprezintă un efort care are nevoie de ghidajul părinților sau al celor care conduc tinerii prin viață˝, conchide psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.
Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România şi de peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente.

Autor: Plus Communication

0 0

Chiar dacă par tulburări de comportament specifice adulților, psihologul Lenke Iuhoș este de părere că tot mai mulți tineri sau copii se confruntă cu gânduri suicidare. Din nefericire, tema morții este foarte puțin spre deloc abordată la școală și în familie, iar răspunsurile pe care tinerii le căută pe Internet sunt mai mult toxice decât folositoare. 

În opinia psihologului Lenke Iuhoș, realitatea contrazice credinţa conform căreia tinerii nu sunt trişti, nu au de ce să fie supăraţi, nu au motive să se simtă retraşi. “Există îngrijorător de multe studii sociologice care arată că tinerii ar putea opta pentru suicid ca soluţie pentru problemele lor. Aceste probleme se întind în zona familială, socială, şcolară sau chiar individuală. O scenă clară, care poate duce copilul sau adolescentul cu gândul la moarte are următoarele elemente care apar de multe ori legate: abuzuri, conflicte în famile, standarde ridicate impuse de familie şi şcoală, dificultate de adaptare, de socializare, sentimentul de singurătate, neajutorarea, lipsa de speranţă, dificultăţi în rezolvarea problemelor, boli incurabile”, explică specialistul. 
Părinţii, adulţii din jurul copilului au puterea să identifice majoritatea situaţiilor de risc, care duc paşii tinerilor spre moarte Să recunoşti un copil cu risc de suicid este foarte dificil, dar semnalele comportamentale de comunicare duc adulţii la nişte concluzii care evită riscul cu moartea. “De multe ori, adulții cred că tânărul e obosit, e stresat, suferă din dragoste, apoi îi trece. Mulţi se bazează şi pe copilăria lor, pe experiențele din copilăria lor, astfel se ascund să vadă pericolul: neliniştea copilului. Copiii şi adolescenţii își exprimă în mod incert şi neclar intenţiile, dorinţele lor pe moment, ceea ce face dificilă observarea problemei, mai ales în contextul în care diferențele de semnalmente dintre generații sunt mai mult decât evidente. Astfel, două elemente pe lângă care planul de suicid poate să se concretizeze sunt neclaritatea comportamentelor copiilor şi neatenţia noastră,  ca adulţi”, declară psihologul Lenke Iuhoș. 
De mare ajutor în descoperirea gândului suicidar sunt câteva indicii clare care nu pot fi ignorate: 

1. Tentativele. “Mulţi cred că, dacă adolescentul a trecut printr-o tentativă, din cauza experienţei dureroase, acesta nu va mai încerca a doua oară. Nu e chiar aşa de simplu de uitat. Orice început poate avea urmări. O tentativă anterioară eșuată duce în majoritatea cazurilor la consecințe grave, în special din cauza amplificării frustrărilor generate de eșuare. După tentativele eșuate, pot apărea comportamente uşor observabile: consumul de substanţe, alcool sau ţigări, înfomătarea, ieşirea în evidenţă reprezentată prin retragere sau euforie exagerată, de scurtă durată. În multe cazuri, sunt etape prin care tânărul se pregătește psihic pentru o altă tentativă”, este de părere psihologul Lenke Iuhoș.

2. Ameninţări. Nu vreau să mai trăiesc! Nu mai pot aşa! Ar fi mult mai bine, să mor! – sunt mesaje cu un conţinut bizar care nuanţează moartea și trebuie luate în serios de adulți, nu în glumă. „În primul rând, în niciun caz nu este acceptabilă gluma pe baza acestor afirmaţii. Aceeaşi importanţă are şi excluderea pedepsei pentru astfel de afirmaţii. În astfel de situații părinţii trebuie neapărat să ofere copilului suport prin comunicare şi prezenţă activă”, spune psihologul.

