Diletanții care au distrus CPL Arad au la Cluj un model de schimbare la faţă a unei fabrici comuniste de mobilă, devenită primul parc tehnologic IT!

de Carina Ando | in Regional | 14 Decembrie 2016, 11:45 | 0 comentarii

  Povestea CPL, devenită ulterior IMAR, este unul dintre episoadele rușinoase ale Aradului. Fabrica unde s-a realizat mobilier la comandă pentru șefi de stat a fost privatizată păgubos, a încăput pe mâna unor rechini ai tranziției și s-a închis. A fost demolată de câțiva ani și astăzi pe locul ei este un teren viran, năpădit de bălării. Această rușine, la care au contribuit „specialiști” buni la toate din Arad dar și samsari imobiliari, investitori de tip nou într-o Românie de tranziție care funcționează defect, a însemnat mii de șomeri, dar și dispariția unei industrii care a dus faima Aradului în zeci de state. 
 Povestea CPL, devenită ulterior IMAR, este unul dintre episoadele rușinoase ale Aradului. Fabrica unde s-a realizat mobilier la comandă pentru șefi de stat a fost privatizată păgubos, a încăput pe mâna unor rechini ai tranziției și s-a închis. A fost demolată de câțiva ani și astăzi pe locul ei este un teren viran, năpădit de bălării. Această rușine, la care au contribuit „specialiști” buni la toate din Arad dar și samsari imobiliari, investitori de tip nou într-o Românie de tranziție care funcționează defect, a însemnat mii de șomeri, dar și dispariția unei industrii care a dus faima Aradului în zeci de state. 

La IMAR s-a discutat despre construirea unui nou mall. Apoi, despre blocuri. Ulterior, despre cartier de case. Dar au fost vorbe, fără susținere în fapte. Astăzi spațiul generos dintre Calea Aurel Vlaicu și fosta cazarmă de husari, unde se realiza mobilă sculptată manual, este compromis și vestește incompetența tuturor celor care și-au adus contribuția la actuala stare de fapt. 
Pentru comparație, vă vom prezenta ce s-a întâmplat la Cluj, într-o întreprindere similară. În timp ce la noi s-a pus problema lichidării, acolo strategia a fost dezvoltarea. 

Fabrica de mobilă “Libertatea” Cluj-Napoca a fost construită în zona Gării din municipiu în perioada 1953-1954, dar avea o istorie și tradiție mai vechi de 150 ani, peste 90% din producţie fiind destinată exportului. După 1989, fabrica şi-a continuat activitatea, iar în 1994 aceasta a fost privatizată. În anul 2011 proprietarii au decis revitalizarea zonei şi reconversia clădirilor într-un parc tehnologic, numit Liberty Technology Park, primul de acest fel din România, echipamentele fabricii de mobilă fiind relocate în comuna Baciu și preluate de un investitor local cu experiență în fabricarea de mobilier, pentru ca producția de mobilă din lemn să poată continua.

„În anul 2011, când noii proprietari au preluat fosta fabrică, au decis transformarea ei într-un parc tehnologic şi au găsit un concept special care să facă diferenţa şi să aducă un plus zonei, cu spaţii verzi şi accesibilitate cu centrul oraşului şi ieşirile din oraş. În România nu mai exista ceva similar şi s-a adaptat proiectul amplasamentului existent. Un parc tehnologic este o platformă dedicată companiilor din domeniul de IT&C, dar unde se îmbină armonios şi alte elemente. Aici funcţionează un accelerator de afaceri, şi am adus cea mai mare bancă românească și două universităţi - UBB şi UTCN - aproape de noi în acest demers, avem start-up-uri, dar şi companii multinaţionale şi companii româneşti. Este un mix, o diversitate, care ajută pe partea de inovare. Parcul tehnologic reinventează amplasamentul fostei fabrici de mobilă, utilizând patrimoniul industrial într-un mediu destinat pentru a răspunde nevoilor unei companii IT&C și R&D”, a spus pentru MEDIAFAX directorul general al Liberty Technology Park, Nina Moldova.

Cea mai mare provocare a transformării unor clădiri în care se producea mobilă în clădiri moderne, cu păstrarea arhitecturii exterioare, a fost găsirea unui concept potrivit.

„Tema de proiectare a fost detaliată, am ştiut ce destinaţii vrem, ce vrem să folosim şi ce nu, şi am lansat un concurs internaţional de arhitectură, câştigat de firma britanică Chapman Taylor. Proiectarea a durat un an, iar execuţia şase luni. La o reconversie, cea mai mare provocare este proiectarea şi detaliile de execuţie, iar pentru asta este nevoie de un arhitect bun, flexibil şi rapid, care să vină cu soluţii. Am decis să păstrăm faţada de cărămidă aparentă a clădirilor, care dă un farmec aparte locului. Fabrica era ponosită, prăfuită, nu era scoasă în valoare, era un diamant vechi, neşlefuit, pe care noi l-am pus în valoare”, a precizat directorul general al Liberty Technology Park.

Pentru a reuşi păstrarea faţadei, dar a oferi un confort modern în interiorul clădirilor, dezoltatorii au fost nevoiţi să găsească o soluţie de termoizolare la interior, aplicată pereţilor exteriori de contur. Astfel, s-a optat pentru un material de termoizolare ecologic, sută la sută mineral și cu structură solidă, conceput special pentru termoizolarea la interior a clădirilor de patrimoniu, care a fost folosit și pentru termoizolarea sediului Consiliului Europei.

„Proiectul a primit, pentru primele trei corpuri de clădire, certificare BREEAM Major Refurbishment cu calificativul <<Very Good>>, prima de acest fel din România, iar în acest an a obținut certificarea BREEAM <<Excelent>>. BREEAM este cea mai utilizată metodă la nivel mondial de evaluare a impactului clădirilor asupra mediului și reprezintă un standard pentru proiectarea durabilă. Este o certificare internaţională pentru clădiri ecologice”, a mai explicat Nina Moldovan.

Parcul tehnologic a fost inaugurat în decembrie 2013, se întinde pe o suprafaţă de 45.000 de mp și oferă peste 17.000 de metri pătrați de spații de birou clasa A, rămânând neocupaţi circa 25.000 de mp de teren. Investiția a fost de peste 13 milioane de euro, proiectul fiind finanţat de Fribourg Investment, care aparţine omului de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova.

„Gradul de ocupare este la ora actuală de 90 la sută şi va ajunge sută la sută în primul trimestru al anului 2017. Acum lucrează în parc circa 1.000 de persoane, dar până la mijlocul anului viitor numărul acestora va ajunge la 1.500. Încercăm să aducem aici companii potrivite cu conceptul, fiind important spiritul de comunitate. Relaţia noastră cu firmele cărora le închiriem spaţiile este una de parteneriat”, a menţionat Nina Moldovan.

Pe lângă spaţiile pentru firme, parcul oferă şi o infrastructură de servicii, precum şi facilităţi care ajută la eficientizarea timpul angajaţilor – o sală de conferințe, o zonă de leisure ce include un restaurant cu terasă, o cafenea, sală de fitness, spații verzi amenajate, teren de sport multifuncțional, zonă de barbeque, un centru medical.

Printre firmele care au spaţii închirate în parc se numără Halcyon Mobile (IT), Spherik Accelerator, Siemens (IT), Recall Information Services (IT), Control Data Systems (IT), KPMG (Accounting and Business), La Casa (Restaurant), Makronetz (IT), Ecuson Studio (Web & Branding), Regal Beloit Romania, Liberty Fitness (Gym), Luminos Software (IT), Voquz (IT), Impact Hub (Community & Business), SmartUp (IT), Altran Romania și Arvato Bertelsmann (Contact centers), GTS Telekom, precum și start-up-uri precum Planable, SuppOffice, Primul Medic.

Planurile de viitor ale conducerii Liberty Technology Park prevăd extinderea dincolo de suprafaţa de 45.000 de mp existentă.

Comenteaza Printeaza

Noteaza articolul

Cele mai citite articole

  • ASTAZI
  • ULTIMELE 7 ZILE
  • ULTIMELE 30 DE ZILE
ziare
ziare-pe-net.ro stiri in timp real!
www.centruldepresa.ro
ziare.com