Home Authors Posts by Andrei Ando

Andrei Ando

76 POSTS 0 COMMENTS

0 0

Iată că nu doar morții susțin pesedeul, ci și africanii. La capitolul interese, pesedeiul african GEORG HEIM citește volumul „Fantezii și comportamente sexuale la români”, iar filmele sale preferate sunt filmele rusești, cu subtitrare în limba română.

Multe prostii am văzut în anii mei de presă, dar asta le întrece aproape pe toate! Pesedeii au șutit identitatea unor africani și postează mesaje insultătoare în numele lor împotriva PNL Arad, a unor lideri liberali din orașul de pe Mureș și a lui Klaus Iohannis! „Africanii” pesedeilor, grupați sub numele GEORG HEIM, sunt foarte la curent cu mărimea tomberoanelor de gunoi din Arad, cu câștigătorii contractului de salubrizare a județului nostru și cu numele liderilor PNL Arad, pe care îi înjură din mers de parcă nu ar lucra în Africa, ci peste drum de Primăria Arad.

Că identitatea africanilor este furată, și încă grosolona, este evident: într-o limbă română agramată (până și asta dă de gol afilierea autorilor furtului) sunt înșirate injurii, insulte, jigniri din partea bărbaților africani împotriva președintelui Consiliului Județean și a primarului Aradului. Nu este uitat nici președintele Iohannis. Africanii bine informați postează, în data de 2 februarie, că Iohannis își va da demisia în martie și că Liviu Dragnea va deveni președintele României în luna mai. Mesajul are succes nebun în grupul de facebook Justiție – Dreptate și Adevăr.

De pe același profil, în 26 ianuarie eram îndemnați să ne amintim de Nicolae Ceaușescu. Culmea prostiei este că la 28 de ani de la moartea dictatorului, autorii contului fals se întreabă cine îi urează la mulți ani de ziua lui de naștere. Nu-i nimic, au găsit o mie de imbecili care îi urează la mulți ani mortului.

Și ca lucrurile să fie foarte clare pentru toți, în 20 ianuarie de pe contul fals al africanilor ni se transmite categoric: „Liviu Dragnea trebuie să devină președintele României în 2019! Este singurul capabil să ocupe funcția de președinte”. Iată că nu doar morții susțin pesedeul, ci și africanii. Dacă tot a fugit Radu Mazăre în Madagascar, să scape de pușcărie în România, iar Bombo are o reclamă bună în Congo, cum să nu iubească frații noștri africani pesedeul?!

 

Analizăm puțin contul fictiv GEORG HEIM, de pe care pesediștii distribuie înjurăturile. Contul nu are imagine de profil, în schimb există un colaj cu cinci bărbați de culoare, atribuit titularului contului. Același om arată în cinci feluri – asta înseamnă pentru cei de la pesedei identitatea ideală, numai bună de îmbârligat procurorii! La capitolul interese, pesedeiul african GEORG HEIM citește volumul „Fantezii și comportamente sexuale la români”, iar filmele sale preferate sunt filmele rusești, cu subtitrare în limba română. Printre prietenii săi se află un „formator de opinie #antirezist”, niște ruși, niște culturiști ruși care susțin că au absolvit universitatea în Uganda, un „director la fabrica sufletul tău”, mulți mulți tineri de culoare (probabil unii habar nu au că identitatea lor este furată și folosită în România).

 

 

0 0
Comisia SRI vrea să îl audieze pe urmăritul general fugar Sebastian Ghiță, pentru dezvăluirile despre DNA, fiindcă le consideră foarte importante în economia funcționării acestei instituții. Și pentru că fuge de justiție, vor să îl audieze telefonic, să spună curajos ce afurisită e Kovesi, care l-a trimis în judecată! Și abuzivă! Și rea! Și cucuvea! Cum ar veni, un individ cercetat și fugar dă calificative procurorilor care îl anchetează. Vorba gurului PSD Codrin Ștefănescu: pentru că poate!
Televiziunile penalilor au lansat un linșaj anti-DNA, iar alți infractori condamnați sau urmăriți penal, din fruntea statului, s-au sesizat pe baza emisiunilor TV și cer măsuri dure contra DNA. Când cântăresc cuvântul procurorilor față de cuvântul infractorilor, politicienii de forță ai statului român îi cred pe infractori. Fiindcă cine se aseamănă se adună?!
Dacă așa zice presa bandiților și un deputat condamnat la 5 ani de pușcărie, dublat de un alt deputat fugar și de câțiva condamnați și cercetați în dosarele procurorilor anticorupție, DNA e rău, să moară DNA în chinuri!
O companie de relații publice din România, între timp, transmite e-mailuri în miez de noapte către jurnaliștii străini, să îi informeze că procurorul-șef DNA trebuie anchetat, iar campionii luptei anticorupție din România (de fapt corupții anchetați sau trimiși în judecată de DNA!) sunt gata să facă dezvăluiri zguduitoare despre Kovesi. Iată ce înseamnă, de fapt, statul paralel: paralel cu justiția, cu cinstea și cu bunul simț!

1 0

În plină epidemie de gripă să ameninți un oraș că îl lași fără căldură nu este pur și simplu ticăloșie, ci atentat.
Furnizorul de gaz C-Gaz Energie condiționează livrarea gazului către CET Arad de plata în avans a aprox. 2 milioane de euro! Altfel arădenii rămân fără căldură! Mie asta îmi sună a șantaj. C-Gaz își poate permite orice, pentru că are monopol pe distribuția de gaz? Se poate juca cu sănătatea oamenilor? Ce mă surprinde este că reprezentanții statului nu intervin, de parcă treaba lor ar fi să protejeze afacerea C-Gaz și nu consumatorii captivi în relația cu un furnizor care face ce vor mușchii lui.

Astazi,  la Prefectura, in loc să se ia atitudine împotriva acestui abuz, trei parlamentari PSD, un lider de sindicat și reprezentatul guvernului în teritoriu s-au prefăcut ca nu inteleg despre ce este vorba in propoziție și au transformat subiectul într-o discuție cu accente politice. Așteptăm de la ei nu povețe și bombițe politicianiste (mai ales de la parlamentari, care se presupune că sunt acolo unde sunt nu pentru a fi observatori de pe tușe, ci actori activi în rezolvarea problemelor arădenilor) ci sancționarea atitudinii care pune în pericol aradenii. Nicio firmă nu își poate permite să se joace cu sănătatea publică și cu siguranța cetățeanului român, de dragul profitului!

1 0

Putem constata, din această analiză a Ziarului Financiar, că județele cele mai harnice, unde oamenii nu stau pe ajutoare sociale, ci muncesc, Aradul și Timișul, sunt tocmai cele pedepsite de Guvern, care le ia cu japca zeci de milioane de euro din banii de dezvoltare! 

Județul Arad este în TOP 3 cu cel mai mare procent de angajați din România. Institutul Național de Statistică a confirmat faptul că arădenii sunt printre cei mai harnici, mai conștiincioși și mai responsabili cetățeni români!

Rata șomajului în județul nostru a fost în luna decembrie 2017 de 1,5%, după ce aproape tot anul fusese de 1,3%. Numai Ilfovul și Timișul au o rată mai mică a șomajului!

La polul opus, cei mai mulți șomeri din România sunt în Teleorman, Vaslui (în ambele județe peste 10%), Mehedinți și Dolj (câte 9%).

Putem constata, din această analiză a Ziarului Financiar, că fiefurile baronilor pesediști, care dau coloana vertebrală a guvernului României, sunt cele mai puturoase. Iar județele cele mai harnice, unde oamenii nu stau pe ajutoare sociale, ci muncesc, Aradul și Timișul, sunt tocmai cele pedepsite de Guvern, care le ia cu japca zeci de milioane de euro din banii de dezvoltare!

 

0 0

În şedinţa Consiliului Judeţean de astăzi, 26.01.2018, datorită faptului că parlamentul a tăiat 45 de milioane de euro din bugetul judeţului Arad, a fost împărţit cel mai sărac buget al instituţiei din ultimii 13 ani!

„Avem un buget de subzistenţă, un buget de sărăcie, datorită parlamentarilor PSD-ALDE. Toate localităţile din judeţ au pierdut bani mulţi pentru că parlamentarii au luat banii Aradului. Este o situaţie fără precedent în istoria judeţului nostru. Sub aceste auspicii, am împărţit sărăcia. Am alocat sume pentru continuarea investiţiilor la Spitalul Judeţean, pentru repararea drumurilor judeţene, asistenţă socială, activităţi culturale. Am fost surprins de amendamentele consilierilor judeţeni PSD. În loc să le ceară parlamentarilor lor să voteze interesele Aradului, consilierii judeţeni PSD au vrut să ia bani de la spitalul din Sebiş care deserveşte 70-75.000 de persoane, de la dezvoltarea Podgoriei Aradului. Ar fi trebuit să fie activi atunci când ni s-au tăiat banii în Parlament, nu acum, când aproape că nu am avut ce să împărţim”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

În cifre, bugetul Judeţului Arad se ridică la aproape 240 de milioane de lei, bani care trebuie să asigure funcţionarea Consiliului Judeţean şi a tuturor instituţiilor aparţinătoare: Spitalul Judeţean, instituţiile de cultură (Centrul Cultural, Biblioteca, Muzeul), Compania de Transport, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Învăţământul Special, Aeroportul, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Centrul Militar etc. Se adaugă întreţinerea celor 1200 de kilometri de drum judeţean, sprijinirea proiectelor comunelor care nu au capacitatea financiară de a le susţine şi, nu în ultimul rând, continuarea investiţiilor. Consilierii judeţeni PSD au votat împotriva bugetului judeţului nostru.

Pentru drumurile judeţene şi comunale s-au alocat 9,926 milioane de lei, repartizarea acestor sume făcându-se în urma solicitărilor comunicate de către unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, a consultării primarilor şi a analizei privind starea tehnică a drumurilor judeţene şi comunale. Din impozitul pe venit şi din cotele defalcate din impozitul pe venit şi din TVA s-au alocat comunelor din judeţ 11, 781 milioane lei, pentru finanţarea proiectelor acestora.

Din excedentul bugetar se vor asigura o serie de investiţii în valoare de 53,89 milioane de lei, pentru diferite proiecte. La Sănătate s-au alocat 4,8 milioane pentru cofinanţarea unui proiect şi achiziţionarea de aparatură, iar la drumuri s-au alocat 34 de milioane, pentru cofinanţarea unor proiecte, cât şi pentru asigurarea documentaţiei şi finanţarea modernizării unor tronsoane de drum judeţean, lista de investiţii cuprinzând şi alte obiective: documentaţie privind restaurarea cetăţilor Şiria şi Şoimoş, respectiv reparaţii la Palatul Cutural (Complexul Muzeal).

Consiliul Judeţean Arad a reuşit să acceseze toate proiectele pe fonduri europene pe care le-a aplicat. Astfel, anul acesta continuă procedurile tehnice pentru modernizarea drumului Arad-Şiria-Pâncota-Buteni, pentru reţeaua de drumuri transfrontaliere,  dar şi în cazul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, pentru Unitatea de Primire Urgenţe şi Cardiologie.

Consiliul Judeţean Arad are cinci proiecte acceptate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

Proiectul noii secţii de Oncologie, de pe strada Vicenţiu Babeş, a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă va fi bugetat. Asta înseamnă că decizia luată în programul Interreg, când Aradul a ales să acceseze fonduri europene pentru drumurile transfrontaliere şi nu pentru secţia de Oncologie, a fost înţeleaptă. Suma bugetată pentru secţia aceasta este de 17 milioane de lei.

De asemenea, a fost acceptat proiectul de construcţie a unui nou Spitalul de Psihiatrie din Căpâlnaş (27 de milioane de lei). Actualul spital funcţionează într-un spaţiu închiriat, iar acest proiect rezolvă una dintre problemele importante ale sistemului sanitar arădean.

Pe tronsoanele de drumuri judeţene Bârsa-Moneasa-limită de judeţ Bihor, Sânmartin-Olari-Caporal Alexa, Nădab-Seleuş sunt cele mai consistente sume bugetate. Cu privire la drumul Bârsa-Moneasa-limită de judeţ Bihor, preşedintele Consiliului Judeţean susţine că el se integrează în strategia de dezvoltare turistică a judeţului Arad, completând lucrările de modernizare de pe tronsonul Arad-Buteni, pe una dintre cele mai tranzitate artere ale judeţului.

Anul acesta va intra în linie dreaptă unul dintre cele mai importante proiecte ale Aradului în sistemul medical, construirea unui complex de Pediatrie, cu cinci etaje, în incinta Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad.

„Din păcate, sumele alocate Consiliului Judeţean nu acoperă toate nevoile noastre. Au fost respinse finanţările pentru drumurile Berzovia-Buziaş-Lipova, Gurahonţ-Buteni, Tauţ-Târnova, Mişca-Apateu-Berechiu. Guvernul nu alocă bani prin PNDL nici pentru reparaţiile capitale la Complexul Muzeal al Judeţului Arad, regretabil, mai ales că ne pregătim pentru Centenarul Marii Uniri iar Aradul este printre judeţele cu cea mai mare contribuţie la acest act istoric. Norocul nostru este că accesăm tot ce se poate din fondurile europene şi asta ne permite să ne dezvoltăm în continuare”, a subliniat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean.