3. Comportamente atipice. Nefericirea copiilor se vede în câteva comportamente atipice, iar starea de nemulţumire, epuizare, de nepreţuire a copiilor şi adolescenţilor se manifestă la nivelul ochilor și grimaselor acestora. “Comportamentele clare, care nu sunt caracteristice personale, precum agresivitatea fizică şi verbală, chinuirea animalelor, schimbări bruşte de comportamente, sunt semnale care vorbesc despre pericol. Pedeapsa accentuează suferinţa. În astfel de cazuri empatia ajută mult colaborarea, deciziile luate împreună, rezolvarea problemelor în colaborare cu părinții și profesorii. Este benefic pentru copil ca acesta să simtă că nu este singur în suferința lui”, explică Lenke Iuhoș.

4. Izolarea. “Durerea se trăieşte în singurătate, iar singurătatea la copii duce la retragere față de prieteni. Durerea lor este atât de puternică încât ei se devalorizează nedorind să deranjeze, să solicite ajutor şi se retrag în lumea lor ascunsă. Refuză chiar să părăsească casa.  Îşi caută răspunsuri. Negăsindu-le sau găsind nişte răspunsuri nerealiste, aceștia se gândesc la ce rost mai au să trăiască”, spune specialistul.

5. Depresia. Tristeţea profundă şi trăirea ei există atât la copil, cât şi la adolescent, chiar dacă noi credem că are de toate. “Semnele depresiei persistă mai mult de două săptămâni. Apar comportamente care ies din tiparul de trai al copilului sau adolescentului, tipar care indică starea de neputinţă. Apare lipsa poftei de mâncare, stare de apatie, dezinteres pentru activităţile plăcute, oboseală accentuată, insomnii, dificultăţi de adormire sau somn mult şi adânc, probleme şcolare, scăderea performanţelor academice. Se simte nevoie acută de ajutor de specialitate”, explică psihologul Lenke Iuhoș.

6. Abuzul de substanțe. Multe cazuri arată că un număr mare de adolescenţi au consumat substanţe înainte de actul suicidar.

7. Renunţarea. Este o acţiune cruntă. Copilul, adolescentul îşi aruncă din lucruri, dă mai departe obiecte de valoare. Nu mai există simţul proprietăţii. Nu doreşte noutăţi, sau dacă da, doar pentru a–şi pregăti planul final. Părinţii au datoria să acţioneze imediat. Să ajungă în timp scurt la specialişti.

8. Preocuparea. “În faza de depresie acută, apar desene cu simboluri de moarte, poezii, muzică cu nuanţă tristă, postări cu mesaje triste, cu poze triste. Copilul deschide discuţii despre moarte, existenţă, nefiinţă. Primul pas de ajutor este comunicarea deschisă, calmă cu copilul sau adolescentul. Chiar dacă la prima încercare refuză această opţiune, schimbarea atitudinii şi a stilului de comunicare din partea adultului va fi imediat resimţită de acel copil şi va lăsa să se discute cu el; chiar dacă foarte vag, dar şi acesta este deja o reuşită din partea noastră. Cuvintele alese cu drag şi înţelepciune vor ajuta copilul, adolescentul preocupat de suicid măcar să vadă, dacă nu mai mult, că problemele apar ca acestea să fie rezolvate. Retragerea, tristeţea, neputinţa nu îşi au rostul în astfel de momente. Important e să afle şi să ştie că nu au de unde să cunoască totul, iar obiectivul nostru este de a-i lăsa să se apropie de noi pentru a se simți în singuranță. A nu discuta despre o problemă nu înseamnă dispariţia ei”, explică psihologul Lenke Iuhoș.

Autor: dr. Tanase Tasente

Foto: Pixabay

0 0

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, solicită parlamentarilor puterii, PSD și ALDE, ca în bugetul pe anul 2019 să readucă la Arad banii confiscați de Guvern anul trecut de la fiecare localitate din județ!

