Schimbare? La paştele cailor!

de Ioan Iercan | in Opinii | 29 Septembrie 2016, 09:35 | 0 comentarii

Probabil că cel mai vehiculat termen în politica românească dar și cel mai dorit este schimbare. Cu­vântul a început să fie folosit imediat după 89. Era și normal, pentru că toată lumea se aștepta ca regimul comunist și oamenii lui să fie is­torie.  
Nu s-a întâmplat așa. Oamenii fostului regim au făcut un pas îna­poi, nu mai mult și, cum a trecut en­tuziasmul revoluționar al poporului, au făcut doi pași înainte. S-au adaptat rapid la noile vremuri și, după ce ani de zile au proslăvit co­mu­nismul și au înjurat capitalismul, s-au metamorfozat subit în capitaliști de cumetrie. Ion Iliescu a surprins bine schimbarea comuniștilor în capitaliști vopsiți, pentru că, în­tr-adevăr, capitalismul românesc a fost unul original, ca și democrația. Așadar, comuniștii au făcut schim­barea în România postrevoluționară și au făcut-o cum au vrut ei.
 
Culmea ironiei e că în această țară toată lumea observă că e im­pe­rios necesar să se producă o schimbare, dar nimeni nu știe cum trebuie făcută schimbarea. Unii știu, dar nu se întâmplă nimic pentru că aceia nu se implică.
Umblând prin oraș, întâlnesc persoane cu liste care trebuie semnate. Sunt liste de susținere la alegeri pentru partide. Partidele au ne­voie de două sute de mii de semnături, iar un candidat independent de douăzeci de mii de semnături. Mi se pare o aberație acest mod de a privi lucrurile, pentru că un candidat independent nu are logistica ne­cesară pentru a aduna atât de mul­te semnături, în timp ce un par­tid are această logistică. E limpede că acel candidat independent este pus în situații greu de surmontat.
Revenind la listele de partid, am cerut să mi se spună care sunt candidații partidului. Cel din partea PSD mi-a spus că nu are listă, dar mi-i spune verbal. A bălmăjit câteva nume, ce-i drept, dar nu prea era convins că spune și ordinea de pe listă. Cel de la PNL, căruia i-am cerut lista, mi-a arătat o listă cu consilierii municipali ai partidului. Nici vorbă de candidații PNL pe care îi știam din felurite surse. Alte par­tide n-am văzut pe stradă, probabil că încă nu au ieșit la interval.
O primă oboservație ar fi aceea că partidele nu privesc cu seriozitate viitoarele alegeri. Atât la Bucu­rești, cât și în județe, lucrurile merg la voia întâmplării. Se simulează in­teres pentru alegeri, dar se pare că nimeni nu ia în serios alegerile. La deputați, lista fluctuează după cum bate vântul, azi ești pe locul întâi, mâine ești pe locul al cincilea, azi ești eligibil, mâine rămâi pe dinafară. Și atunci care este entuziasmul candidatului în campania electorală? Pentru că el trebuie să vină cu idei, proiecte, dar mai ales cu putere de convingere. Ori ce să convingi când nici tu nu ești convins, ci ești în bătaia tuturor vânturilor și nu știi unde te regăsești pe listă?
 
Să nu mai vorbim de faptul că pe listă întâlnim aceiași vechi politicieni, antici și de demult, și atunci unde este schimbarea? Ce-i drept, se mai adaugă câte unul mai nou pe listă și acesta reprezintă argumentul forte pentru schimbare.
Aș vrea să fac o precizare: nu toți politicienii vechi trebuie să ple­­ce. Unii chiar și-au onorat func­ția și merită să fie realeși. Atâta doar că acești politicieni sunt puțini la nu­măr, marea majoritate a politicienilor știm bine câte parale fac.
 
Vorbind la modul practic, cu cine să faci schimbarea? Tineretul cu caș la gură nu e copt pentru po­litică. Trebuie să se pregătească la modul serios, din toate punctele de vedere. Cu listele PSD era o tâ­nă­ră de 22 de ani, studentă la Fa­cultatea de Drept Internațional la București, dar și la o facultate, la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad. Intelectual vorbind, se poate spune că această tânără va fi pregătită, dar ea are nevoie de practică politică pen­tru că teoria sine praxis est cum rota sine axis. A început cu listele în stradă și va trebui să mai treacă prin alte experiențe în politică. Și s-ar putea ca ea să știe să facă distinc­ția dintre ideologie și doctrină, ceea ce nu prea mulți politicieni știu. Avem astfel de exemple și în județ de analfabeți politic.
Dar există și tineri pregătiți pen­tru a face față problemelor care le ri­dică politica. Au demonstrat-o în diverse feluri. Îi enumăr pe aceiași pentru că pe aceștia îi cunosc: Fla­vius Ghender, Lazăr Faur, Adela Cristea sau Andrei Ando. Și mai sunt și alții, dar stau ascunși sau nu știu să iasă la luptă.
           
Nu merge fără luptă. Trebuie să dai din coate ca să ajungi în față. Ve­chii politicieni nu cedează cu una cu două, țin cu dinții de scaun. Le-aș sugera tinerilor să se specializeze și în administrație, pentru că mulți politicieni fac administrație după ureche și iese prost.
           
Din păcate, în această țară, toa­tă lumea știe ce ne lipsește, dar ni­meni nu spune cum trebuie făcut să ajungem la rezultate. Toată lu­mea vrea schimbare, dar s-o facă alții. Nu ne implicăm, pălăvrăgim zi de vară până-n seară, despicăm firul de păr în patru dar nu oferim soluții.
           
Schimbarea nu se face singură. Ea se face cu oameni. Unde sunt acești oameni?
 
După cum acționează și reac­țio­nează societatea românească, mă tem că schimbarea se va face la paștele cailor!
  

Comenteaza Printeaza

Noteaza articolul

ziare
ziare-pe-net.ro stiri in timp real!
www.centruldepresa.ro
ziare.com