0 0

Guvernul a alocat cel mai mic buget din istorie Consiliului Județean Arad, cele 45 de milioane de euro luate de la primăriile din județ și de la Consiliul Județean înseamnă că PSD a tăiat banii pentru modernzirea spitalelor arădene, a drumurilor județene din Arad și investițiile în instituțiile publice. Este rușinos că județe ca Vaslui, Galați și Teleorman produc de câteva ori mai puțin decât Aradul, dar PSD le-a asigurat un buget dublu față de bugetul Aradului, susține Iustin Cionca. Consiliul Judeţean Arad îşi împarte astăzi sărăcia, prin votarea bugetului.
Guvernarea PSD-ALDE a tăiat de la Consiliul Judeţean peste 10 milioane de euro, iar de la comunele şi oraşele din judeţ încă 35 de milioane de euro. În total 45 de milioane de euro pierduți de județul nostru, datorită votului parlamentarilor PSD, printre care și cei de la Arad, pe Legea Bugetului! Pe fondul acestei devalizări a bugetelor locale, consilierii judeţeni ai PSD au propus în şedinţele pe comisii o serie de amendamente prin care să se transfere dintr-un domeniu în altul sume mărunte în comparaţie cu cele peste 10 milioane de euro pe care le-au „confiscat” parlamentarii de la Consiliul Județean. Consilierii judeţeni PSD doresc să transfere 1,3 milioane de lei de la „Cultură” înspre întreţinerea drumurilor judeţene şi spitale. O iniţiativă populistă, care nu rezolvă nici problemele de la drumuri, nici pe cele legate de investiţiile din sistemul de sănătate. Consilierii judeţeni care vin astăzi cu aceste propuneri sunt complici cu colegii lor, parlamentarii PSD Arad, la sărăcirea Aradului. Dacă erau atât de preocupaţi de soarta drumurilor judeţene şi de cea a sistemului de sănătate, ar fi trebuit să ni se alăture şi împreună să încercăm să păstrăm cele 45 de milioane de euro în judeţul Arad. Nu au făcut niciun amendament când Ministerul Sănătății nu a dat niciun leu Aradului. Sau când ne-au fost tăiate de la finanțare patru drumuri județene importante. Am avut o întâlnire cu parlamentarii PSD Arad și cu consilieri județeni PSD în 17 decembrie, înaintea votării Bugetului de Stat, şi am primit asigurări de la ei că judeţul Arad nu va pierde bani. Am fost mințiți, ni s-au luat 45 de milioane de euro, iar astăzi toate primăriile din județ, și cele PSD, sunt mai sărace ca niciodată! Aceeași sărăcie este și la spitale, investiții în drumuri județene, domeniul social, cultură, turism.
Un amendament al PSD solicita ca spitalul din Sebiș să piardă 150.000 de lei, în condițiile în care deservește 70-75 de mii de arădeni și a primit ZERO lei de la Ministerul Sănătăţii! PSD cere și tăierea a 150.000 de lei de la comuna Ghioroc, dar Consiliul Judeţean va continua amenajarea parcării lacului, un proiect ambiţios, care se dovedeşte de succes la nivelul vestului României prin punerea în valoare a acestui obiectiv turistic. Oricât de mulți bani ne-ar confisca PSD, nu putem renunța la tot ce se face bun în județul Arad. Cei 150.000 de lei sunt destinaţi finalizării parcării de la lac, prin care câştigă nu doar Ghiorocul, ci întregul judeţ. Cele câteva zeci de mii de lei în plus cerute de PSD nu rezolvă criza bugetară profundă în care ne-a împins Guvernarea PSD-ALDE, în strânsă complicitate cu parlamentarii și consilierii județeni PSD Arad. Amendamentele PSD sunt doar populiste. Dacă PSD Arad era preocupat de arădeni, nu ar fi votat ca Aradului să i se ia 45 de milioane de euro. Au condamnat județul la sărăcie și încearcă acum să arunce rușinea asta pe ceilalți, dar nu vor putea, fiindcă arădenii nu îi iartă.

Sursa: Facebook Iustin Cionca

0 0

Nu ne amintim ca vreodată în ultimii 28 de ani Mica Unire să fi fost sărbătorită cu atâta eleganță și demnitate, ca anul acesta! A contribuit la impactul sărbătorii și faptul că, tot în premieră pentru ultimele decenii, cele mai importante instituții de la nivel local și-au unit forțele și au oferit arădenilor o sărbătoare cu adevărat deosebită. 

Marți seara, la Secția de Artă a Complexului Muzeal, o sută de arădeni pasionați de cercetarea istoriei locale au fost premiați de primarul Aradului și de președintele Consiliului Județean. Este vorba de oameni care s-au dedicat studierii faptelor importante din trecut și și-au publicat cercetările în volume de autor sau colective, contribuind astfel la cunoașterea mai bună a Aradului. Prezența atâtor profesori, ingineri, filologi, doctori sau doctoranzi a oferit o imagine impresionantă, care ne dă încredere că Aradul viitorului va avea sufieciente surse de influență pozitivă, care să îl facă funcțional, să îl ajute să evite greșelile trecutului și să multiplice activitățile bune.

Tot marți, la Consiliul Județean, doi reputați istorici, de la Iași și București, au susținut o conferință despre rolul intelectualilor în Mica Unire și modernizarea României.

Miercuri, sărbătoarea oferită de Primărie și Consiliul Județean a continuat la Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, unde peste 300 de arădeni au aplaudat în picioare recitalul extraordinar oferit de artiștii Filarmonicii, cu invitata specială Claudia Iordache, din Râmnicu Vâlcea, iar în partea a doua a programului recitalul Rapsozilor Zărandului. Hora Unirii a entuziasmat publicul și a determinat un acompaniament de ropote de aplauze, minute în șir.

În dimineața aceleiași zile, s-a organizat și tradiționala Horă a Unirii pe platoul din fața Palatului Administrativ.

Sărbătorirea atât de frumoasă a Micii Uniri se înscrie în calendarul evenimentelor arădene prilejuite de Centenarul Marii Uniri. Primăria Arad, Consiliul Județean, Biblioteca, Muzeul, Teatrul, Centrul Municipal de Cultură și Centrul Cultural Județean colaborează pentru reușita Anului Centenar, în condițiile în care Guvernul României nu a alocat niciun leu pentru proiectele Aradului la Centenar, deși aici, la noi, s-au elaborat principiile Unirii, aici au trăit și muncit pentru Unire marii bărbați de stat care au făcut posibil actul de la 1 Decembrie. În paranteză fie spus: dacă Guvernul nu ne-a dat nimic pentru Anul Centenar, măcar… ne-a luat! Prin votul parlamentarilor PSD județul Arad a pierdut 45 de milioane de euro, banii de investiții pentru drumuri, spitale, școli, grădinițe, cultură, sport și sectorul social. 45 de milioane de euro luate cu japca de la arădeni în Anul Centenar – este cea mai clară declarație de intenție a Guvernului PSD față de Orașul Unirii!

0 0

Ce scriam despre situația clubului UTA in urmă cu fix cinci ani, la 21 ianuarie 2013, s-a adeverit cuvânt cu cuvânt! O opinie nu foarte plăcută, nu foarte comodă, dar obiectivă, despre ce înseamnă viitorul pentru echipa fanion a Aradului.

Iată ce publicam in 21 ianuarie 2013:

Salvarea clubului UTA nu se face cu câte un euro sau câte zece euro de firmă sau de persoană. Acolo, fiind un club privat, este nevoie de un investitor puternic. Dar de câte ori venea câte unul şi echipa juca prost, pentru că în fotbal mai joci şi prost şi nu ai rezultate, oamenii începeau să îl înjure, presa să îl afurisească. Nu cu contribuţia arădenilor şi a firmelor mici va fi salvat clubul, hai să depăşim faza sentimentalismelor! Primăria ce poate face, în afară de faptul că dă bani pentru cantonament, deplasări, întreţinere stadion? Dumitru Branc, fie-i ţărâna uşoară, vă reamintesc că a fost condamnat la puşcărie cu suspendare pentru că a cerut unui agent economic să sponsorizeze UTA cu cinci milioane de lei vechi! Sportul nu mai este o chestiune de suflet, ci o afacere extrem de costisitoare.
Ce se poate face pentru UTA (dar nu de către primărie) este constituirea unei societăţi pe acţiuni care să sprijine clubul. Sau a unei fundaţii, alta decât cea a primăriei prin care se virează banii acum. Vă reamintesc că s-au făcut încercări, toate eşuate, tocmai pentru că nu s-a reuşit atragerea de capital, în ciuda bunelor intenţii efemere.
UTA nu trebuie lăsată să moară ci, poate sună paradoxal, să renască. Cred sincer că echipa ar trebui să repornească de jos, cu resursele pe care le are la dispoziţie, şi să trăiască onorabil, decât să moară de la etapă la etapă. Văd UTA, în viitorii ani, ca o echipă locală, de eşalon inferior, unde joacă juniori crescuţi la UTA, de antrenorii de la UTA. Dacă va produce talente, se va dezvolta şi va găsi investitori, ca orice afacere (pentru că este vorba despre o afacere). Dacă nu, se cantonează acolo unde poate rezista financiar.
Eu, unul, nu văd altă ieşire. Nu acum.
Şi încă ceva: cred că oamenii care bagă bani în club, mă refer la investitorii persoane fizice sau juridice private, merită să fie respectaţi şi nu stigmatizaţi. Indiferent cu câţi bani vin de acasă, şi-i rup de la ei, de la familia lor, de la plăcerile lor. Dacă vom continua să îi blamăm şi să îi înjurăm, singuri, ca proştii, batem cuie în sicriul UTA-ei pe care o plângem cu jale!

0 0

Deputatul PSD Tripa l-a acuzat astăzi pe președintele Consiliului Județean că vrea să modernizeze drumurile transfrontaliere din județ, din proiectul strategiec al peogramului România-Ungaria. Tripa a declarat că a intervenit la Ministerul Turismului ca proiectul reabilitării Cetății Ineu să concureze proiectul de modernizare a drumurilor județene, ceea ce înseamnă că ar rămâne bani mult mai puțini pentru drumuri.

Răspunsul președintelui Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a venit rapid:

„Da, vreau și muncesc să construim o șosea de Centură pentru Curtici, să scoatem traficul greu din Chișineu-Criș, să modernizăm 33 de km de drumuri județene din bani europeni, pe proiectul transfrontalier. Vreau și muncesc pentru asta, chiar dacă deputatul Tripa se opune și ne pune bețe în roate!
Vreau să modernizăm drumurile Curtici-Sânmartin, Sânmartin-Socodor, Socodor –Nădab. Valoarea totală a proiectului este de 13,8 milioane de euro.
Culmea, astăzi suntem criticați pentru asta de Tripa. După părerea lui, probabil, arădenii nu merită drumuri mai bune. După ce ni s-au tăiat de la finanțare prin PNDL patru drumuri județene (DN 79-Mişca-Apateu-Berechiu; Gurahonţ-Dieci-Buteni; Lipova-Şiştarovăţ -Cuvejdia; Târnova-Tauț) doar fiindcă așa a avut PSD-ul chef, după ce parlamentarii PSD au votat să ia cu japca 45 de milioane de euro din bugetul Aradului pe 2018, Tripa lovește din nou și ne anunță că a sunat azi la Ministerul Turismului să intervină pentru un alt proiect, care va lua din banii destinați drumurilor județene.
Ce rușine!”

0 0

Liderii PSD se vor reuni în cadrul unui Comitet Executiv în care vor discuta propunerea de premier, după demisia lui Mihai Tudose. Taberele în PSD deja s-au conturat și pe lista scurtă intră direct doi dintre oamenii al căror nume a fost vehiculat în ultima perioadă.

Surse din conducerea PSD ne-au precizat că principalii favoriți pentru a prelua această funcție sunt Paul Stănescu și Mihai Fifor, amândoi membri importanți ai Guvernului Tudose.

Pentru cei doi există susținere în interiorul partidului, dar la fiecare există riscul să fie refuzați de președintele Klaus Iohannis.

În ceea ce îl privește pe Paul Stănescu, acesta este și în acest moment liderul informal al ”baronilor” din PSD, fiind unul dintre cei mai vechi lideri din teritoriu ai partidului. Pentru PSD, Stănescu ar fi varianta ideală, însă la Cotroceni se va ține cont și de problemele cu DNA ale acestuia, numele lui Paul Stănescu apărând într-un dosar în care s-a început urmărirea penală in rem.