La începutul anului 2018, județul Arad pierdea aprox. 45 de milioane de euro, prin votul parlamentarilor arădeni ai puterii, deși cu câteva zile înaintea votului aceștia promiteau că Aradul nu va pierde nimic. Cele mai consistente sume au fost confiscate de Guvern de la Primăria Arad (16 milioane de euro) și Consiliul Județean Arad (11 milioane de euro). „Anul trecut le-am cerut parlamentarilor să ajute Aradul. Ce s-a întâmplat? Pe de o parte s-au dus la primari și le-au spus că nimeni nu va avea de suferit, pe de altă parte au contribuit chiar ei la confiscarea banilor arădenilor. Așa ceva nu trebuie să se mai întâmple! Ei, în loc să lupte pentru arădeni, au dat tot anul trecut sfaturi, au fost mai ocupați cu comunicatele de presă decât cu proiectele județului”, spune Iustin Cionca.

La rectificările bugetare din timpul anului, Aradul a primit mărunțiș. Județul este printre puținele din România care a contribuit cu sute de milioane de euro din TVA la bugetul de stat, dar a primit ZERO lei din această sumă, pentru a investi în nevoile arădenilor.

Consiliul Județean și Primăria Municipiului Arad au câștigat în anul 2018 proiecte europene în valoare de aprox. 200 de milioane de euro. Asta însă nu înseamnă că Guvernul își poate băga în continuare mâna în buzunarul arădenilor și se poate opune proiectelor de dezvoltare a localităților din județ, susține președintele Consiliului Județean.

„Parlamentarii PSD au acum posibilitatea să demonstreze că (deși niciun arădean nu crede asta) au totuși forță la București și că se luptă pentru județ. Le solicit din nou, public, să aibă în vedere că trebuie să cofinanțăm proiectele europene pe care le-am câștigat, că avem investiții în curs, că pentru nevoile persoanelor asistate social ne trebuie bani. Le solicit să nu blocheze dezvoltarea județului și să nu uite că reprezintă arădenii”, a declarat președintele Consiliului Județean. 

0 0


Recent s-a semnat un contract în valoarea de aprox. 10 milioane de lei, cel de-al treilea contract de lucrări semnat în cadrul Proiectului „Fazarea Proiectului Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Arad”. Termenul de execuţie al lucrării este de 16 luni.

Se va construi o staţie de epurare mecano-biologică pentru 7.000 de locuitori, proiectată să preia un debit maxim zilnic de 2.184 mc/zi. Lucrările nu influenţează obiectivele existente în zonă, nu modifică secţiunile de scurgere a apelor şi nu prezintă surse de poluare.

Valoarea totală a proiectului major este de 148.441.066 lei, din care 89,98 % reprezintă finanţarea nerambursabilă formată din contribuţii de la: Fondul de Coeziune (85%), Bugetul de Stat (13%) şi bugetul autorităţilor locale din aria proiectului (2%), diferenţa de 10,02 % fiind asigurată de Compania de Apă Arad S.A. Finanţarea a fost obţinută în vederea continuării şi finalizării investiţiilor începute cu fonduri europene în cadrul POS Mediu 2007-2013.

Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (POIM 2014 – 2020).

Foto: msnews

0 0

133.805 piese! Acesta este, dincolo de pereți, patrimoniul material al Complexului Muzeal al Județului Arad, ceea ce îl face deosebit în peisajul cultural național și îi conferă capacitatea să devină unul dintre cei mai importanți piloni culturali ai vestului României.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, în foaierul Palatului Cultural, înainte deschiderii evenimentului dedicat aniversării Muzeului
Președintele Asociației Culturale Kölcsey din Arad, Fekete Károly, alături de directorul Complexului Muzeal, Constantin Inel, întâmpină invitații din țară

În ultimele zile ale anului 2018,  Complexul Muzeal arădean a sărbătorit 125 de ani de la prima sa expoziție permanentă, considerată și „certificatul de naștere” al acestei instituții de cultură. În anul 1967 începea și activitatea editorială a Muzeului, prin revista Ziridava, iar după 1990 alte două publicații completau paleta editorială a instituției, alături de . Aceste repere, și multe altele, au fost incluse în volumul „Museum Arad 125”, axat în primul rând pe prezentarea vizuală a unora dintre cele mai relevante exponate (câte unul pentru fiecare an sărbătorit).

