Home Regional „Am obişnuit arădenii să cumpărăm săptămânal câte un aparat nou pentru spital”

„Am obişnuit arădenii să cumpărăm săptămânal câte un aparat nou pentru spital”

0 0

Interviu cu Iustin Cionca, despre spital: pacienți, investiții, aparatură medicală, dezvoltare, reclamații (II.)


-Domnule președinte, cu ce dificultăți vă confruntaţi la Spitalul Județean?

-În România, Spitalul Judeţean Arad este spitalul cu clădirile distribuite pe cea mai mare suprafață, de zeci de kilometri. Secțiile sale ar trebui să funcţioneze într-un singur loc dacă vrem să fim eficienţi, să  cheltuim cât mai puţini bani. Din păcate acest lucru nu este posibil. Pentru un alt spital nou, cu toate specializările de care are nevoie un spital clinic judeţean, este nevoie de foarte mulţi bani, pe care Aradul nu îi are. Soluţia este să identificăm bani europeni, naţionali, chiar din resurse locale şi să încercăm să rezolvăm pe bucăţele ceea ce ne impune Ministerul. Din păcate, astăzi, Ministerul doar controlează şi sancţionează, nu vine să contribuie sau să se implice la nivel local. Aradul, de exemplu, nu a primit niciun aparat RMN de la Minister, așa cum au primit alte spitale din țară. Ba mai mult, am avut banii alocați pentru acest RMN, iar Ministerul Sănătății i-a luat înapoi! A trebuit să îl cumpărăm noi, cu un milion de euro, din banii arădenilor, să aibă și Spitalul Județean un aparat care poate salva vieți! Este multă nepricepere la București, și multă răutate! Aţi văzut ce s-a întâmplat şi cu spitalele regionale care aveau finanţare europeană. Nu se mișcă nimic, banii se vor pierde iar românii vor rata servicii medicale de calitate. Fondurile europene pot fi folosite până în anul 2022, pe acest ciclu financiar. Suntem în anul 2019 și în loc să dezvolte proiectele, Guvernul de la București dezvoltă birocraţia! Statul s-a obişnuit să fie o piedică în dezvoltarea județelor, nu un partener care să te ajute să consumi bani europeni. Eu vreau să fim lăsaţi în pace de București, să nu ni se mai bage beţe în roate, pentru că până la urmă o să piardă România, nu pierde doar arădeanul sau preşedintele Consiliului Judeţean.

-Consiliul Județean cum se implică în modernizarea Spitalului Județean?

-Noi v-am obişnuit în ultimul an ca în fiecare săptămână să cumpărăm câte un aparat nou pentru spital, atât de necesar pentru sănătatea arădenilor și ca personalul medical să își poată desfăşura activitatea. Nu poţi lucra eficient cu mobilier şi aparatură de 30-40 de ani! Modernizăm secţiile şi dăm personalului medical aparatură pe care să se califice! Asta este important, pentru că de multe ori am cumpărat un echipament şi medicul de pe secție a trebuit să îşi facă o calificare pentru a lucra cu el. Dar încet, încet, trebuie să venim în secolul XXI, iar fără bani este foarte greu, ca să nu zic imposibil. Mă bucur că, începând de anul trecut, Primăria Municipiului Arad investeşte mai mult decât Consiliul Judeţean în spital, ceea ce nu s-a întâmplat în anii trecuţi! Pentru noi este foarte important fiecare partener care vine lângă noi. Am văzut că în ultimul timp încep să vină asociații, cum este Cetatea Voluntarilor, care au luat de pe umerii noştri nişte investiţii. Le mulțumesc arădenilor care donează pentru aceste proiecte.  Faptul că societatea civilă se implică este foarte bine, faptul că Primăria se implică la fel, dar eu cred că aici statul trebuie să înţeleagă prin reprezentanţii săi că nu îți poţi lua mâna de pe sănătate şi să te aştepţi la ceva bun.

-Ce altă problemă aţi identificat în activitatea dumneavoastră care îngreunează procesul de dezvoltare?