De asemenea, Mihai Fifor are anvergura pentru a deveni premier, însă el a mai fost respins o dată de președintele Klaus Iohannis și cei din PSD se tem că acest lucru s-ar putea repeta. Fifor nu are probleme penale și nici nu a fost implicat în scandaluri interne, fiind unul dintre soldații credincioși ai lui Liviu Dragnea. O anecdotă din PSD arată că Mihai Fifor a aflat chiar în timpul alegerilor pentru șefia Consiliului Național PSD că el este omul ales de Liviu Dragnea, până atunci favorit fiind Constantin Niță.

Acestea sunt cele două variante pe care liderii PSD mergeau aseară, după finalizarea Comitetului Executiv. Nu este exclus ca în ședința de astăzi să se aducă în dezbatere noi nume și să avem parte de o surpriză, mai ales că Liviu Dragnea a promis că nu se va mai implica și va lăsa taberele din partid să-și impună omul la Palatul Victoria.

Europarlamentarul Cătălin Ivan spune că România este aruncată nejustificat în criză la doar şase luni de la criza Grindeanu, în urma unui vot ilegitim şi iresponsabil, apreciind că Liviu Dragnea, „doar o umbră a lui Dady”, a reuşit să obţină o nouă majoritate în CEx prin oamenii care conduc interimar diferite organizaţii judeţene şi care depind de el. Ivan crede însă că Liviu Dragnea nu a câştigat nimic, ci „a aprins fitilul unei revolte cum nu a mai fost vreodată în partid”.

„Încă un vot ilegitim şi iresponsabil în urmă căruia am pierdut cu toţii. România este aruncată nejustificat în criză la doar şase luni de la criza Grindeanu, nici până astăzi explicată. Comitetul Executiv Naţional este rupt de partid. Organizaţiile de partid au transmis clar că nu este de acceptat o nouă dărâmare a propriului guvern. Dragnea este doar o umbră a lui Dady. A reuşit, prin oamenii care conduc interimar diferite organizaţii judeţene, oameni care depind de el, să obţină o nouă majoritate în acest sinistru CEx”, scrie Cătălin Ivan, pe Facebook, conform News.ro.

Preşedintele USR, deputatul Dan Barna, a declarat luni, pentru Agerpres, că alegerile anticipate sunt singura alternativă prin care să se poată crea o majoritate „căreia să-i pese de guvernarea României”.

„De un an de zile PSD îşi bate joc de cetăţenii României. Ceea ce am văzut în această seară este confirmarea faptului că actuala structură de guvernare, această majoritate PSD-ALDE este incapabilă să guverneze pentru simplul motiv pentru că ea a fost gândită să funcţioneze ca un cabinet de avocatură pentru problemele personale ale lui Liviu Dragnea. Şi cât timp continuăm în această logică, orice premier va avea România va fi respins de Liviu Dragnea într-o ordine de săptămâni sau luni, cum s-a întâmplat şi de această dată. Pentru că toată miza, din păcate pentru România, sunt problemele penale ale lui Liviu Dragnea. Singura alternativă noi o vedem în alegerile anticipate, prin care să se poată crea o majoritate căreia să-i pese de guvernarea României, că de un an de zile PSD-ALDE a arătat că România este pentru ei ultima prioritate”, a spus Dan Barna.

El a adăugat că USR va merge la Palatul Cotroceni pentru consultări, dacă preşedintele Klaus Iohannis va solicita acest lucru.

Preşedintele USR a mai precizat că va discuta cu colegii săi, marţi, dacă partidul va propune şefului statului o persoană pentru a fi nominalizată ca premier.

0 0

O zi de iulie din viața ștrandului arădean, în 1918, descrisă de ziarul Aradi Kozlony. „Este aproape de neconceput că înainte vreme puteam exista și fără ștrand la Arad, iar acum este indispensabil. Zi-lumină arădenii se bălăcesc acolo de la mic la mare. Artiștii și artistele teatrului aproape că își țin și repetițiile acolo. Directorul Teatrului, Mihaly Szendrey, face curte celor mai aranjate doamne și susține că băile acestea i-au fost recomandate pentru recuperare de medicul său curant din Karslbad. Viața oficială a ștrandului începe dimineața la ora 8, atunci pornesc „orele cucoanelor”. Ne dăm ușor seama de asta, întrucât nimeni nu se îmbăiază. Sărmanul director general al băilor, locotenentul Kotsis! Până dimineața la 11 ar putea închiria chiar și 20 de cabine unei femei, pentru ca după ora 11, când încep orele plajei comune, să fie pus în situația să distribuie câte 20 de femei într-o cabină! Mai nou o barcă cu motor legată de malul Mureșului se joacă cu imaginația publicului vizitator, promițând accesul mai rapid de pe un mal pe celălalt. Probabil însă și barca aceasta cu motor se comportă ca zânele ștrandului: promite, dar nu oferă!”

Ștrandul militar de pe Mureș (care la vremea respectivă era considerat obiectiv militar și se afla în apropierea Podului Decebal, de astăzi!) a fost înființat aproximativ pe amplasamentul de astăzi al ștrandului. El nu trebuie confundat cu ștrandul Neptun. Ștrandul Neptun era între actuala bază Constructorul și clubul de canotaj Voința, iar ștrandul militar pe malul opus al Mureșului. Ștrandul militar a devenit în anul 1918 atât de popular și de aglomerat, încât colonelul Fiedler Imre a dispus măsuri de natură să protejeze intimitatea unității militare din Cetate.

„Având în vedere că ștrandul militar a fost înființat înainte de toate pentru satisfacerea nevoilor cadrelor militare și aparținătorilor acestora, dar este tot mai mult utilizat de civili, decretăm că în viitorul apropiat vor avea acces aici doar acei civili care și-au cumpărat până astăzi (31 iulie, n.n.) abonamente de sezon. Datorită aglomerației amintite, nu se mai pun în vânzare bilete pentru o zi și abonamente de sezon”, a decretat comandantul Fiedler.

Presa locală comenta că arădenii obișnuiți cu noul ștrand militar vor primi probabil cu tristețe aceste măsuri severe. În ajutorul lor a venit administrația ștrandului Neptun, care în urma unui acord cu unitatea militară a făcut următorul anunț: „Aducem la cunoștința publicului interesat că ștrandul de peste Mureș, vis-a-vis de ștrandul Neptun, stă atât la dispoziția doamnelor, cât și la dispoziția domnilor, în cazul în care dispun de un bilet de zi valabil. Abonații ștrandului militar pot folosi fără niciun bilet suplimentar și ștrandul Neptun.”

0 0

Primarii PSD din județ se dezmeticesc și își dau seama rând pe rând că au fost mințiți de parlamentarii pesediști. Unul câte unul vin la Consiliul Județean să ceară bani, fiindcă așa cum am avertizat încă din noiembrie fiecare localitate din județ a pierdut la 1 ianuarie, datorită votului parlamentarilor PSD Arad pe Legea Bugetului, între zeci de mii de euro (cele mai sărace) și peste un milion de euro (cele mai mari).

„Primarii PSD sunt disperați pe bună dreptate, ca primarii tuturor partidelor, de altfel. Ei realizează acum că au fost mințiți de parlamentarii PSD și că s-a confirmat avertismentul conducerii Consiliului Județean. PSD a tăiat de la Arad banii de investiți, deși le-a promis primarilor că nu o va face. Așa cum am avertizat în ultimele săptămâni, din cauza votului pesedist pe Legea Bugetului primăriile din județ rămân fără bani de drumuri, scoli, grădinițe, dispensare. PNL a organizat și un marș de protest, în luna noiembrie, dar primarii PSD din județul Arad au refuzat atunci să participe, iar parlamentarii PSD au râs de semnalul de alarmă. Din păcate, noi am avut dreptate, ei au mințit, județul Arad pierde„, a declarat Doru Bozga, consilier județean PNL.

Acum parlamentarii PSD care au votat ca din bugetul județului Arad să se taie 45 de milioane de euro își trimit primarii pesediști să ceară bani de la Consiliul Județean. Nu am auzit niciun primar de la PSD cerând să nu se taie județului 45 de milioane de euro! Niciun primar PSD nu a protestat atunci când parlamentarii PSD Arad au votat să se taie de la localitățile lor zeci și sute de mii de euro. Primarii PSD au tăcut când banii tăiați de Guvernul PSD în județul Arad au fost trimiși în cele mai sărace județe pesediste din România.

Vom centraliza toate solicitările primarilor și le transmitem noi, dacă ei nu au curajul, parlamentarilor PSD, să aducă înapoi în județul Arad cele 45 de milioane de euro pe care ni le-au tăiat prin Legea Bugetului, ca investițiile necesare în județ să poată continua” declară Doru Bozga.

 

0 0

Evenimente devenite deja tradiție, evenimente locale sau evenimente cu participare internațională, toate s-au aflat în calendarul Centrului Cultural Județean în anul 2017 şi au reunit câteva sute de mii de participanţi din municipiu şi judeţ.

În premieră

Seria evenimentelor de amploare, organizate de Consiliul Judeţean Arad prin Centrul Cultural Judeţean, a început în luna martie,  cu un Video performance & Sound la Gara Arad şi vernisajul expoziţiei CreArt – Arad – 2012-2017, în cadrul căreia au fost expuse, pentru prima oară, lucrările artiştilor participanţi: Onisim Colta, Bogdan Dinu (Bogdanator), Adrian Sandu, Dana Stana, Adrian Raţă, Sergiu Sas, Nita Mocanu şi Mihai Sălăjan. Evenimentul a venit ca o finalizare a proiectului european CreArt (Reţeaua Oraşelor pentru Creaţie Artistică) care s-a derulat în perioada 2012-2017 în 14 oraşe din Europa, printre care şi Arad.

În luna mai, la Arad, s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului Familiei, în parcul Pădurice. În cadrul evenimentului, dedicat familiei (copii, părinţi, bunici), au avut loc ateliere de creație pentru copii, activități sportive, concerte și spectacole cu povești, concursuri și decoruri colorate, prezentări de modă pentru copii şi vârstnici, spectacole de animaţie, zoingo boingo şi pictură pe faţă. În data de 12 mai, invitat special al Festivalului Familiei a fost cunoscuta vedetă de televiziune şi Ambasador UNICEF – Andreea Marin iar, în 13 mai, cântăreţul şi prezentatorul Virgil Ianţu.

 

Cea de-a XXIV-a ediţie a „Maratonului cântecului şi dansului popular sârbesc”, organizată de Uniunea Sârbilor din România și Consiliul Județean Arad prin Centrul Cultural Județean Arad, a avut loc pentru prima oară în judeţul Arad, în luna septembrie, şi a reunit 600 de artişti – instrumentişti, solişti vocali şi dansatori, membri ai ansamblurilor folclorice sârbeşti din România şi Serbia, care au susţinut un spectacol de zile mari în Piaţa Avram Iancu.

Un alt eveniment organizat de Centrul Cultural Judeţean, care a avut loc în premieră în Arad, este Festivalul Folcloric Internaţional, din 30 noiembrie, care a a adus la Arad ansambluri de renume din România, Ungaria şi Serbia.

 

 

 

 

Evenimente de tradiţie

Devenită deja tradiţie, Şcoala de Vară, care a ajuns anul trecut la a IX-a ediție, s-a desfăşurat în perioada iulie – august a anului 2017, atât în municipiul Arad cât şi pe tot cuprinsul judeţului,  în 25 de localităţi.

 

Unul din cele mai cunoscute evenimente ale Centrului Cultural Judeţean, Teatrul de Vară „Ethos”, ediţia cu numărul cinci, s-a desfășurat pe parcursul a două luni şi jumătate iar în program au fost cuprinse spectacole de teatru şi muzică, invitați fiind artiști care se bucură de recunoaștere și apreciere la nivel național și internațional: Maia Morgenstern, Ion Caramitru, Raluca Aprodu, Nicu Alifantis, ş.a.

În lunile iunie şi iulie, Centrul Cultural Judeţean a continuat o serie de evenimente cunoscute publicului din anii precedenţi: Întâlnirile cu Personalităţi, la Arad fiind prezenţi Dorel Vişan cu conferinţa “Omul şi taina lui” şi Ion Caramitru, cu “Viaţa mea în viaţă”, Parada Clătitelor de la Moneasa (ediţia a XVII-a) şi Festivalul – Concurs ”La Izvoare” (ediţia a VIII-a).

În august, Grădina de vară a Staţiunii Moneasa a găzduit cel mai longeviv concurs folcloric din această parte a ţării – Festivalul Cântecului Popular din Ţara Zarandului, ajuns la ediţia cu nr. 48 iar în perioada următoare, timp de o lună, arădenii şi nu numai au avut parte de festivalul itinerant „Sărbătoarea Vinului în Podgoria Miniş-Măderat”, devenit deja tradiţie pentru comunele Păuliş, Ghioroc, Covăsînţ, Şiria, Pîncota.

Ediţia aniversară a unuia dintre cele mai apreciate evenimente din judeţul Arad, Festivalului Vânătorilor, unul dintre cele mai frumoase evenimente dedicate vânătorii şi vânătorilor, ajunsă la cel de-al X-lea an, a avut loc în luna septembrie la Bata şi, la fel în anii precedenţi, programul a inclus multe activităţi: probe de măiestrie vânătorească, prepararea mâncărurilor tradiţionale, demonstraţii de lucru cu câini, dar şi cu şoimi.