Colectivul Muzeului, la primirea invitaților
Pofesorul Cornel Pădurean, alături de rectorul Universității „Aurel Vlaicu”, prof. Ramona Lile

În 309 pagini dense, volumul promovează Aradul, ca expresie a frumuseții și diversității. Este o ușă deschisă către Complexul Muzeal, prin care și cei care nu au cunoscut până acum patrimoniul său își pot crea o imagine despre bogăția sa, despre valoarea și splendoarea unor exponate, dar primesc și repere istorice referitoare la evoluția instituției.

Prezentarea volumului „Museum Arad 125”
Interes crescut față de evenimentului Complexului Muzeal

Am identificat trei motive principale care justifică utilitatea unui astfel de demers editorial:

1.Prezentarea caracteristicilor specifice ale societății arădene;

2.Ilustrarea evoluției Aradului;

3.Centralizarea și redarea imaginilor, tablourilor, artefactelor, obiectelor diverse care conturează dimensiunea Aradului de ieri și de astăzi, într-un volum accesibil (faptul că este bilingv, în limbile română și engleză, îi sporește valoarea!), bogat în informații și ilustrații, publicat în condiții grafice bune.

Piese din colecția de etnografie, la expoziția asociată evenimentului de la Palatul Cultural
Publicul a putut vedea unele dintre piesele muzeului, expuse la Palatul Cultural

Catalogul este ca o capsulă redeschisă a timpului. Oferă o trecere prin perioade istorice, evenimente, episoade de viață, care definesc identitatea Aradului, structurate pe:

-istorie

-arheologie

-artă, meșteșug

-etnografie

-artă contemporană

-cultură și civilizație arădeană

-științele naturii

Este un recurs la memoria colectivă, în care zac, latent, amintirea transporturilor de sare de pe Mureș, vămile din curțile bazilicilor construite pe cursul apei, tropotele cuceritorilor care au interacționat uneori subtil și sublim cu băștinașii, alteori violent și fără compromisuri, creând un Arad al diversității.

Dr. Constantin Inel, directorul Complexului Muzeal al Județului Arad

Încheiem cu o remarcă a directorului Complexului Muzeal al Județului Arad, Constantin Inel, din prefața volumului „Museum Arad 125”: tuturor oamenilor din trecutul și prezentul muzeului arădean, le transmitem recunoștința noastră și a comunității arădene”.

Președintele Asociației Culturale Kölcsey, Fekete Károly, primește placheta aniversară a Muzeului, în semn de apreciere pentru contribuția asociației la fondarea și dezvoltarea instituției

Un cuvânt de apreciere pentru faptul că la evenimentul aniversar Asociația Kölcsey, care a fondat muzeul arădean în urmă cu 125 de ani, nu a fost uitată. Ea nu numai că a fost invitată să participe la festivitate, ci președintele ei, Fekete Károly, a făcut și oficiile de gazdă, alături de conducerea actuală a instituției, de directorul Constantin Inel. Este un gest de normalitate, în fond, dar într-un context al individualismului care caracterizează zilele noastre, la nivel global, în care normalitatea este un pod prea îndepărtat, invitarea Asociației Kölcsey și onorarea contribuției sale la fondarea și funcționarea Muzeului, în anii dificili de început, este de apreciat și ne demonstrează că în cultură barierele sunt, cel mult, mentale, nu lingvistice, confesionale ori de orice altă natură. Apropo de asta, mesajul președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, pe paginile volumului de prezentare a Complexului Muzeal este cea mai elocventă declarație politică în spiritul arădean al coabitării inteligente: „Aradul, un oraș deschis, cu o mentalitate progresistă, și-a fundamentat creșterea pe potențialul tuturor locuitorilor săi, indiferent de etnie și de religie. Astfel s-a creat Muzeul nostru și astfel îl vedem și în viitor, ca pe un spațiu al diversității și al pluralismului, un loc care să oglindească aspirațiile către mereu mai bine ale comunității arădene”.

