Home Eveniment Grava eroare prin care dezvoltarea vestului țării este frânată: plafonarea alocării de...

Grava eroare prin care dezvoltarea vestului țării este frânată: plafonarea alocării de locuri bugetate centrului universitar timișorean

0 0

 

 

Dincolo de pierderile infime, dar nedrepte, pe care Universitatea de Vest din Timișoara le înregistrează prin alocarea preliminară a locurilor bugetate, marea pierdere pe care o produc decidenții guvernamentali Timișoarei și regiunii de vest este blocarea dezvoltării, prin plafonarea de ani buni a numărului de locuri alocate universităților timișorene.

 

Întrucât dezvoltarea își are rădăcinile în educație, privim cu mâhnire și scepticism plafonarea finanțării studiilor universitare, cu consecințe dintre cele mai negative pentru viitorul nostru. De modul în care răspundem astăzi nevoilor de formare universitară depinde ritmul de dezvoltare pe termen lung al regiunii noastre, iar deciziile guvernanților de azi ne sunt categoric defavorabile.

 

Subfinanțarea universităților timișorene este un instrument perfid prin care vestul țării este discriminat în raport cu celelalte zone și regiuni. În timp ce economia și structurile comunitare culturale, administrative și civice sunt în dezvoltare accelerată în ultimii zece ani în Timișoara, finanțarea publică a locurilor bugetate pentru întregul centru universitar timișorean bate pasul pe loc, ceea ce înseamnă în realitate un regres permanent față de nevoile tot mai mari ale mediului economic local și regional. Este suficient să privim dezechilibrul dintre creșterea accelerată a bugetului Timișoarei, care s-a triplat în ultimii zece ani, și stagnarea numărului de locuri finanțate de către guvern în universitățile timișorene, pentru a înțelege că realitatea locală a depășit cu mult politicile publice învechite ale celor de la centru.

 

Pentru a corela tendințele de dezvoltare locală cu suportul educațional, ținta pe termen scurt și mediu a Ministerului Educației ar trebui să fie dublarea numărului de locuri bugetate public pentru centrul universitar timișorean. O astfel de decizie ar reuși să corecteze eroarea din ultimii ani, când MEN a finanțat între 5 și 6 mii de locuri în universitățile timișorene. Iată că nici acest guvern nu are curajul de a interveni pentru corectarea acestei nedreptăți flagrante.

 

Deja de mulți ani, ministerul ține cifrele anuale de școlarizare pentru centrul timișorean într-un plafon nejustificat de coborât. Cu o economie a regiunii care a produs în 2017 pentru export un volum sensibil egal cu cel al Bucureștiul (peste 8 mii de milioane euro anual) și cu un Produs Intern Brut județean pe cap de locuitor care a depășit 10.000 de euro anual (cifră ce nu este realizată în afara capitalei decât în județele din Top 5 pe țară), cu o mărime a populației cel puțin egală cu a celorlalte orașe poli regionali de dezvoltare (Cluj, Iași, Craiova), Timișoara a rămas fără susținere și complet dezavantajată în ultimii zece ani în privința celei mai importante resurse de dezvoltare: numărul de locuri finanțate în universitățile publice. Spre comparație, Clujul beneficiază de aproape 16% din locurile bugetate alocate, în timp ce Timișoarei îi revin doar 9% din acestea.

 

Pe baza dimensiunii bazinului de potențiali studenți, a PIB-ului regional și a ritmului de creștere economică, se poate deduce ușor că centrul universitar timișorean are o nevoie obiectivă de redimensionare la o altă scară a numărului de locuri bugetate public, pentru a ajunge cel puțin la nivelul alocărilor propuse pentru Cluj și Iași.

 

Avem toate argumentele să intervenim uniți, toți cei care formăm comunitatea universitară timișoreană, pentru a debloca situația indusă de deciziile învechite de la centru, nedrepte și inadecvate în raport cu nevoia de susținere a educației superioare timișorene.

NO COMMENTS

Leave a Reply