Home Eveniment Ce lipsește României să aibă ștranduri termale atractive?

Ce lipsește României să aibă ștranduri termale atractive?

0 0

omânia ar putea deveni unul dintre concurenții Ungariei, pe segmentul de turism balnear. Proiectul este încă în fază incipientă, dar instituții și asociații românești de profil susțin că turismul din România ar putea avea viitor, dacă ar promova unitar şi coerent potenţialul balneoclimateric, welness şi de spa.

România deţine o treime din potenţialul balnear al Europei, iar, pe de altă parte, multe hoteluri, structuri de cazare şi baze de tratament care au fost modernizate. Fireşte, este nevoie de mai multe investiţii, precum şi de o promovare unitară şi coerentă a acestui sector turistic. Turismul balnear este singura formă de turism de masă, cu capacitate mare de cazare, cu şanse reale pe partea de incoming.

Întrebarea care se pune este dacă sub impulsul acestei strategii sunt amenințate ștrandurile termale din Ungaria. Răspunsul este, evident, negativ. Cel puțin pe termen mediu.

Ungaria, care, de cel puţin 7 ani, îşi centrează campania naţională de promovare, cu succes, pe turismul balnear, de welness şi spa. Iar potenţialul României este mult mai mare, susțin specialiștii, care sunt însă de părere că fără o intervenție serioasă și consecventă a statului român, nu se va reuși concurarea pieței maghiare. Astăzi, ștrandurile din Gyula, Mako, Hajduszoboszlo, Szeged, Battonya sunt ticsite de români. Oamenii vin aici nu numai pentru calitatea apei termale, ci pentru ambient, pentru că există condiții civilizate pentru turiști, începând cu parcarea, cu zonele de agrement (bazine și plajă), serviciile de alimentație publică (unde sunt implicați vorbitori de limba română, pentru a veni în întâmpinarea clienților), curățenia grupurilor sanitare, raport excelent preț-calitate.

Statul maghiar nu a investit numai în promovarea potențialului termal, ci în primul rând în exploatare. Marile proiecte de agrement au fost realizate prin finanțare de la stat, iar apoi predate comunităților, pentru exploatare. Astfel, Ungaria a devenit, în două-trei decenii, o destinație wellness de top. Chiar dacă România ar avea investiții similare (ceea ce nici măcar la nivel de inițiativă nu se întrevede!) ar dura cel puțin un deceniu să reprezinte o amenințare reală pentru piața din Ungaria. Iar dacă adăugăm la asta faptul că nici Ungaria nu va bloca în acest răstimp investițiile sale în domeniu, vom înțelege că sarcina României de a recupera din decalaj este extrem de dificilă.

Noua tendinţă în acest tip de turism este de orientare către prevenire şi nu către tratament, precum şi către servicii de wellness şi spa. În ultimii 20 de ani, media de vârstă a clienţilor a scăzut mult pe plan internaţional.

Turismul wellness internaţional a crescut exponenţial începând cu anul 2012. În 2013, turismul wellness internaţional era de 439 miliarde dolari, în 2015 crescuse deja la 583 de miliarde dolari, în 2017 a fost de 639 miliarde de dolari şi se estimează că în 2020 va ajunge la 808 miliarde dolari. Pentru o comparaţie, turismul cultural era de aproximativ de 800 de miliarde de dolari în 2013, dar ritmul de creştere este mult mai lent în ultimii ani faţă de ritmul înregistrat de turismul wellness, potrivit datelor Global Wellness Institute. La nivel internaţional, aproximativ 41% din turismul wellness este reprezentat de turismul spa de relaxare.

În România, cele mai mari şanse de creștere le au staţiunile din vestul țării. România deţine izvoare de ape minerale, sulfuroase şi termale – o treime din resursele de ape minerale ale Europei, iar majoritatea staţiunilor balneare se află într-un cadru natural deosebit – munte, deal sau mare şi beneficiază de un climat blând, cu aer ozonificat. Nu în ultimul rând, în preajma unor staţiuni balneare se află multe obiective istorice, culturale şi naturale. Toate acestea reprezintă atuuri pentru atragerea turiştilor în aceste zone.

Până în prezent, cele mai multe infuzii de capital în staţiunile balneare din România s-au înregistrat la Băile Felix, Băile Govora, Băile Herculane, Sovata, Băile Olăneşti, Tuşnad, Buziaş, Călimăneşti, Moneasa, Vatra Dornei, Slănic Moldova, Pucioasa, Eforie Nord, Saturn şi Mangalia. Unele dintre aceste investiții nu sunt însă viabile. De exemplu, la Moneasa, proprietarii se străduiesc de ani de zile să își vândă afacerea, chiar dacă ștrandul este amplasat într-un cadru natural de excepție, iar apa mezzo-termală este de cea mai bună calitate.

O iniţiativă care îşi propune să situeze România pe harta turismului wellness internaţional, proiectul „România – destinaţie wellness”, a fost lansată pe 1 noiembrie de către platforma despreSpa.ro alături de Travelle – wellness escapes, agenţie de turism din România specializată exclusiv în turism wellness şi de Asociaţia SPA România.

În contextul în care turismul wellness internaţional înregistrează creşteri enorme de la un an la altul, România are perspectiva de a atrage mulţi clienţi străini pentru vacanţe wellness. Pe lângă iniţiativele internaţionale care oferă suport în acest sens şi în care despreSpa.ro este deja partener, cum ar fi Eastern European Initiative, Wellness Tourism Initiative – de la Global Wellness Institute, „România – destinaţie wellness” este primul proiect local pentru promovarea României din această perspectivă.
În ce privește Travelle – wellness escapes, următoarea etapă importantă a proiectului constă în invitarea unor jurnalişti şi social media influenceri specializaţi în spa & wellness din ţările în care Travelle – wellness escapes a încheiat contracte de colaborare cu tour operatori care activează în turismul wellness.

Datele statistice arată că piaţa spa de relaxare din România este încă la un nivel scăzut, fiind doar câteva zeci de centre spa, în special în cadrul hotelurilor şi câteva centre tip Day Spa.

În anul 2017, cifra pieţei spa din România a fost de aproximativ 24,4 milioane de euro, dintre care 15,6 milioane de euro din accese spa (la zonele de piscine, saune şi alte facilităţi spa) şi 8,8 milioane sunt echivalentul celor 262.856 de tratamente efectuate de 187.754 de clienţi (unici) din centrele spa. Anul trecut a fost înregistrată o creştere cu o medie de 16,1% a cifrei de afaceri, din care 5,4% din terapii spa. Aceste cifre sunt aferente serviciilor de relaxare, nefiind incluse în statistică alte tipuri de servicii care pot fi oferite adiacent în centrele spa, respectiv tratamente de slăbire, fitness, dar nici terapiile realizate în bazele de tratament balnear.

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.