Zilele Culturii Austriece, un alt eveniment déjà cunoscut publicului, s-au desfăşurat în luna noiembrie anului 2017 la Arad, în colaborare cu Forumul Cultural Austriac la București și Asociația Culturală MUSIKFORUM EUROPA, sub patronajul Ambasadei Republicii Austria la București și a Consulatului Austriei la Timișoara şi i-au fost dedicate împărătesei Maria Theresia. Pe parcursul celor două zile au avut loc conferinţe, expoziţii şi concerte de înaltă clasă.

Caravana Tradiţiilor de Iarnă, care a ajuns în anul 2017 la ediţia cu numărul XI, a rămas evenimentul cultural de referinţă al sfârşitului de an în cadrul căruia s-au readus în atenţia iubitorilor de folclor, datini şi obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă, precum obiceiul colindatului sau cunoscutul joc – ritual al dubaşilor.

0 0

Consiliul Judeţean a cumpărat pentru noul Spital TBC un aparat care reduce perioada de diagnosticare a TBC de la două luni la două ore!       

Cu aparatul GeneXpert, un dispozitiv pentru depistarea genetică a tuberculozei şi rezistenţa la antibiotice, pacienţii beneficiază de o diagnosticare mult mai rapidă a bolii. Fiind o tehnică modernă, diagnosticarea durează ceva mai mult de două ore, putând fi realizate patru teste în acelaşi timp, comparativ cu tehnica folosită anterior, cea clasică. Aceasta a durat aproximativ 60 de zile. Datorită noului aparat, se câştigă timp inclusiv în prescrierea tratamentului, crescând şansele de vindecare. S-au realizat aproximativ 500 de teste cu aparatura achiziţionată.

Noul spital TBC, finalizat exclusiv din fondurile Consiliului Judeţean, este dovada faptului că, pentru noi, sănătatea publică este pe primul loc. Muncim ca arădenii să beneficieze de servicii medicale moderne şi profesionale, la ei acasă. Consiliul Judeţean a investit doar anul trecut 2 milioane de euro în Spitalul Judeţean şi am realizat proiecte de 58 de milioane de euro pentru construirea de noi spitale şi secţii”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

0 0

Deputatul PSD de Arad Adrian Todor nu s-a remarcat cu nimic în Parlamentul României, în peste un an de zile, de când și-a luat în primire funcția plătită regește. Încasează lunar aprox. 40.000 de mii de lei (ați citit bine, aproape 10.000 de euro!) salar și sumă forfetară, dar activitatea sa este rușinos de palidă.

Potrivit situației oficiale realizată de secretariatul Camerei Deputaților și postată pe portalul www.cdep.ro, deputatul Todor a vorbit o singură dată în plen. 31 de secunde, în anul 2016. De fapt, sunt cele 31 de secunde la rostirea jurământului! După acest efort, anul trecut s-a odihnit și nu a mai luat cuvântul deloc în plen.

Un calcul matematic simplu ne arată că deputatul PSD de Arad Adrian Todor a fost plătit cu aprox. 4000 de euro pentru fiecare secundă în care a vorbit în plenul Camerei Deputaților!

Desigur, în calculul salariului intră că în anul 2017, Todor a avut două interpelări și două întrebări, ambele depuse în scris. Cireașa de pe tortul activității sale parlamentare a fost moțiunea de cenzură pe care a susținut-o împotriva propriului său Guvern, atunci când președintele PSD Liviu Dragnea le-a comandat pesediștilor din țară debarcarea premierului PSD Sorin Grindeanu. Iar cum PSD Arad pupă mâna lui Dragnea, Todor a executat.

„Nu ne mândrim cu activitatea deputatului Todor. A votat ca județul Arad să piardă 45 de milioane de euro, de la 1 ianuarie, prin Legea Bugetului. A susținut Guvernul lui Dragnea, care a dat Ordonanțele Rușinii, noaptea, ca hoții, pentru scăparea corupților. A votat Legile Justiției, o bătaie de joc la adresa românilor corecți, cinstiți, care se trezesc că datorită intereselor unor pesediști certați cu legea au dintr-o dată drepturi mai puține decât infractorii”, a declarat secretarul general al PNL Arad, Răzvan Cadar.

0 0

 „Ni s-a confirmat oficial, de către o agenție de turism turcească, foarte importantă și în România: Tarom refuză să opereze de pe Aeroportul Arad, chiar și pe bani mulți, contra cost, pe destinații certe, contractate de agențiile de turism! Mulțumim parlamentarilor PSD incompetenți care nu sunt în stare să ajute Aradul cu nimic, deși sunt la putere! Să nu uităm că Taromul care refuză să vină pe bani la Arad este falimentar, este al Guvernului, iar Guvernul este al PSD! Parlamentarii PSD de Arad, între a reprezenta interesele arădenilor sau interesele Guvernului au ales să reprezinte Guvernul și au întors spatele arădenilor” – a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

În cadrul conferinței de presă de la Consiliul Județean, în care Agenția Prestige Tours a prezentat programul de zboruri spre Turcia de pe Aeroportul Internațional Arad, reprezentanții agenției au declarat că au insistat la Tarom pentru închirierea unei aeronave care să înnopteze pe Aeroportul din Arad, de unde dimineața să poată porni, la o oră convenabilă, pe o destinație externă. Au avut loc mai multe întâlniri între conducerea Tarom și conducerea agenției de turism, dar fără niciun rezultat. Și conducerea Consiliului Județean a avut cinci întâlniri cu reprezentanții Tarom, în anul 2017, soldate fără niciun rezultat.

 „Poate dacă ar avea altă atitudine față de solicitările potențialilor clienți, Taromul, subordonat Guvernului PSD, nu s-ar mai afla în situația falimentară de acum. Cum poate cineva spune că decizia de excludere a Aradului din cursele Tarom nu este politică, atunci când suntem un client care insistă, ducem și alți clienți la Tarom care la rândul lor ar vrea să plătească, dar se lovesc de refuz?!” – spune președintele Consiliului Județean Arad.

Deşi Prestige şi-a dorit o extindere a serviciilor turistice pentru arădeni și pe perioada iernii, a fost refuzat de TAROM. Conducerea TAROM nu a dat curs solicitării de a porni o cursă de la Arad, nici măcar un avion închiriat în regim charter, deși a fost contactată în repetate rânduri atât de Consiliul Județean Arad, de Aeroportul Internaţional Arad, cât şi de Prestige Tours. Mai mult, nu și-a manifestat nici intenția de a participa la o schemă de ajutor de stat, prin care, în condițiile legii, ar fi primit bani de la Aeroport doar să vină să opereze de la Arad!

 „Lucrăm cu 11 ţări, dar ţara de care am fost cel mai impresionaţi a fost România. Facem analize pentru fiecare zonă şi analizele noastre cu privire la Arad nu ne-au înşelat. Avem în continuare foarte multe planuri, veţi vedea cât de mult îndrăgim acest oraş. Am făcut o treabă foarte bună la Arad, unde am fost primiţi cu braţele deschise. Vom continua colaborarea şi în anii următori, dar nu este suficient să lucrăm numai pentru sezonul de vară. Am insistat la TAROM să primim aeronavă cu şedere în Arad pentru a oferi mai multe zboruri arădenilor, însă nu am găsit susţinere. De la Bucureşti şi Suceava avem destinaţii noi spre Bodrum şi Iordania, şi ne dorim acelaşi lucru şi pentru Arad. Curse TAROM spre şi dinspre Arad ar însemna extinderea paletei noastre de oferte, nu doar spre Antalya, ci şi spre alte destinaţii aşa cum au Bucureştiul şi Suceava”, a declarat Mustafa Kadiroglu, preşedinte CALY Group, care include Prestige Tours.

 

0 0

Lideri ai industriei feroviare europene au participat la un forum organizat în 2017 la Arad, cu scopul realizării unor proiecte privind formarea unui spaţiu de transport mai bine conectat şi integrat în statele Europei Centrale şi de Est, în acelaşi an fiind pus în funcţiune şi primul tren privat de noapte de lung parcurs, compus din vagoane fabricate la Arad.

Tot în 2017, la Nădlac a fost inaugurat un al treilea punct de trecere a frontierei cu Ungaria. Lucrările de renovare la Palatul Cultural au intrat pe ultima sută de metri, urmând să fie finalizate la începutul anului viitor. Obiectivul cultural nu a mai fost restaurat de aproape 40 de ani. În premieră naţională, Universitatea de Vest ”Vasile Goldiş” a inaugurat, în noiembrie, un Centru de Medicină Tradiţională Chineză.

În acest an, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Petru Ioţcu, a fost condamnat de Tribunalul Timiş la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă.

*** Transportul de călători pe calea ferată s-a îmbunătăţit odată cu punerea în funcţiune, pe 2 februarie, a primului tren de noapte privat, de lung parcurs. Trenul ”Transcarpatic”, ce aparţine societăţii româneşti cu acelaşi nume, a plecat din Staţia CFR Arad, la ora 20,30, pe ruta Arad – Deva – Simeria – Sighişoara – Braşov – Bucureşti, ajungând în staţia finală a doua zi, la ora 10,00. Din Bucureşti, trenul a plecat spre Arad la ora 21,00, sosind la destinaţie la ora 10,01.

Trenul este compus din vagoane de concepţie sută la sută românească, produse la Arad, care datorită caracteristicilor constructive pot circula cu viteze de 160 – 200 km/h, dacă infrastructura feroviară ar permite acest lucru. De asemenea, amenajările interioare şi dotările sunt de ultimă generaţie. Vagoanele sunt prevăzute cu sisteme de informare a pasagerilor, sisteme de entertainment audio şi video, cu internet, prize pentru curent electric, camere de luat vederi, instalaţii performante de aer condiţionat şi de încălzire, precum şi cu sistem GPS, astfel încât călătorii să ştie unde se află pe traseu. Vagonul de dormit are cuşete cu duşuri şi toaletă, iar în tren călătorii beneficiază de servicii de catering incluse în preţul biletului, acesta având aceeaşi valoare ca la SNCFR.

*** Pe 19 februarie, a fost tăiată panglica inaugurală a Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Nădlac III – Csanadpalota, de la frontiera româno-ungară, al treilea astfel de punct de graniţă din zona oraşului Nădlac.

Noul PTF este deschis temporar, în ziua de duminică, urmând ca odată cu intrarea României în Spaţiul Schengen să funcţioneze în regim permanent. Acesta se află pe drumul transfrontalier Nădlac – Csanadpalota, care însumează 9,4 km, dintre care 5,2 km pe teritoriul românesc şi 4,2 km pe teritoriul ungar. Drumul este cunoscut de localnici încă din anul 1750, sub numele de ”Drumul Paloţii”, fiind închis după Primul Război Mondial.

Drumul a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier ”Building Csanadpalota – Nagylak cross border conecting road”, implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007 – 2013, finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi completat de cofinanţarea celor două state membre participante în proiect, Ungaria şi România.

*** Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Petru Ioţcu, a fost condamnat pe 21 martie de Tribunalul Timiş la patru ani de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Instanţa a dispus totodată confiscarea sumelor de 35.000 de lei şi 10.000 de euro. Sentinţa dată de judecători a fost atacată cu apel, ulterior rămânând definitivă.

Ioţcu a fost trimis în judecată de către DNA, după ce a fost prins în flagrant, în iulie 2015, primind 10.000 de euro, după ce anterior primise 35.000 de lei, pentru a facilita derularea unor proiecte la Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Arad.

*** Municipiul Arad a găzduit, în perioada 5 – 6 aprilie, a XII-a ediţie a Forumului de Tehnologie şi Servicii Feroviare Railway PRO, eveniment organizat de compania de consultanţă Club Feroviar, platforma de comunicare Railway PRO şi Asociaţia Industriei Feroviare din România – AIF.

Lideri ai industriei feroviare europene, alături de administratorii de infrastructură feroviară naţională, precum şi operatori de transport feroviar din ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) au participat la respectivul forum, organizat cu scopul de a se discuta despre proiectele feroviare menite să formeze un spaţiu de transport feroviar mai bine conectat şi integrat în statele ECE.

*** Inaugurarea unui nou sediu al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Arad, în prezenţa fostului ministru al Educaţiei Naţionale Pavel Năstase, a avut loc pe 11 mai.

Lucrările de construcţie au început în 2008, fiind finalizate după 9 ani. Noua clădire a ISJ Arad are patru niveluri (S+P+două etaje) şi este îmbrăcată în sticlă. Pe acelaşi teren, proprietatea ISJ Arad, se află în construcţie şi noul Palat al Copiilor, clădire cu trei niveluri (S+P+un etaj) ce ar trebui finalizată în cel mult doi ani.

Cele două clădiri au fost gândite iniţial ca un ansamblu urbanistic-educaţional, finanţarea lucrărilor, în valoare de 25 milioane de lei, fiind asigurată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

*** După ani de zile în care locuitorii Nadăşului au trăit cu teama că vor fi scoşi afară din propriile case după ce le-au fost luate terenurile moştenite din generaţie în generaţie, în urma procesului intentat de DNA unor falşi moştenitori, judecătorii Curţii de Apel Timişoara au decis pe 13 iulie anularea testamentului în baza căruia familia Colţeu a primit o moştenire evaluată la peste 20 de milioane de euro.

*** Seceta prelungită din acest an a produs pagube agricultorilor din judeţul Arad. Potrivit şefului Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Arad, Ioan Martin, majoritatea culturilor de primăvară au fost afectate, pe suprafeţe însemnate acestea fiind compromise.

Culturile de porumb şi floarea-soarelui au fost cele mai afectate de lipsa precipitaţiilor. Din cele 118.000 de hectare cultivate cu porumb, peste 70% au fost compromise, în vreme ce la floarea-soarelui, două treimi din cele 25.700 de hectare cultivate au fost distruse. Situaţia a fost asemănătoare la sfecla de zahăr, soia sau lucernă, iar în cazul păşunilor şi fâneţelor, au fost compromise total cele 111.071 de hectare.

Martin a menţionat că dacă instalaţiile de irigat ar fi funcţionat ca în urmă cu două-trei decenii, pierderile ar fi fost mult mai mici.

Pe de altă parte, producţia la grâu a fost una bună, conform autorităţilor în domeniu. La nivelul judeţului Arad au fost cultivate cu grâu 82.500 de hectare, recolta fiind de peste 400.000 de tone, cu o medie de 5.200 de kilograme la hectar.

*** Pe 30 iulie, şvabii din Sântana au sărbătorit, ca în fiecare an, hramul bisericii romano-catolice din localitate, adică Kirchweihfest-ul, sărbătoare celebrată de 149 de ani, cu scurte întreruperi în perioada celor două mari războaie mondiale şi imediat după instaurarea comunismului în ţară. Evenimentul s-a încheiat cu un bal şvăbesc, la care a cântat Fanfara Şvabilor Dunăreni din Reutlingen, Germania.

Anul viitor, sărbătoarea se anunţă a fi de amploare, la împlinirea a 150 de ani de la resfinţirea bisericii, construită iniţial în 1748, dar distrusă de un incendiu în 1858. Actualul lăcaş de cult a fost construit în perioada 1864 – 1868, după planurile arhitectului Leopold Schutz.

*** Universitatea de Vest ”Vasile Goldiş” (UVVG) din Arad a inaugurat, pe 2 noiembrie, un Centru de Medicină Tradiţională Chineză, primul astfel de centru din România.

Centrul a fost deschis în urma unui parteneriat între instituţia de învăţământ superior arădeană şi Universitatea de Medicină Chineză din Zhejiang, şi va funcţiona în cadrul Clasei ”Confucius” a Departamentului de Limbi Moderne Aplicate al UVVG Arad.

*** Municipiul Arad s-a aflat pentru prima dată între cele nouă oraşe din România care au găzduit, în noiembrie 2017, ediţia XXI a Festivalului Filmului Francez, organizat de Ambasada Franţei în România şi Institutul Francez din ţara noastră, în parteneriat cu Centrul Municipal de Cultură şi asociaţiile CitiZenit şi Amifran, din Arad.

*** Viceprimarul municipiului Arad, Levente Bognar, a anunţat pe 13 decembrie că lucrările de renovare a Palatului Cultural din oraş ”au intrat pe ultima sută de metri”, intenţionându-se ca acesta să fie redeschis la începutul anului viitor.

Restauratorii au decis, printre altele, să refacă picturile din interiorul sălii de concerte conform planşelor originale, dând asigurări că în momentul redeschiderii Palatului Cultural, aceasta va arăta la fel ca la începutul secolului XX, atunci când a fost inaugurat.

Ultimele lucrări de restaurare a interiorului clădirii au fost realizate în urmă cu aproape patru decenii, între anii 1978 – 1980.

Clădirea Palatului Cultural, construită între anii 1911 şi 1913 după planurile arhitectului arădean Lajos Szantay, a intrat în urmă cu câţiva ani într-un amplu proces de restaurare, ce a vizat atât cele două săli de concerte ale Filarmonicii şi foaierul, cât şi faţada principală şi învelitorile turnurilor. AGERPRES/(AS – autor: Ioan Weisl; editor: Nona Jalbă, editor online: Daniela Juncu)

0 0

Se împlinesc astăzi, 31 decembrie, 99 de ani de la instalarea la Arad a armatei de ocupație franceză! De fapt era vorba despre trupe de menținere a păcii, după ce Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a determinat ciocniri armate pe străzile Aradului și în localitățile din jur. Aradul a rămas până în 16 iulie 1919 sub ocupație franceză.

Militarii francezi conduși de maiorul Martin au ajuns în gara din Arad pentru a dezarma taberele insurgente române și maghiare, după cum declara generalul Berthelot, citat de presa locală. Berthelot fusese cu două zile mai devreme în oraș (duminică, 29 decembrie), pentru a anunța conducerea Aradului despre pașii care se vor face pentru liniștirea beligeranților.

Aradul era un oraș tulburat. Focuri de armă s-au tras în centru, dar și în mai multe localități din județ, taberele română și maghiară s-au ciocnit în repetate rânduri după Marea Unire. În timpul primirii generalului Berthelot la Hotelul Crucea Albă, un alt incident sângeros a degenerat din adunarea publică din fața hotelului. Steagul maghiar cu stemă, fluturat de un fost militar combatant al trupelor maghiare, a fost călcat în picioare de o parte dintre manifestanți, români, ceea ce a determinat noi ciocniri violente între cetățenii radicalizați: unii ofensați de apariția steagului, ceilalți scandalizați de profanarea sa. În acest context soseau militarii francezi în oraș.

Arădenii au așteptat mai multe ore la gară sosirea militarilor, în cursul zilei de 30 decembrie. Spre seară a sosit vestea că trenul va ajunge de la Timișoara în cursul nopții. În data de 30 decembrie, la ora 11, comandamentul militar al gării a fost înștiințat telegrafic de Ministerul de Război despre sosirea a două batalioane franceze. Ministrul a pus în vederea garnizoanei arădene că francezii depășesc linia de demarcație, au dreptul să mențină ordinea în oraș dar nu și să dezarmeze militarii români din garnizoana Aradului. Ministrul, în vederea prevenirii ciocnirilor armate, a lăsat la latitudinea comandantului garnizoanei decizia de a se pune la dispoziția comandanților militari francezi. În după-amaza aceleiași zile împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos a fost anunțat că șase sute de militari francezi din trupele de cavalerie vor ajunge la Arad.

În data de 31 decembrie, la ora 8 dimineața, trenul încă nu ajunsese în gara arădeană. Conducerea orașului s-a aliniat pe peron pentru primirea festivă: împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos, primarul Lőcs Rezső, Iustin Marșieu, dr. Nagy Sándor, Zima Tibor, Winkler József, Bodnár Jakab, Kranovszky Géza, Adler Sámuel, locotenent colonelul Königesz Rudolf (șeful gării), maiorul Jellusig Oszkár.

La ora 10,30 jurnaliștii arădeni prezenți la gară au aflat că trenul militar s-a oprit la Vinga, unde locomotiva a rămas fără cărbuni. Dr. Varjassy Lajos a dispus trimiterea unei locomotive de rezervă care să tracteze trenul la Arad.

Garnitura a intrat în gara arădeană în jurul prânzului, în ultima zi a anului 1918. 15 ofițeri și 210 soldați au fost primiți de oficialiăți. Comandantul unității franceze, maiorul Martin, ofițer al Primului Batalion African de Vânători, a surprins asistența cu eleganța și distincția sa, potrivit relatării ziarului Aradi Közlöny.

-Parlez-vous français? – i s-a adresat împuternicitului guvernamental dr. Varjassy Lajos, și s-a bucurat de răspunsul afirmativ primit în limba franceză. Potrivit dispozițiilor ofițerului francez, soldații săi urmau să petreacă noaptea în depozitul gării, pentru ca a doua zi să intre în marș în oraș.

Abia după prezentările oficiale și întâlnirea cu autoritățile militare arădene (pe care a insistat să le cunoască de îndată), maiorul Martin a permis coborârea din tren a celorlalți ofițeri. Presa a surprins întrebarea unuia dintre ei, urmată de râsul relaat al camarazilor săi:

-În toată gara nu e nicio femeie?

În sediul comandamentului gării maiorul Martin a dat dispozițiile organizatorice, apoi ofițerii au fost conduși la restaurantul gării, unde gazdele arădene au oferit un dineu (apreciat de presa vremii ca „minunat”).

Prima interacțiune între soldații arădeni și cei francezi a fost pentru… țigări. Francezii îmbiați cu țigări ungurești s-au împrietenit rapid cu localnicii.

Aradi Közlöny relatează pe larg și episodul dineului. Împuternicitul guvernamental dr. Varjassy Lajos s-a adresat în limba franceză ofițerilor ajunși în oraș, cu cuvintele: „Deși trupele Antantei au depășit linia de demarcație, fapt pentru care protestăm în deplinătate cunoștință de cauză, totuși, primiți domnule maior, salutul nostru cordial, întrucât știm că sunteți prezenți aici pentru menținerea ordinii. Vă rugăm să faceți asta în colaborare cu noi.” Răspunsul lui Martin a fost laconic: „Mulțumesc, mă voi bucura dacă activitatea noastră comună va avea fi încununată de succes”.

În numele Consiliului Național Maghiar și al Consiliului Muncitoresc dr. Nagy Sándor s-a adresat tot în limba franceză comandantului, cu vorbele: „Domnule maior, vă salut în numele Consiliului Național Maghiar arădean și al Consiliului Muncitoresc. În actuala noastră situație tristă salutăm cordial ostașii măreței națiuni franceze, veniți în scopul menținerii ordinii. Știu foarte bine că poporul francez este dintotdeauna port-stindardul civilizației și al gândirii umaniste. Nutrim speranța că activitatea de producție va continua nestingherită, în pace și liniște, în formă organizată. Asta a fost cea mai sigură garanție a ordinii în trecut și va fi și în viitor. Fiți bineveniți în numele tuturor locuitorilor orașului nostru!” Răspunsul maiorului francez a fost considerat „deosebit de important și relevant”, de către presă: „Nu am nici cea mai vagă intenție să mă amestec în problemele sociale și în activitatea industrială”.

Primarul Aradului, Lőcs, a declarat că armata de ocupație franceză este primită în orașul de pe Mureș fără niciun resentiment, fără nicio atitudine dușmănoasă, cu încredere și liniște. „Nu le considerăm adversare, mai ales că avem convingerea că vor fi respectate condițiile acordului de încetare a focului. Am încredere că și trupele de ocupație franceze se raportează la Arad cu aceleași sentimente și că vor manifesta înțelegere față de populația civilă a Aradului”.

Avocatul dr. Iustin Marșieu l-a salutat pe maiorul Martin în limba română. Presa maghiară nota cu o tentă malițioasă că cel care avea să devină primul prefect român al Aradului a avut nevoie de un traducător pentru a se adresa francezilor. Traducătorul era membru al Gărzii Naționale Române. Mesajul scurt al lui Iustin Marșieu a fost următorul: „Domnule maior! Luați sub protecția dvs. românii din Arad, să nu se mai poată repeta incidente similare cu cel de duminică (atunci când au fost trase focuri de armă pe străzile Aradului, n.n.).” „Fiți fără grijă”, a răspuns maiorul, făcând o ușoară reverență.

Presa a mai notat cum maiorul Martin a fost flancat în timpul ceremoniei de doi tineri ofițeri: căpitanul Vladimir Netchaeff și căpitanul Le Poultin.

Întrebat de presă dacă este francez, Netchaeff a declarat în limba franceză că este rus, aghiotantul maiorului Martin. Apoi s-a interesat de la jurnaliști, în limba germană, dacă Aradul este un oraș mare. I s-a răspuns că este un oraș cultural, unde domnii ofițeri se vor simți bine, mai ales dacă vor zăbovi mult.

Meniul dineului a constat în supă și friptură de pui. Din delegația maghiară au fost invitați la masa comandantului francez Varjassy, Lőcs, Königesz și Jellusig. Discuțiile au continuat până după miezul nopții despre condițiile ocupării Aradului de către trupele franceze.

În concluzia reportajului său din gară, ziaristul maghiar al publicației Aradi Közlöny nota: „Francezii sunt politicoși, atenți, dar sunt militari. Execută comanda. În acest moment nu putem ști ce va aduce ziua de mâine. Am devenit oraș ocupat, unde toate drepturile și libertățile sunt în mâinile militarilor străini și în fața dorințelor noastre stă poarta ferecată a interdicțiilor. Datoria noastră, din acest moment, este să ne supunem. Dar nu e dificil să te supui acolo unde calea activităților cotidiene este stabilită de oameni cu gândire umanistă și de reguli care nu pot conduce altundeva decât la respectarea prevederilor stabilite prin litere lucioase. Avem toate motivele să ne lăsăm soarta provizoriu în mâinile francezilor și să îi primim cu respectul unui popor liber”.

 

Ce s-a întâmplat în 29 decembrie 1918? Patru morți, 12 răniți

 

Avem două puncte de vedere diferite a incidentelor din 29 decembrie, de la Arad, care au determinat grăbirea instalării armatei franceze de menținere a păcii.

Un punct de vedere aparține publicistului Isaia Tolan și este relatat în volumul „File din istoria Aradului”, reluat mai târziu de istoricul arădean Horia Medeleanu.

„În 29 decembrie – zi de duminicã – a sosit la Arad, generalul Berthelot. A fost întâmpinat de o mare mulţime de intelectuali şi ţărani români, îmbrăcaţi în port de sărbătoare, care l-a condus pe general pânã la hotelul „Crucea Albã“. Aici a apãrut un tânãr secui soldat (cu nume românesc Berşan) purtând un steag maghiar plin de noroi, pe care l-a fluturat spre români, mânjindu-le faţa. Imediat s-a răspândit zvonul că steagul maghiar era murdar fiindcă românii l-au cãlcat în picioare! S-a dat comanda: toţi maghiarii fără arme să alerge la cazarmă dupã arme! Cei care aveau deja arme, au început să tragă salve şi mulţimea românilor s-a împrăştiat de-a lungul bulevardului. O parte din ungurii înarmaţi a pornit după generalul Berthelot, care se ducea la reşedinţa episcopală. S-a tras asupra automobilului său rănindu-i şoferul. De la reşedinţa episcopală, grupul de unguri s-a deplasat la casa lui Ştefan Cicio Pop, pe care au supus-o unui foc năprasnic. (Cu mulţi ani în urmă, Doamna Ana Birtolon, fiica lui Cicio Pop, mi-a povestit acele momente de groază în care stătea culcată pe podea şi gloanţele şuerau pe deasupra ei).

Grosul maghiarilor înarmaţi a alergat pe bulevard după românii care fugeau încercând să scape.  I-au prins în faţa cafenelei şi hotelului „Central“. S-a tras în cruciş, din patru părţi. Au căzut morţi şi răniţi. Atacatorii s-au îndreptat apoi spre sediul gărzii româneşti. După un lung şi sângeros asediu, atacatorii au reuşit să dezarmeze garda românească, distrugându-i totodată actele şi documentele. A fost un adevãrat „pogrom“” – relatează Tolan.

Al doilea punct de vedere îl aflăm din publicația Aradi Közlöny care marți, 31 decembrie, consacră două pagini și jumătate (un sfert de ziar) evenimentului sângeros.

Ziarul descrie sosirea la Arad a generalului Berthelot, în dimineața zilei de duminică, 29 decembrie, în jurul orei 9. În fața Hotelului Crucea Albă (lângă Teatru) intelectuali români și soțiile acestora, în port popular, îl așteptau pe general. Mulțimea de mii de persoane l-a ovaționat pe general, iar românii au organizat o defilare cu steagurile tuturor statelor Antantei. Românii au cântat imnul românesc, maghiarii imnul maghiar și cântecul de luptă al lui Kossuth Lajos. Inițial au cântat alternativ, apoi, relatează ziarul, românii scandau „Să trăiască” în timpul cântecelor maghiare, creându-se o vociferare generală. Este momentul în care apare steagul maghiar cu stemă, purtat de soldatul secui Berszan Gyorgy, ostaș din Regimentul 5. Steagul aparținea agenției de asigurări Lloyd, după ce inițial vicecomitele Shill Jozsef a refuzat să pună la dispoziție steagul maghiar al Comitatului. În busculada creată, steagul a fost smuls. Berszan avea să declare mai târziu la poliție, potrivit ziarului Aradi Kozlony, că ordinul de a i se lua steagul a fost dat de trei ofițeri români și executat de „domni îmbrăcați în port popular românesc”. Steagul a ajuns pe pământ, unde în busculada creată a fost călcat în picioare. Berszan la recuperat și l-a ridicat deasupra capului, murdar de noroi. În acest moment avem două scenarii diferite ale relatării ziarului Aradi Közlöny: potrivit primei variante, un gardist român a tras mai multe focuri de armă în steag, iar potrivit celeilalte, un ofițer român a tăiat steagul cu baioneta. Și de aici s-a declanșat iadul! Au fost trase mai multe focuri de armă. Garda Națională Română a fost mobilizată, la fel și poliția, care a primit instrucțiuni să nu folosească arma împotriva arădenilor.

Generalul Berthelot a părăsit hotelul, întâlnindu-se cu Ștefan Cicio Pop. Între timp, maghiarii s-au înarmat din cazărmi și au invadat străzile centrale. Ziarul maghiar relatează că maghiarii au pornit în coloană înspre gară, dar au fost întâmpinați în dreptul Hotelului Central de 15 gardiști români, care au tras asupra mulțimii. Oamenii panicați au fugit pe străzile laterale, înspre parcul de lângă Mureș.

În centrul Aradului au început împușcăturile. S-a tras asupra Primăriei, a Casei de Economii, a magazinului lui Kerpel Vilmos, asupra Palatului Finanțelor, a Cafenelei Centrale, asupra clădirii Comitatului, unde glonțul a lovit un dulap.

Ciocnirea de la Hotelul Crucea Albă a avut un mort: agricultorul Leontin Ceară (Csara), din Lipova, sosit în dimineața aceea la Arad, a fost împușcat în inimă. Un al doilea mort nu a fost identificat, el a fost dus în capela cimitirului Eternitatea.

În fața Hotelului Central a fost rănit un copil de 14 ani din Miniș, Ioan Norău (Noro Janos), împușcat în laba piciorului drept. Un alt copil de 14 ani, elev în Arad, Sz. Nagy Karoly, a fost împușcat în abdomen și a fost transportat în comă la spital. Tâmplarul Spitz Ignac a fost împușcat în cap. Locotenentul Gărzii Naționale, Tiberiu Mărculescu, a fost linșat de mulțime și s-a ales cu răni grave (cea mai gravă a fost o lovitură în cap cu patul puștii).  Un gardist român a fost rănit cu baioneta de un soldat maghiar, în timp ce îl dezarma.

Ziarul Aradi Közlöny notează că deschiderea focului de către gardiștii români s-a soldat cu consecințe teribile: soldații maghiari au început să tragă fără control după românii care încercau să scape de mulțimea de urmăritori înarmați. În fața Hotelului Crucea Albă a fost împușcat în coastă agricultorul târnovan Gheorghe Groda (28 de ani) și tot aici a fost lovit în cap agricultorul arădean Gheorghe Grec (36 de ani). Agricultorul Petică Sava (24 de ani) din Șiria, a fost împușcat în pulpa dreaptă. Francisc Stancu (19 ani) a fost împușcat în coaste și a suferit o rană la cap țăranul Petru Todoran (21 de ani) din Sâmbăteni. Avram Tripa (17 ani), agricultor din orașul Arad, a fost împușcat în brațul stâng. Alte patru persoane s-au prezentat cu răni la spital, dar după pansare au refuzat internarea. Pe malul Mureșului au fost și alte victime. Agricultorul român Nicolae Barna (48 de ani) din Covăsânț a fost împușcat mortal lângă rău.

În oraș s-a răspândit zvonul că manifestanții români au fost plătiți cu 40 de coroane și mâncare, dar agricultorii români răniți, interogați de poliție, au declarat că aceste zvonuri sunt minciuni sfruntate (potrivit aceluiași ziar Aradi Közlöny). Ei ar fi declarat că în localitățile limitrofe Aradului s-a anunțat că sosește în oraș un general prieten cu românii, primit de populația română cu o manifestare publică de simpatie.

Maghiarii au ocupat Hotelul Crucea Albă, au pus pe el drapelul maghiar. Mulțimea exaltată a fost liniștită de un anume Hupert Henrik, care de la balconul hotelului s-a adresat oamenilor, promițând răzbunare pentru profanarea steagului maghiar și le-a promis că toți sunt pregătiți pentru salvarea Ungariei.

Armata s-a pregătit pentru apărarea Gării, cu o sută de militari.

În jurul prânzului, maghiarii înarmați au înconjurat sediul Gărzii Naționale Române (actualul spital de O.R.L. şi oftalmologie, din strada Tudor Vladimirescu, colţ cu piaţa „Mihai Viteazul“), cerând predarea armelor. Li s-a răspuns cu foc de armă. A intervenit armata, care a împrăștiat mulțimea și a confiscat de la Garda Națională puștile și două arme automate.

Oamenii au luat cu asalt apartamentul avocatului Victor Hotăran, sub pretextul că s-ar fi tras de acolo. În realitate, se pare că maghiarii s-au răzbunat pentru comportamentul anti-maghiar al tatălui lui Hotăran, de la Șiria, „considerat abuziv chiar și de către români” (notarea ziarului Aradi Közlöny). Ancheta poliției a stabilit că nu s-a tras din casă spre stradă, ci din stradă spre casă, iar praful din tencuială i-a făcut pe insurgenți să creadă că este praf de pușcă. De pe casa unui oarecare Ispravnic s-a încercat îndepărtarea drapelului românesc.

Geamurile casei lui Ștefan Cicio Pop au fost sparte, mulțimea de maghiari a protestat în fața casei. Ziarul maghiar nu amintește despre focuri de armă care ar fi fost trase acolo.

Potrivit bilanțului oficial din ziua turbulențelor, au fost trei morți și 12 răniți, cu mențiunea că a patra persoană a decedat mai târziu.

La ora 13, patrule comune ale poliției și armatei au pornit în tot centrul orașului și mai târziu în cartiere. Primarul a dispus starea de necesitate, ca după ora 18 nimeni să nu mai poată fi prezent pe stradă, nici măcar cu permis special. La ora 16 au fost afișate afișe care anunțau această măsură. Toate localurile publice au fost închise la ora 18. Porțile caselor s-au închis la aceeași oră, iar armata a reveni în Cetate. Menținerea ordinii a rămas pe seama poliției.

Iată, așadar, punctul de vedere al ziarului maghiar, pe care trebuie să îl cântărim cu rezerva unui subiectivism specific unei publicații militante. Totuși, remarcăm caracterul obiectiv al relatării care nu încearcă să stabilească vinovați sau să cosmetizeze situația, reflectând și punctul de vedere al organizatorilor români ai demonstrației din fața Hotelului Crucea Albă (Iustin Marșieu și Ioan Moldovan, vicepreședintele Băncii Victoria) și cel al autorităților maghiare.

 

Apelul arădean la militarii francezi din armata de ocupație

 

Ziarul Aradi Közlöny, apropiat al conducerii administrative a Aradului, pubica pe prima pagină, în 31 decembrie, un apel bilingv, maghiar și francez (o coloană în limba maghiară, o coloană în limba franceză) către ofițerii armatei de ocupație. Notăm faptul că Aradi Kozlony era publicația comunității maghiare din Arad, cel mai puternic, răspândit și influent ziar local arădean, militant activ pentru drepturile maghiarilor și integritatea statului maghiar.

Mesajul este într-o notă evidentă de conciliere, o declarație scrisă nu doar a conducerii ziarului, ci a administrației orașului în raport cu armata de ocupație. Citim printre rândurile sale un apel la ofițerii francezi, o teamă de viitor, de răzbunarea cuceritorilor în relația cu cei cuceriți. Apelul trebuie pus în context. Aradul a luptat până în urmă cu o lună și jumătate împotriva Antantei din care făceau parte francezii, iar Cetatea Aradului a fost încă de pe vremea războaielor napoleonene închisoare pentru francezii care au înfruntat Imperiul Habsburgic.

Iată, așadar, că îngrijorarea vădită a comunității arădene era justificată. Cu atât mai mult a comunității maghiare, care putea fi considerată ostilă intereselor franceze.

În această notă putem interpreta apelul ziarului Aradi Közlöny nu numai ca o capitulare, ci ca un apel la milă și compasiune, un manifest de supușenie față de puterea care avea drept de viață și de moarte în Aradul tulburat al acelei perioade.

„Francezi,

Până când soldățeii de plumb ai literelor tipărite ale ziarului nostru vor saluta cu respect cititorul, se va fi împlinit ceea ce prevedeam cu mare strângere de inimă: Aradul devine oraș ocupat!

De ce am nega? Luăm asta la cunoștință cu durere de suflet. Sufletul nostru tânjind după libertate se gândește doar la cătușele acestei constrângeri, și avem nevoie de timp să ne dezmeticim și să realizăm faptul că cei care vin sunt francezi.

Sunt francezi, iar obrazul nostru trist se înveselește.

Sunt francezi, iar inima noastră tristă se umple de căldură!

Durerea noastră se ostoiește și repetăm de o sută de ori: vin francezii, vin francezii, francezii!

Ce pericol ne-ar putea paște cu această ocupație? Doar vin la noi fiii acelei națiuni care știe aprecia cel mai bine libertatea. Poate veni la noi ca asupritor acela care are ca patrie căminul bogat al drepturilor omului? Și poate fi adversarul nostru națiunea pe care noi nu am socotit-o adversară nici în cele mai sângeroase zile ale războiului mondial?