Arădenii au participat în număr mare la evenimentele organizate pentru aniversarea Complexului Muzeal, fie că a fost vorba de expoziții, spectacole de muzică, lansare de carte sau colinde tradiționale

În loc de concluzie, despre albumul Muzeului, doar atât: luați-l, citiți-l, păstrați-l! Am așteptat prea mult după un astfel de demers editorial, iar așteptarea a meritat!

Autor: Andrei ANDO

Foto: Nelu Scripciuc

Toți foștii și actualii angajați și colaboratori ai Complexului Muzeal au fost premiați. În imagine, o parte dintre specialiștii pensionari (sau reprezentanții lor) și cei activi

0 0

Al cincilea an de război. Departe de linia frontului, Aradul trăiește, în general, auster, marcat de privațiunile impuse de strategii politici de la Viena și Budapesta, plătindu-și contribuția pentru susținerea trupelor combatante, așteptând cu sufletul la gură vești despre cei ajunși departe de casă să apere cu arma interesele Puterilor Axei.

Ziarul Aradi Közlöny publică în prima ediție a anului 1918 nota intitulată „1918”, o recapitulare dulce-amăruie a perioadei precedente, încheiată cu o speranță legată de anul care tocmai a început, în ton cu dorința generală de a pune punct războiului sângeros.

„1918.

Sub razele arzătoare ale soarelui, cu cântec vesel au plecat eroii la război, în anul 1914. Măcelul s-a prelungit și în anul 1915. În al doilea an al torentului de sânge industria de război a creat plachete, sculpturi; soldat rezemat pe pușcă privea înspre orizontul incert, iar mama cu copilul în brațe simboliza femeia maghiară deposedată de tot ce a avut. Sub imaginea  simbolică sunt inscripționați doi ani: 1914-1915. Am crezut, atunci, că aceste două numere vor epuiza războiul mondial, am crezut că aceste plachete le vom păstra timp de decenii, ca amintire de război. Dar urgia a făcut ravagii și în anul 1916. Au apărut noi opere de artă, sub personaje industria de război a trecut însă deja trei numere: 1914-1915-1916. Războiul mondial însă nu s-a aliniat plachetelor, ci s-a întins și în anul următor. Așa că perioada conflagrației, sub sculpturi, s-a modificat: 1914-1917. Am tremurat de speranța ca aceste numere care simbolizează trei ani de amărăciune, trei ani de suferințe nemăsurate, chinuri, mizerie, lacrimi și tristețe să fie suficiente. Iar acum suntem în prag de an nou. Dinspre Răsărit deja se crapă de zorii păcii mântuitoare, dar în Apus tremură încă pământul sub arme, mai șuieră aerul crăpat de grenade, se mai sfâșie încă oamenii. Sub plachetele simbolice apar ani noi: 1914-1918. Sperăm ca aceste plachete să le putem deja pune deoparte, printre relicvele războiului. Sperăm că lacrimile noastre vor fi șterse de zâmbetul senin al păcii în Anul Domnului 2018.”

Aceeași publicație realizează un reportaj de atmosferă despre noaptea dintre ani, respectiv felul în care arădenii au preferat să petreacă sărbătorile de iarnă și trecerea în noul an.

„Aradul care se distrează. Revelionul sub semnul păcii. De la corespondentul ziarului Aradi Közlöny.

Cea mai arzătoare întrebare a ultimelor zile, în familiile arădenilor, este:

– Unde să petrecem Revelionul?

Această întrebare întâmpină și intimidează la prânz și seara capul familiei. Mamele și fiicele îl strunesc pe tată, printre dezmierdări emoționante:

-Ne-ai rezervat deja o masă? Să nu pățim ca anul trecut, când am ocupat masa și când am ajuns acolo stăteau deja 14 la o măsuță de 4. Scoate portofelul, tăticule! Plătește șeful de sală, ospătarele, ajutorul de ospătar, închiriază un piccolo să se așeze pe masă până ajungem și să ține un steag inscripționat cu „OCUPAT!”

Cam așa se discută prin toate casele, iar dacă Aradul ar avea de cinci ori mai multe localuri elegante, toate s-ar fi umplut astăzi cu clientelă selectă.

E curios cum nimeni nu a vrut să rămână astăzi acasă. Sau, măcar, foarte puțini. Parcă ar fi trecut, ca fumul, familiaritatea vechilor Revelioane intime în familie, oamenii nu vor să filosofeze despre anii precedenți, ci să se binedispună, să se distreze, să se bucure de prezent și de viitor. Sentimentele ascunse caută să ajungă la suprafață, bucuria prea mult timp refulată caută să răbufnească în noaptea iluminată de energia electrică.

-Pace! Pace! – zvâcnesc inimile, iar speranțele de dată recentă, ca niște pitici se adună în venele oamenilor, dansează și incită fantezia cu splendorile vremurilor care vor urma. Dar sufletul nu mai are răbdare să aștepte după ele și profită de orice ocazie să guste în avans din vremurile în care oamenilor le va fi în sfârșit permis să arate că sunt din carne și oase, că au fost asamblați din sentimente, imaginați și entuziasm.

Toți au vrut să fie astăzi astfel de oameni! Iar la femei și fete temperamentul a dat și mai mult în clocot decât în bărbați. Ochii lor tânjeau după muzică! Nu este lipsită de interes observația pe care am făcut-o în cafenelele supraaglomerate: în timp ce pe acordurile muzicii militare doar bărbații par nici în restaurantul mai animați, muzica țigănească pune în mișcare șoldurile subțirele ale doamnelor și piciorușele lor drăgălașe.

Pe străzile arădene animația a fost neobișnuit de mare încă pe la ora 21. Familii și indivizi singuratici se grăbeau să își găsească locul în cafenelele și restaurantele iluminate. A fost o veritabilă luptă, aceasta, fiecare se considera mușteriu de vază și invoca acest drept în câte un local. Proprietarii și șefii de sală, ca niște mareșali, se plimbau strategic printre mese, adică mai bine zis s-ar fi plimbat, dacă din cauza meselor de rezervă nu ar fi fost în pericol să răstoarne totul împrejur. Iar cafegiii nu s-au dovedit deloc a fi strategi, pentru că amplasarea în sală nu au făcut-o ei, ci clienții, și încă nu lipsit de scandaluri. În epilogul vechiului an s-au făcut niște afirmații pe care părțile beligerante nu le vor pune în vitrina noului an! Dar pasiunile s-au liniștit, mamele voluminoase și-au ocupat tronul, nimeni nu s-a supărat fiindcă duduile și bărbații au fost nevoiți să stea mai înghesuiți…

-Tătuță, nu ne-au adus încă ceaiul, nu a venit nici punciul, mă întreb ce-o fi și cu laptele?

-Șampania asta este incredibil de proastă!

-Ilonka, m-ai călcat pe picior!

-Pardon, îmi cer scuze, eu eram…

-Of, dar mult mai suflă în trompetă fanfara asta militară!

Din hărmălaie se desprind, ca niște crucișătoare negre, ospătari încărcați, cu fracuri sobre. Spintecă fumul gros, care îi împresoară. Cară câte trei, patru, cinci butelii de șampanie. Nu contează cum e clientul, grizonat, roșcată, țărăncuță, toți cer șampanie. Se consumă cantități incredibile, de câteva zile restaurantele și cafenelele nu mai apucă să se aprovizioneze, în fața valului de cereri din partea publicului arădean. Ieri seara nu mai puteai cumpăra nici cu aur o sticlă de șampanie de la magazine. Publicul a băut pe nerăsuflate această băutură, băutura bogaților. A fost o adevărată orgie culinară, de parcă arădenii amețiți de speranțele legate de viitor s-ar fi crezut, fiecare, miliardar.

Spre ora 22 nu mai găseai țipenie de loc nici la Cafeneaua Orășenească, nici la Hungária, nici în restaurantul Central, extins cu sala cabaretului. Fete, bărbați, femei se întrec în vociferări, strigă, râd, fără să fie atenți nicio clipă la vecinii de la celelalte mese.

Clubul Lloyd a organizat o petrecere de mare succes, la care au participat nu numai membrii, ci și alte personalități ale înaltei societăți arădene. În sala mare s-a întins masa, iar după ora închiderii fetele frumoase au încins dansul, pe muzică țigănească.

Artiștii teatrului au organizat un spectacol reușit de cabaret în Hotelul Central. Publicul s-a distrat foarte bine la recitalul lui Harmath Józsa, Rozsnyói Ilonka, Barics și Varnai. A prezentat Forgács Sándor.

Evident că populația Aradului, avidă de distracție, nu a putut fi absorbită de cele câteva localuri. Și cafenelele mai mici s-au umplut până la refuz, dar majoritatea chefliilor de Revelion a rămas, totuși, pe dinafară. Cei care au prevăzut asta, nu au putut sau pur și simplu nu au vrut să se bată pentru câte un loc în restaurant sau cafenea, au sărbătorit acasă trecerea în noul an, dar mult mai elegant decât în anii precedenți. În cele mai multe gospodării s-au făcut pregătiri intense pentru această noapte. Știm despre o reuniune de familie din Arad unde a fost adus un cunoscut pianist de la Budapesta. În alt loc, membrii familiei au amenajat o sală de cinema pentru ei și oaspeții lor. În al treilea loc cânta un țigan din Lipova, altundeva unul de la Oradea. Sălile Casinoului au fost, ce-i drept, întunecate azi noapte, dar tineretul obișnuit cu Casinoul s-a deplasat la palatele de la țară ale nobilimii arădene. Și peste tot muzică, dans, fanfară, muzică țigănească, csárdás, pian. Aradul a fost acoperit în această noapte de o fericire spumoasă și chiar și orarul prelungit al localurilor a fost insuficient pentru a putea cuprinde pofta nesfârșită de distracție de Revelion, neobișnuit de intensă.

Străzile au rămas animate și după ora 1 noaptea. Perechi care cântau și dansau pe „parchetul” de asfalt păreau că vor să aștepte pe stradă să se crape de ziuă în primele zori ale anului, în zorile anului care sperăm că va aduce în sfârșit vremurile mult așteptate ale libertăților și drepturilor omului”.

Bilanțul petrecerii de Revelion a fost realizat, a doua zi, de aceeași publicație. Reporterul de teren trimis la fiecare dintre cafenelele și restaurantele principale raportează „cifre amețitoare, despre care nici în anii îndepărtați ai păcii nu se putea auzi.” Chiar dacă șefii de sală și ospătarii se plâng de lipsa pierderi mari, cafegiii și garderobierele sunt foarte mulțumite de banii câștigați în noaptea dintre ani.

Referindu-se la surse din interior, reporterul susține că la Cafeneaua Hungária s-au consumat pe o sută de sticle de șampanie, generându-se un rulaj de 2600 de coroane doar din șampanie. Estimările totale ale Revelionului sunt de 6000 de coroane, în acest local.

La Cornul Vânătorilor se știe cifra exactă a încasărilor: 9996 de coroane. Proprietarul Lörinczy are un regret: că nu a reușit să încaseze încă patru coroane, să fi atins pragul psihologic de 10.000.

Și restaurantul și cafeneaua Crucea Albă au fost pline până la refuz. Cafeneaua a încasat aproape 3000 de coroane, s-au consumat 30 de sticle de șampanie. La Clubul Lloyd s-au băut 60 de sticle de șampanie.

Mulți arădeni au plecat din restaurante și cafenele fără să plătească. Consumația lor a trebuit suportată de chelneri și șefii de sală, care deși au acumulat din bacșișuri câte 300-500 de coroane, au pierdut mult mai mult plătind facturile celor care au șters-o englezește după ce au primit nota de plată.

Autor: Andrei ANDO

(Fragment dintr-un volum în lucru)

STAY CONNECTED

%d blogeri au apreciat: