(FOTO) Cartea neagră a patrimoniului construit: ARADUL este mai frumos privit din taxi

de Bujor Buda | in Aradul în imagini | 1 Februarie 2016, 22:52 | 0 comentarii

 Străinii care vizitează Aradul, par­curgând-l cu taxiul spre hotel, din primul moment rămân încântați, orașul frapează. Din viteza au­to­mobilului nu ies în evidență strică­ciunile la fațadă, iar ornamentele se aliniază, și ca o vrajă, frumosul as­cunde urâtul. 
Străinii care vizitează Aradul, par­curgând-l cu taxiul spre hotel, din primul moment rămân încântați, orașul frapează. Din viteza au­to­mobilului nu ies în evidență strică­ciunile la fațadă, iar ornamentele se aliniază, și ca o vrajă, frumosul as­cunde urâtul. Îți fură ochii alinierea la front a palatelor, unul mai fal­nic ca celălalt. Străzile adiacente Bu­levardului, oferă cu generozitate ima­gini elegante, peste tot turnurile de colț se profilează spre cer, iar senzația de oraș ordonat, mândru, ge­neros, îți formează prima impresie. Mai amintesc doar că Aradul pre­zintă cu generozitate fierul forjat cu desene florale la balcoane și la unele porți. Iată, acesta este Ara­dul, orașul arhitecturii secession, com­pletată cu stilul interbelic și ba­roc. Alinierea armonioasă a di­verselor stiluri arhitectonice, este fa­vorabilă secessionului, ce-i subliniază exuberanța. Dar, aceste im­pre­sii sunt cele reținute din imaginile culese în fuga automobilului, iar când turistul face primul tur al ora­șului, la pas, cu aparatul de fo­to­grafiat atârnat la gât, și cu ghidul turistic al orașului, într-o mână, des­coperă o altă față.
 
Iar acum să explic tâlcul fotografiilor anexate, ce reprezintă ima­ginile văzute mergând la pas, și care compromit eforturile urbaniștilor. Ce se poate fotografia mergând cu ghidul turistic într-o mână și aparatul foto la gât?. Rar găsești o fațadă ne compromisă de ornamente lip­să, cu găuri de la fostele firme, fără cabluri, aparate de condiționare, țevi și alte urâțenii.
Dacă impresiile din prima zi au încântat, și turistul a asemănat Ara­dul cu Viena, acum vede un oraș, care îmbătrânește urât, ca o babă știr­bă, cu riduri, cu haine peticite. Arhitectura, fațadele, dovedesc că nu-l iubește nimeni, nici proprietarii și nici administrația. Dacă în pri­ma zi turistul a văzut acele afișe ce avertizează, crezând că sunt reclame, acum le știe rostul, - atenție cad ornamentele-.
Sunt fațade care nu mai prezintă nici un pericol, i-au căzut toate or­namentele, alt edificiu are o fațadă perfect restaurată, iar alta în rui­nă. Oare pentru ce cad ornamentele? Ce trebuie să facă proprietarii pentru a opri dezastrul? De la cine tre­buie să ceară asistență de specia­litate?
 
Stiți care a fost noutatea secessionului? A apărut când la Viena se dansa pe valsurile familiei Strauss, ope­reta a devenit spectacolul preferat al europenilor, la Paris pictorii imortalizau în tablouri impresio­niste tumultul străzii al celebrelor restaurante și piruetele dansatoare­lor, iar frații Lumiere lansau filmul color. Secessionul s-a născut din dorința proprietarilor de a eva­da din rigurozitatea barocului.
Voi încheia explicându-vă că secessionul este stilul arhitectonic  al bucuriei, al exuberanței, al bu­nă­stării, este rodul industrializării ce a găsit secretul de a face bani, și de a eva­da din rigoarea barocului. În anii 1900 și care au urmat imediat, în Arad s-au construit fabrici , au apă­rut băncile, a înflorit comerțul, și s-a născut BULEVARDUL, cu care se mândrea Miloș Cristea. Îmi scot pălăria în fața pleiadei de arhitecți, talentați și iubitori ai Ara­du­lui, care au proiectat cel mai frumos oraș.
 
Și atunci, la noi pentru ce cad or­namentele și la Viena, Gyula și Be­kescsaba, nu cad?
 
 
  


Comenteaza Printeaza

Noteaza articolul

ziare
ziare-pe-net.ro stiri in timp real!
www.centruldepresa.ro
ziare.com