Și în aceste zile întunecate trebuie să ne înțeleagă. Ei sunt vitejii culturii franceze, iar sufletul lor e plin de umanismul culturii lor milenare. Știu la fel de bine ca noi că războiul s-a încheiat, iar arma nu mai este de acum ucigașa vieții scumpe a omului. Poate fi doar instrumentul menținerii ordinii și poate urâți mâna umană creată pentru muncă doar atât vreme cât societatea trebuie protejată de anarhia distructivă.

Francesi vin să mențină ordinea. Nu vor avea o sarcină dificilă.

Nici noi înșine nu ne dorim altceva decât ordine, liniște, pace!

Credem că acestea ni le aduc francezii.

Știm că sunt echidistanți și obiectivi. Și în acțiunile lor vor folosi pentru toți, indiferent de naționalitate, aceeași unitate de măsură.

Ce motive am avea, așadar, să ne temem de ocupația franceză? Să vină să ne cunoască! Suntem convinși că vor fi martorii oculari ai dreptății noastre.

Să îi primească pe pământul Aradului cel mai sincer salut al maghiarilor arădeni. Să primească manifestările sincere de simpatie față de națiunea franceză, cu care poporul maghiar onorează prin ei întreaga națiune glorioasă franceză”!

 

(Andrei Ando)

  

0 0

Primăria pregătește unul dintre cele mai frumoase focuri de artificii de până acum, de la Arad! În deschiderea concertului Saragossa Band, în seara zilei de 31 decembrie, pe scena din fața Palatului Administrativ vor urca, de la ora 22.00, arădenii de la Fantazia și Claudia Iuga și George Dancu & Q Band.

Au mai rămas câteva ore până la începerea spectacolului de revelion, din fața Palatului Administrativ din Arad. Echipamentele au fost deja instalate și probate, în așteptarea artiștilor și a petrecăreților. Recitalul principal va fi susținut Saragossa Band.
De asemenea, primăria pregătește unul dintre cele mai frumoase focuri de artificii de până acum, de la Arad!
În deschiderea concertului Saragossa Band, în seara zilei de 31 decembrie, pe scena din fața Palatului Administrativ vor urca, de la ora 22.00, arădenii de la Fantazia și Claudia Iuga și George Dancu & Q Band.
Fantazia este cea mai tânără formație românească de rock.
Înființată în februarie 2014 la Palatului Copiilor din Arad, trupa îi are în componență pe Arthur, Andrei, Robert și Radu, aceștia fiind îndrumați de prof. Paul Edeleni.
Fantazia abordează melodii dintr-un spectru larg, de la rock’n roll, hard’n heavy până la power și symphonic metal.
Tot în cadrul Revelionului Popular va cânta și Claudia Iuga și George Dancu&Q Band. Claudia Iuga a urmat cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și, de câțiva ani, este solista vocală a trupei Quaternion Band (alături de Sergiu Bacoș, Ștefan Gartner, Imi Molnar, Norbi Prentel, Atti Fruda și Bogdan Bălan).
Invitații speciali ai Revelionului de la Arad sunt membri legendarei trupe Saragossa Band, de origine germană, care s-a bucurat de un mare succes în anii ’70-’80.
Grupul a devenit cunoscut în anul 1978, odată cu lansarea piesei „Big Bamboo“, urmând apoi melodii precum „Rasta Man“ şi „Zabadak“, care au ocupat prima poziţie în topurile muzicale din Germania. Următoarele piese, „Red Ginger“ şi „Aiko Aiko“ au deţinut şi ele poziţii fruntaşe în topurile muzicale, însă hitul pentru care trupa este îndrăgită și astăzi este „Agadou“.
Artiştii germani vor încânta publicul arădean cu ritmurile de samba şi calypso. „Zabadak“, „Rasta Man“, „Agadou“, „Aiko Aiko“, „La Bamba“, „Guantanamera“, „Cecilia“, „Soca Dance“, „Cuba“, „Spanish“, „Sunshine Reggae“, „Rivers of Babylon“, „Hands Up“, „Malaika“, „Gimme hope Jo’Anna“, „In the Summer Time“, „Sun of Jamaica“, „Big Bamboo“, sunt doar câteva dintre melodiile celebrei trupe, ce vor putea fi ascultate live de arădeni.

0 0

Duda și Margareta, dați afară oficial din Palatul Elisabeta! Tudose: Le-am făcut ofertă de chirie! „Nu! De ce să rămână în posesia familiei regale? Pot să îl închirieze dacă doresc. (...) Eu am vorbit la Regia Autonomă a Protocolului de Stat care este deținătorul sau prin intermediul căreia staul deține imobilul să le facă o ofertă de chirie. Dacă tot le trebuie imobilul, să plătească. El este proprietate națională.”, a declarat premierul Mihai Tudose vineri seară la RTV.

La exact 70 de ani de la momentul în care, în 30 decembrie 1947 comuniștii îl obligau pe Regele Mihai să abdice, PSD confiscă de la Familia Regală Palatul Elisabeta.

„Tot respectul pentru regele Mihai, pentru ce a reprezentat în istorie, pentru ce a fost până la moarte. El a fost şef de stat. De aici până la a da drepturi urmaşilor unui şef de stat… Iertaţi-mă, dar mai avem foşti şefi de stat care au urmaşi în viaţă. (…) Noi nu suntem monarhie. România, constituţional, este o republică. Noi am recunoscut anumite merite fostului şef de stat regele Mihai. Să mă apuc acum să recunosc că există nu ştiu ce coroană pe aici… Iertaţi-mă, dar nu prea îmi vine, că nu am nici temei legal. Casa Regală este o fundaţie. Domniile lor doresc ca această fundaţie să capete statutul de fundaţie de interes naţional. Cu asta sunt de acord. Şi Camera de Comerţ şi Industrie a României este o fundaţie, tot un ONG de interes naţional”, a precizat primul ministru, vineri seara, la România TV.

El a menţionat că membrii Casei Regale pot să închirieze Palatul Elisabeta dacă doresc acest lucru şi că a discutat cu reprezentanţii RAAPPS, pentru a face o ofertă în acest sens.

„De ce să rămână (Palatul Elisabeta, n.r.) în posesia Casei Regale? Pot să îl închirieze dacă doresc. Eu am vorbit la Regia Autonomă a Protocolului de Stat, prin intermediul căreia statul deţine imobilul, să le facă o ofertă de chirie, dacă doresc. Că dacă tot le trebuie, eu înţeleg că au de unde să plătească, că li s-au retrocedat o mulţime de lucruri. De ce să nu dăm palatul Camerei de Comerţ şi Industrii sau la alţi copii ai unor foşti şefi de stat? (…) (Palatul Elisabeta l-a primit, n.r.) în folosinţă Regele Mihai în calitate de fost şef de stat. Punct. Şi încă nişte zeci de milioane pentru partea de funcţionare a palatului şi pentru servicii de suport… Iertaţi-mă… Exagerăm”, a mai adăugat premierul Tudose.

Conform prevederilor actuale, drepturile locative, cum ar fi dreptul de a locui în Palatul Elisabeta, nu se vor transfera principesei Margareta, prima pe linia succesorală, odată cu moartea Regelui Mihai. E nevoie de acordul Parlamentului! 

Asta i-a făcut pe Liviu Dragnea şi pe Călin Popescu-Tăriceanu, adică preşedinţii Parlamentului şi ai celor două partide aflate la guvernare, să depună un proiect de lege privind statutul Casei Regale, urmând ca aceasta să aibă parte de mai multe beneficii din partea statului, inclusiv să locuiască în următorii 49 de ani în Palatul Elisabeta?

Potrivit proiectului depus de Tăriceanu şi Dragnea, Casa Regală a României va primi gratuit pentru folosinţă Palatul Elisabeta pentru următorii 49 de ani.

Mai mult, cheltuielile de funcţionare curentă a Casei vor fi suportate din fonduri publice, cu adoptarea bugetului prin hotărâre de Guvern, dar cu obligaţia ca şeful Casei Regale să prezinte anual Parlamentului, în scris, un raport de activitate.

20 de posturi noi și sepepiști pentru Margareta și Duda!

Principesa Margareta și soțul ei ar urma să beneficieze de o locuință gratuită, o indemnizație lunară, mașina și paza permanentă asigurate de SPP.

Nu în ultimul rând, prin lege este organizat şi Serviciul administrativ al Casei Regale, numărul maxim al posturilor fiind 20, „inclusiv directorul serviciului administrativ al Casei Regale a României“, fiind vorba de personal contractual, finanţat de la bugetul de stat.

Radu Duda şi apropierea de PSD

De numele lui Radu Duda, devenit în 1999 principele Radu Hohenzollern Veringen Duda, e legată reconcilierea Regelui Mihai cu fostul preşedinte Ion Iliescu, în 2001, dar şi legăturile Casei Regale cu PSD. Tatăl acestuia, Rene Corneliu Duda, fost medic şi profesor al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, a fost un apropiat al lui Ion Iliescu încă din perioada regimului comunist.

În 2002, actualul soţ al principesei Margareta e numit în funcţia de reprezentant special al Guvernului pentru promovarea imaginii şi intereselor României în lume. Premier la acea vreme era Adrian Năstase. Duda va rezista însă pe funcţie şi în perioada Guvernului Tăriceanu (2004-2008).

Iar în 2009 a fost aruncat în luptă la prezidențiale…

 

(Sursa: comisarul.ro)

0 0

PSD a bifat, în 2017, o premieră în istoria post-decembristă a României, care a constat în dărâmarea, prin moţiune de cenzură depusă la numai 6 luni de la preluarea guvernării, a propriului Guvern, motivul invocat oficial ţinând de „întârzierile” în îndeplinirea programului de guvernare.

În realitate, motivul acestui demers politic de trântire prin moţiune de cenzură a Cabinetului în integralitatea sa a ţinut de faptul că relaţia dintre premierul Sorin Grindeanu şi liderul PSD Liviu Dragnea s-a deteriorat treptat, fractura devenind ireparabilă după numai 6 luni de mandat.

Pe de altă parte, fondul acestei acţiuni politice fără precedent a fost dat de faptul că liderul PSD, Liviu Dragnea, cel care a condus partidul spre câştigarea alegerilor parlamentare din 2016, nu a putut asuma funcţia de premier din cauza problemelor în Justiţie.

PSD a căzut, practic, în capcana propriului mecanism de guvernare imaginat de Dragnea la preluarea guvernării şi care presupunea că lucrurile vor merge bine în condiţiile în care liderul partidului nu este şi premier, iar premierul este practic „supus” liderului formaţiunii şi controlat de o comisie de evaluare care face, periodic, rapoarte.

Astfel, PSD nu a ştiut să gestioneze situaţia – prima de altfel în istoria sa recentă – în care preşedintele partidului nu este şi premier. Conflictul Dragnea – Grindeanu a devenit public şi a culminat cu refuzul categoric al celui din urmă de a demisiona din funcţia de premier, aşa cum i-a solicitat Dragnea.

Animozităţile dintre Dragnea şi Grindeanu au început să se facă simţite, în timp, la nivelul declaraţiilor. Dragnea s-a limitat la a transmite public câteva ironii la adresa premierului, însă nu l-a atacat în mod direct, ci prin interpuşi, care aveau rolul de a fi „guri de tun” care să-l determine pe premier să adopte o atitudine defensivă.

Dragnea a ieşit la atac din ce în ce mai direct şi personal împotriva lui Grindeanu după refuzul expres al premierului de a face remanieri ca urmare a raportului de evaluare întocmit de Liviu Dragnea, Gabriela Firea, Darius Vâlcov, Cristian Socol şi „alţi colegi”.

„Nu faci schimbări la 3-0 în repriza întâi” a spus Grindeanu. „Nu-i o declaraţie bună, nu asta e atitudinea”, a răspuns, părinteşte, Dragnea, ascunzându-şi enervarea teribilă care a dus la decizia politică de răsturnare a Guvernului şi la excluderea lui Grindeanu din PSD.

Scena politică românească a traversat momente dramatice în condiiţiile în care majoritatea miniştrilor din Cabinetul Grindeanu au anunţat că au demisionat. Fostul premier Victor Ponta a devenit un aliat de conjunctură a lui Grindeanu, dată fiind adversitatea pe care o avea faţă de Dragnea, fiind numit secretar general al Guvernului.

Ponta şi Grindeanu nu reuşesc, însă, să pună bazele unui puci în PSD împotriva lui Dragnea, iar moţiunea de cenzură trece, nu fără emoţie.

„Am urmărit foarte atent discursul domnului Dragnea şi mi-am dat seama că oricine ar fi fost sau ar putea să devină prim-ministru nu are nicio şansă să-şi exercite funcţia de prim-ministru”, a concluzionat, după moţiunea de cenzură, Sorin Grindeanu.

Noul Guvern îşi preia în grabă prerogativele, premier fiind desemnat Mihai Tudose. Marea majoritate a miniştrilor îşi reiau portofoliile. Victor Ponta este exclus şi el din PSD, ca urmare a ralierii sale cu Grindeanu. Grindeanu, însă, a fost „recuperat” de PSD la sfârşitul anului şi votat, de aceeaşi majoritate parlamentară, şef ANCOM.

O altă acţiune politică a PSD în 2017, care cu greu şi-ar putea găsi un precedent în istoria post-decembristă, constă în structurarea unui concept de construcţie ideologică numit „statul paralel”.

Astfel, Comitetul Executiv Naţional al PSD a adoptat, în noiembrie, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie prin care este constatată existenţa unui ”stat paralel şi ilegitim”, care încearcă în mod abuziv să preia controlul asupra puterii legitim constituite prin alegeri libere şi corecte.

”PSD a analizat situaţia tensionată prezentă în spaţiul public din cauza numeroaselor informaţii despre abuzurile grave ale unor persoane care activează, au condus sau încă mai conduc instituţii publice de forţă şi care indică în mod clar existenţa unui aşa-numit «Stat Paralel şi Ilegitim», care încearcă să preia controlul asupra puterii politice, legitim constituită prin alegeri libere şi corecte, reprezentând un pericol de natură să îngrijoreze opinia publică”, se arată în rezoluţia adoptată în şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD, desfăşurată la Băile Herculane.

Liderii PSD constată existenţa mai multor ”vulnerabilităţi” ale statului de drept, care sunt speculate de „Statului Paralel şi Ilegitim” pentru a-şi impune controlul asupra puterii politice şi judecătoreşti.

”Rezultă că «Statul Paralel şi Ilegitim» foloseşte resursele financiare publice şi instrumentele specifice autorităţii de stat pentru a-i intimida, şantaja sau a-i înlătura pe decidenţii politici care susţin sau promovează modificările legislative menite să readucă puterile statului în matca lor constituţională, în acord cu principiile democratice şi cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”, susţin social-democraţii.

Conceptul de „stat paralel” şi definiţia dată de social-demoraţi în această rezoluţie au fost criticate atât de preşedintele Klaus Iohannis, cât şi de reprezentanţi ai societăţii civile. Mai mulţi social-democraţi, printre care premierul Mihai Tudose, şi-au manifestat reticenţele.

Conceptul de „stat paralel şi ilegitim” a fundamendat, însă, o serie de acţiuni politice demarate de majoritatea parlamentară, cum ar fi constituirea Comisiei pentru alegerile din 2009 sau audierile desfăşurate de Comisia SRI.

0 0

„Vă mulțumesc celor care v-ați adus contribuția la creșterea Aradului, prin întărirea instituțiilor noastre, prin implicare civică sau politică, prin faptul că ați făcut ceea ce trebuia făcut, cu conștiinciozitate și responsabilitate, pentru familiile dvs și, în sens larg, pentru familia arădeană.”

Stimați arădeni: La mulți ani! Boldog új évet! Chestita nova godina! Ein frohes neues Jahr! Sreena nova godina! Šťastný nový rok! Bahtalo nevo bersh!

Oriunde ați trăi în județ sau în lume, orice limbă ați vorbi, vă doresc ca noul an să vă aducă bucurii și satisfacții personale, profesionale, gânduri și fapte bune față de Arad!
Încheiem un an intens, un an bun, la modul general, chiar dacă sunt încă multe de corectat și de făcut. Vă mulțumesc celor care v-ați adus contribuția la creșterea Aradului, prin întărirea instituțiilor noastre, prin implicare civică sau politică, prin faptul că ați făcut ceea ce trebuia făcut, cu conștiinciozitate și responsabilitate, pentru familiile dvs și, în sens larg, pentru familia arădeană.
A fost un an în care am pus bazele unor proiecte importante, din fonduri naționale și europene; un an în care am construit fundația temeinică a Aradului pe care ni l-am propus să îl pregătim copiilor de azi și copiilor copiilor lor. În tot ce am proiectat și planificat în anul 2017 am ținut cont nu numai de nevoile imediate ale Aradului, ci de viitor și de felul în care vrem să arate județul Arad al deceniilor următoare.

Facem acest exercițiu necesar deși, în anul 2017 și mai cu seamă în anul 2018, constatăm că veniturile ne sunt luate și că pentru puterea de la București arădenii sunt o resursă pe care se străduiește să o epuizeze. Suntem unul dintre cele mai harnice și productive județe, iar Guvernul ne ia banii și îi trimite județelor care nu produc dar ajung să beneficieze de fonduri mai importante decât noi. Acest tratament incorect, această inechitate mascată sub principiul solidarității este de fapt o politică programată de devalizare a județelor prospere și va continua și anul viitor, când Aradul pierde peste 45 de milioane de euro din banii pentru spital, drumuri, școli, grădinițe, activități culturale, datorită „revoluției fiscale” a Guvernului.

La un calcul simplu, din buzunarul fiecărui arădean Guvernul ia în anul 2018 câte 100 de euro, și de la cei mai săraci, și de la cei mai disperați, și de la cei care ar avea mai mare nevoie de ei.
Din cauza aceasta, anul 2018 va fi mai greu decât ne-am dori. Avem nevoie de susținere și de unitate, chiar dacă vedem cât de multă rivalitate și divizare este și în lumea noastră mică arădeană. Vă invit, vă provoc la unitate și la dialog, la susținere reciprocă în folosul căminului nostru arădean!
Avem nevoie de solidaritate între arădeni în 2018, de o voce puternică, fermitate, să impunem respect față de Arad și arădeni, să ne vedem marile proiecte finalizate. Așteptăm și pretindem de la Guvernul care ne-a luat 45 de milioane de euro din bugetul pe anul viitor să finalizeze în sfârșit în anul 2018 cele două pasaje de la centură, să dea bani spitalului județean (pentru că anul acesta nu a dat niciun leu!), să își respecte angajamentele luate prin Programul Național de Dezvoltare Locală pentru finanțarea unor proiecte pe drumuri (doar trei din cele șapte pe care le-am depus vor fi finanțate, din păcate) și spitale, să aloce sistemului social resursele necesare, ca oamenii să nu rămână fără salarii la mijlocul anului. Iar parlamentarilor noștri le cerem, în perspectiva anului viitor, să fie mai vizibili în Parlament, pentru interesele Aradului!
Stimați arădeni,
Avem proiecte de aprox. 250 de milioane de euro pe care le-am depus anul acesta doar la Consiliul Județean! Asta înseamnă că vom avea mult de lucru și că pentru unii șantierele care se vor deschide vor fi deranjante. De pe acum îmi cer scuze de la ei, dar îmi doresc ca la finalul acestor lucrări să ne bucurăm de un județ schimbat în bine.

Începem proiecte de modernizare a 20% din rețeaua de drumuri județene, încercăm să obținem finanțare pentru un pod nou peste Mureș și un pasaj peste calea ferată la Vladimirescu. Cel puțin trei secții de spital intră în reparații capitale și modernizare. În domeniul cultural ne concentrăm pe anul Centenar, să se știe că aici a germinat Marea Unire și arădenii au fost forța motrice a evenimentului de la 1 decembrie 1918; pe renovarea Sinagogii pe care am preluat-o de la Cultul Mozaic, pe tabăra de sculptură de la Căsoaia, pe acel consorțiu cultural internațional, Activarium, pe care l-am inițiat la nivelul euroregiunii noastre.
Și multe, multe altele…
În 2018 vom organiza la Arad evenimente europene de mare anvergură, pentru creșterea vizibilității județului nostru, ca în cât mai multe regiuni europene să se știe că ne străduim aici, la Arad, să accesăm fiecare euro pe proiectele pe care le putem depune, să clădim un județ unde se vine, nu de unde se pleacă, unde tinerii găsesc motive să rămână alături de familiile lor.
Vă doresc un an 2018 așa cum mi-l doresc și mie, un an al rezultatelor bune, al respectului reciproc, al bucuriei pentru ceea ce vom realiza împreună!

1 0

Anul se încheie cu o mare supărare pentru două familii de arădeni, care în ultimele ore ale lui 2017 își văd mașinile avariate serios. În această dimineață, în jurul orei 10, la intersecția dintre strada Oltului și Poetului, o Dacia 1310 s-a tamponat cu un Hyundai. Ambele autoturisme sunt nefolosibile până la o reparație serioasă, Dacia lovită în ambele portiere de pe partea șoferului, Hyundaiul în lateral dreapta. Deși accidentul nu s-a soldat cu victime, unul dintre ocupanții Daciei s-a necăjit atât de tare, încât a acuzat dureri puternice în piept. A fost solicitat SMURD-ul, care a intervenit chiar mai repede decât Poliția, chiar dacă aceasta din urmă are un sediu la aprox. un kilometru de locul de producere al accidentului.

Ocupanții celor două autoturisme s-au certat, au explicat, s-au enervat, ca de multe ori în astfel de situații în care paguba materială (deși consistentă) nu este atât de mare ca și consumul nervos.

 

0 0

Buletinul statistic al Direcției Județene de Statistică Arad relevă cifrele economiei arădene: un număr record al angajaților, eficiență economică mare, asistați social de cinci-șase ori mai puțini decât în sudul țării!

Șomaj de 1,3% în județ

 

La sfârșitul lunii octombrie a acestui an, în județul Arad aveam cu aprox. 2000 de șomeri mai puțini decât în octombrie anul trecut! Procentual, Aradul este printre județele cu cel mai mic șomaj din România: 1,3%! La nivelul municipiului șomajul se menține la aprox. 0,5%.

Numărul șomerilor era în județ, la final de octombrie, 2901, față de 4948 în octombrie 2016.

Județul nostru avea, la sfârșitul lunii octombrie, un număr record de 134.416 angajați! Asta înseamnă, cu aproximație, că fiecare al treilea arădean muncește (aproximăm, fiindcă nu se cunoaște câți dintre cei 450.000 de arădeni sunt plecați la muncă în străinătate, deci populația județului este dificil de estimat). Un număr de 100.999 de arădeni sunt beneficiari de pensie.

La nivel național procentul șomajului este de 4%, numărul șomerilor fiind de 353.300.

 

De șapte ori mai puțini asistați sociali decât în Dolj!

 

Adăugăm la asta și faptul că numărul celor care primesc venitul minim garantat în județul Arad este de cinci ori mai mic decât în județele Vaslui, Teleorman, Galați, de șase ori mai mic decât în  Buzău și de șapte ori mai mic decât în Dolj.

Câștigul salarial net în județul Arad era de 2148 de lei la finalul lunii octombrie. Cele mai mari salarii se plătesc în agricultură și silvicultură (unde sunt și cei mai puțini angajați, 4000 de persoane), cu o medie de 500 de lei mai mari decât în servicii, unde sunt cele mai mici salarii. Cei mai mulți arădeni muncesc în industrie și construcții, 67.340 de persoane.

 

Creșteri la producția industrială și cifra de afaceri

 

Producția industrială realizata in perioada 01.01.-31.10.2017 a înregistrat o crestere de 1,2 % comparativ  cu  perioada   corespunzătoare  din anul precedent.

Valoarea cifrei de afaceri a  intreprinderilor cu activitate principală de industrie (piaţa internă şi piaţa externă)  a înregistrat  in perioada  01.01.- 31.10.2017  o crestere de   6,1% comparativ cu perioada  corespunzătoare din anul precedent.

 

Excedent de balanță: 200 de milioane de euro!

 

În perioada 01.01-31.08.2017 , exportul FOB realizat (după sediul social din Registrul Statistic al Intreprinderilor – REGIS – al agentilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri),  s-a ridicat la  2,2 miliarde euro, iar importul CIF de mărfuri la 2 miliarde euro. Drept urmare, la nivelul judeţului s-a înregistrat un excedent comercial de aprox. 200 milioane de euro.

Excedent mai mare al balanţei comerciale s-a înregistrat la următoarele grupe de produse: mijloace de transport (+574 milioane euro), mărfuri şi produse diverse (117 milioane euro),  încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+14,8 milioane euro), produse din lemn, plută și împletitur i(13,9 milioane euro).

Deficit al balanţei se înregistrează la următoarele  grupe  de  produse: metale  comune şi articole   din   acestea (222 milioane euro),  materiale plastice, cauciuc (106 milioane euro),  piei crude,  piei  tăbăcite, blănuri (60 milioane euro), produse ale industriei chimice (47 milioane euro).

 

Aradul exportă masiv piese auto, echipamente electrice, textile

 

În structura exporturilor, o pondere însemnată au deţinut-o următoarele grupe de produse: mijloace de transport (37,9%), maşini, aparate şi echipamente electrice (29,2%), metale comune şi articole din acestea (9,7%), materiile textile şi articole din acestea (5,1%).

În structura importurilor, cea mai mare pondere au deţinut-o grupele de mărfuri: maşini, aparate şi echipamente electrice (29,6%), metale comune (21,3%), materiile textile şi articole din acestea (6,9%), mijloace de transport (13,8%).

 

 

STAY CONNECTED

%d blogeri au apreciat: