Home Regional IN MEMORIAM Aurel Ardelean (1939-2018)

IN MEMORIAM Aurel Ardelean (1939-2018)

0 0

Aradul se prăbușește trist, în această seară, între gândurile sale. Genunchii i s-au înmuiat, forța i-a slăbit, în broboane mari, rotunde, i se prelinge emoția pe obraji. Cum să fie, altfel, astăzi, când Aurel Ardelean, fiul care l-a iubit și pe care l-a iubit, deopotrivă, a pus geană peste geană, pentru totdeauna, ostenit de drumul lung și greu pe care l-au parcurs împreună?
Aurel Ardelean a creat din nimic o universitate arădeană și dacă ar fi fost numai atât, numele său ar fi fost pomenit. Dar a făcut mai mult! A așezat pe frontispiciul școlii numele lui Vasile Goldiș, și l-a salvat de la uitarea nedemnă pe marele nostru bărbat de stat! Când a greșit, și-a corectat greșeala cu ambiție, neîmplinirile cu realizări. S-a străduit. A luptat, până la ultimul suspin, ca Aradul să prospere, să crească, să se dezvolte, să fie un reper. Pe drumul acesta dificil s-a regăsit mereu și a continuat să avanseze. A muncit pentru un oraș deschis, cosmopolit, un cămin primitor pentru cei care îl descoperă. A fost susținătorul pasionaților de Arad, al istoricilor înverșunați să valideze orașul nostru de pe Mureș drept Capitala Politică a celui mai important episod al României moderne, Marea Unire. A redat unor locuri istorice strălucirea veche și a salvat altele pentru posteritate. A luptat, cum spunea poetul, cu dragoste și dor de viață. Cu dragoste și dor de Arad! 
Nu în ultimul rând, a fost blând și înțelegător de oameni. La ceasurile mici ale dimineții avea o vorbă bună și o rezolvare pentru toți cei care îi vizitau biroul atunci când în case, alții, cu somn adânc sub pleoape, încă mai visau frumos. A fost prompt și parolist, ca un gentilom de modă veche, rămas printre noi din vremuri mai bune să împărtășească inspirație și perseverență.
E greu de crezut că Aurel Ardelean nu mai este! S-a stins la câteva zile după sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, pentru care și-a dedicat o bună parte din energie și sănătate. A plecat ca unul care și-a făcut datoria, împlinit, senin. Nu și liniștit, pentru că liniștea nu era starea sa de spirit… Un resort interior îl împingea mereu înainte pe Aurel Ardelean, determinat ca Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, această Universitate pe care a fondat-o, să țină pasul cu energia sa de perpetuum mobile. 
Aradul se prăbușește trist, în această seară, între gândurile sale… Dar așteaptă, cu speranță, ca alții să preia de-acum ștafeta și să se străduiască, așa cum a stăruit Aurel Ardelean, ca orașul acesta frumos să fie un loc unde se vine cu plăcere, nu unul de unde se pleacă…

P. S.: Condoleanțe familiei îndoliate, Universității de Vest „Vasile Goldiș” și tuturor celor care l-au avut pe Aurel Ardelean aproape! 

AUTOR: Andrei ANDO

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.