-O problemă la fel de gravă este faptul că nu se transferă competenţele de la nivel naţional la nivel local. În toate ţările există structuri intermediare între administraţia locală şi cea naţională. Sunt regiunile, care sunt foarte puternice şi care pot face proiecte de dezvoltare pentru toată zona. Eu cred că şi în cazul sănătăţii ar trebui să colaborăm foarte bine între judeţe. Nu este posibil să ne concurăm între noi, să prestăm aceleaşi servicii şi să nu fim capabili să gândim regional. Ar trebui gândită o politică naţională şi investiţiile trebuie să se ducă în special spre structurile regionale. Atâta timp cât deciziile se iau la Bucureşti, iar răspunderea este aici, banii se colectează la Bucureşti şi obligaţiile rămân la nivel local, evident că nu ai cum să faci ceea ce ar trebui.

-Foarte mulţi arădeni reclamă faptul că sunt nemulţumiţi de anumiţi angajaţi ai spitalului. Poate rezolva Consiliul Judeţean acest aspect?

-Vreau să se înțeleagă foarte clar: noi investim în spital, în aparatură, în clădire, sprijinim actul managerial, dar legea ne interzice să controlăm sau să sancționăm noi medicii sau asistentele. Ce putem noi să facem este să organizăm cât de repede concursurile de angajare, să alocăm bani cât mai repede pentru investiții, dar răspunderea este aici, la colectivul managerial care, din păcate, are tot felul de impedimente legale. Consiliul Județean a înțeles că este nevoie de cadre medicale mai multe la Spitalul Județean și am angajat aproape 200 de persoane! Adică am suplimentat personalul cu peste 10%. Am investit în modernizarea saloanelor și a aparaturii. Atât putem face noi. Ajung și la noi plângeri, dar nu le putem rezolva, le dăm mai departe conducerii spitalului, să ia măsurile legale. Noi suntem acuzați politic, pentru că așa s-au obișnuit oamenii, că președintele Consiliului Județean este vinovat dacă le ia medicul bani sau asistenta vorbește urât cu ei. Dar, în realitate, eu nu controlez nici medicii, nici asistentele. Conducerea Spitalului Județean poate lua măsuri, fie în urma sesizărilor, fie în urma chestionarelor de satisfacție a pacienților. Dar noi am constatat că din aceste chestionare nu reiese că ar fi probleme. ri pacienții nu scriu despre experiențele lor negative, ori majoritatea chiar nu are experiențe negative. Nu este mai puțin adevărat că e foarte greu să dai afară un angajat, dar nu este imposibil. Avem comisii de disciplină sau evaluare, dar sunt populiste. Aceste comisii, în loc să fie exigente, să analizeze fiecare secție, fiecare medic, fiecare angajat în parte, de multe ori au alte priorități sau prietenii. Eu am cerut conducerii spitalului să facă verificări, pentru că salariile s-au mărit, condițiile s-au îmbunătățit și așteptăm și relația cadrelor medicale cu pacienții să fie mai bună. Eu vreau și analize de eficiență.

-Care este cea mai mare problemă a sistemului de sănătate cu care vă confruntaţi?

-Lipsa descentralizării financiare! Banii arădenilor sunt duși la București și nu se mai întorc la Arad, înspre sănătate sau celelalte domenii vitale. Ar fi nevoie de o legislație care să prevadă un procent de bani care să revină la Arad, de exemplu pentru spitale. Alt lucru care mă deranjează este că s-a hotărât descentralizarea, adică mutarea deciziei de la București către județ, dar totuși Bucureștiul este cel care decide, însă pe banii noștri. Dacă vrem să angajăm mâine o infirmieră, managerul spitalului trebuie să facă o cerere la minister, iar ministerul decide dacă avem sau nu avem nevoie de acea infirmieră pe care am cerut-o. Este anormal! Dacă nu ai nicio responsabilitate, nu este normal să mai ai vreo decizie. Eu cred că asta ar trebui lămurită. Ori ne dai toată puterea și banii corespunzători, ori preiei toată puterea și toate cheltuielile!

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.